1,423 matches
-
intelectuală românească, Editura Humanitas, București, 2011. Bold, Emilian, De la Versailles la Lausanne (19191932), Editura Junimea, Iași, 1976. Bold, Emilian, Agrigoroaiei Ion, Partidele politice burgheze din România (1918-1938), Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1977. Bold, Emilian, I., Seftiuc, Ilie, România sub lupa diplomației sovietice, (1917-1938) Editura Junimea, Iași, 1998. Bold, Emilian, Seftiuc, Ilie, Pactul Ribbentrop-Molotov, Institutul European, Iași, 1998. Brătianu, Vintilă, I., C., "Spre România viitoare", în Magazin Istoric, 1994, nr. 12, pp. 5-6. Bulei, Ion, Sistemul politic al României moderne, Editura
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
247-248; V. F. Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 27. 792 "Mișcarea", nr. 1081, 1095; 22 septembrie, 10 octombrie 1934; pp. 1, 1; Gh. Buzatu, op. cit., p. 240. 793 Emilian Bold, Ilie Steftiuc, România sub lupa diplomației sovietice, Editura Junimea, Iași, 1998, p. 103; Gh. Buzatu, op. cit., p. 245; Alex Mihai Stoenescu, op. cit., vol. 3, pp. 75, 76. 794 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București, fond Casa Regală, dosar 26/ 1935, f. 1. 795 Idem, f. 3-4
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
rezumă Jacques Donzelot -, foștii partizani ai participării aruncă bănuieli asupra cuvântului stat, sau îl denunță ca fiind prea inconsistent, sau îi neagă orice rol. Este atunci vremea când puterea revine 288". Participarea apărea tot mai mult ca o amăgire. Sub lupa sociologilor, se constatase că animația urbană prin asociații se reducea în fapt la control și supraveghere în "cartierele populare", nu căuta să incite participarea populației. Așa cum remarcau Jean-Pierre Augustin și François Dubet: "Implantarea cvasiexclusivă a dotărilor și animației doar în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
făceam. Ciocoii dac-am văzut Mii de poteri au făcut Frunza-n codru s-a rărit Haiducii s-au risipit. Numai singur am rămas Și de haiduci nu mă las Voi lupta, lupta mereu Până voi cădea și eu Voi lupa, lupta, măi frate Până voi cădea la moarte Codrean Lasă vorba, căpitane și privește în spatele tău, căci gazda de gol ne-a dat și pe toți ne-anconjurat și ne- or prinde făr’de veste, doar prin locurile aceste. Și ne-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
OM (și) la nivelul textemului, nu doar la nivelul semnificatului idiomatic și/sau al doxei. La prima vedere, aceste raporturi echivalează cu o opoziție privativă "absolută", care poate fi subsumată seriei asociative agresor vs. victimă (de pildă, în 2034: Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata = "Zice cel deznădăjduit; se mai zice și de acel care se dă singur pe mâna vrăjmașului"; sau în A8082: Mănâncă, lupe, de-a gata,/ Carne făcută de tata). Totuși, forma imperativă a textemelor sugerează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
poate fi subsumată seriei asociative agresor vs. victimă (de pildă, în 2034: Vino, lupe, de mă mănâncă de-a gata = "Zice cel deznădăjduit; se mai zice și de acel care se dă singur pe mâna vrăjmașului"; sau în A8082: Mănâncă, lupe, de-a gata,/ Carne făcută de tata). Totuși, forma imperativă a textemelor sugerează că relațiile dintre cele două cultureme ascund și anumite afinități, bazate pe ideea că nicio ființă (fie ea om sau lup) nu se poate sustrage pornirilor propriei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
întinderea peste măsură a mușchilor, 4. păstra forma mușchilor permițând alunecarea peste planurile vecine. în cazul mușchilor voluminoși endomisiumul trimite spre interiorul corpului muscular prelungiri ceea ce determină împărțirea mușchiului în fascicule musculare primare, secundare sau terțiare. Analiza mușchilor cu ajutorul unei lupe sau a microscopului optic (ce poate evidenția structuri cu ordin de mărime cuprins între 10p și 100p) relevă o structură poligonală a mușchiului, mai ales dacă se realizează o secțiune transversală a mușchiului. La exterior se pune în evidență sarcolema
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
audio ale unor cărți); mărirea textului și a imaginii se realizează cu ajutorul unui fotocopiator sau a unui software special; educatorii pot scrie și ei textul cu litere mai mari, pe o coală de hârtie, iar unii elevi pot utiliza o lupă de mână sau un circuit de televiziune închis; utilizarea unor materiale pe suport video cu subtitrări le ușurează elevilor cu dizabilități de auz sau cu pierderi de auz accesul la anumite informații; o persoană care să ia notițe le poate
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Fukuyama, Sfârșitul istoriei, p. 49. 4 "Este posibil să gândim un model alternativ pentru tendință, și anume modelul ciclic. Acest model a fost dezvoltat în teoria relațiilor internaționale de școala neorealistă. Ceea ce dă mai multă autoritate acestui model - model al lupei pentru hegemonie - este posibilitatea de a valida ipoteza ciclului în planul economiei și al societății. Criza capitalismului constituie acum, după 50 de la instituționalizarea vieții internaționale, rațiunea unei noi dezbateri între realiști și idealiști". Corneliu Bîlbă, "Le sens de la justice. Eric
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
157 ÎN LOC DE CONCLUZII / 181 ANEXA I / 185 ANEXA II / 207 BIBLIOGRAFIE / 211 LISTA TABELELOR / 221 LISTA FIGURILOR / 221 INTRODUCERE Intelectualul român este o prezență tot mai frecventă în istoriografia ultimelor decenii. Îl întâlnim în contexte temporale și spațiale diferite, sub lupa cercetătorilor din sfera istoriei ideilor, a culturii, a claselor sociale ori a educației. Deși este o noțiune ce nu se lasă încorsetată într-o definiție strictă și rigidă, procesul de definire fiind dependent în mare măsură de opțiunile și metodologia
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de credit publicațiilor periodice. Făt-Frumos are însă meritul de a publica articole despre intelectuali contemporani trecuți în lumea celor drepți, precum Vasile Bogrea, sau note prețioase despre Eminescu ori Creangă 59. În schimb, ziarul cernăuțean Glasul Bucovinei este privit sub lupa criticii datorită colaborării cu tinerii "iconari" ce nu fac decât să "repete modernismul liric, bizar, de la centru"60. În ancheta pe tema provinciei din 1938, pe care am mai invocat-o în acestă lucrare, respondenții semnatari din Noua gazetă de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a fi reținută. Istoriile literaturii române întocmite de Eugen Lovinescu și George Călinescu menționează în schimb doar câteva nume de autori cu un oarecare impact în literatura contemporană. Lovinescu face referiri la șase scriitori ale căror creații sunt puse sub lupa criticii, iar Călinescu alocă spațiu doar pentru patru nume în cadrul istoriei literaturii românești. De o apreciere pozitivă se bucură scriitorul dorohoian Petru Manoliu, considerat de Lovinescu "unul din eseiștii cei mai dotați ai noii generații literare", pentru care "elementul nativ
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
virilități creatoare încă virtuală, Eliade trasa "linii de orientare" pe o viitoare hartă sufletească a unei grupări culturale și resemnifica, prin accente îngroșat pozitive, termenul de diletant, augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura omului de știință, raportul dintre știință și cultură, apologia experiențelor în care generația se va încerca (între ele, cea religioasă fiind definitorie pentru unitatea unei culturi), pentru ca, în unele episoade ale acelui îndreptar, să fie
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
intersecția tuturor razelor nostalgiilor omenești". Lăsa la o parte însă pe provincialul versatil ("acela lipsit de buna cuviință în acest moment pentru ca în celălalt să-ți sărute mîinile") sau pe cel ce este un simplu dezaxat și îl punea sub lupa microscopului pe cel "ademenit de mirajul singularizării". Măcinat, probabil, de relația individului cu absolutul, fără să agreeze monotonia concretului, a fenomenului, pe care-l respinge și-n ritmul căruia nu vrea și nu poate să-și consume existența (o atare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Mihaelei Andreescu făcea în fond o tăietură critică în opera de atunci a lui Sorescu, crezînd că scoate la suprafață lumea interioară a spiritului sorescian. Calea părea adecvată și era impusă criticului de natura creației pe care o avea sub lupă, o lume care derutează prin relieful său ciudat, prin amestecul calculat de inedit, insolit și imprevizibil, prin entropia sa parcă ostentativă. Fructificînd o sugestie a Virginiei Woolf, analiza criticului urmărea vîrstele psihice ale personajului sorescian: formarea personalității, cunoașterea dramatică a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o carte de telefon particulară !. Pentru această funcționară, dovadă supremă de erezie, aberație și non-existență. Cuvântul particular îi provoca o repulsie spontană, sinceră și definitivă. O adevărată oroare. Un sistem care produce astfel de reacții trebuie pus foarte serios sub lupă și examinat cu toată atenția. Ierarhiile oficiale într-o structură de stat strict ierarhizată și de comandă, profund conservatoare și imobilă, ierarhia oficială devine metoda specifică de promovare, consacrare și simbolizare (în toate sensurile) a ordinii stabilite. Concepută și instaurată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
coate și fără bani de taxi. Din care cauză, el tapează pe cine poate, cu obsesia eternă a decontărilor. Scriitorul oficial Intenția noastră nu este, nici pe departe, de a scrie ceea ce se numește un pamflet. încercăm să punem sub lupă, cu o oarecare atenție, rece și obiectiv, doar un comportament uman și social. în discuție nu intră, câtuși de puțin, în această ordine de preocupări, talentul literar al unor oficiali. Reținem doar produsul, moral și civic, sub diferite aspecte, al
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
îi Franceze de Filosofie, redactor al Revistei de filosofie, membru al Institutului de Cercet?ri ?i Studii Transdisciplinare �n Fran?a (activitatea ?i contribu?iile sale au fost celebrate �n dou? volume ap?rute �n 2001 la Ia?i: Ștefan Lupă?cu: un g�nditor pentru mileniul trei). Mattei Dogan a f?cut studii la Bucure?ți, apoi la Sorbona. A fost director al CNRS apoi profesor la Universitatea California, pre?edinte al Comitetului de Ecologie Social? al Asocia?iei Internă
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dintre cauzele acestei anomalii, mari soluții ale chestiunii nu am prea zărit. De obicei, lovită de un excepționalism ridicol, în blamarea disidenților, România stă totuși în rând cu suratele ei post-comuniste. A fi fost disident nu scoate pe nimeni de sub lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat bunul-simț istoric în defavoarea bunului-simț al picotelii lipsite de riscuri face dintr-un disident o ființă mereu aflată sub lupă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lupa critică. Nu e un cec în alb. Dimpotrivă, a fi fost unul dintre cei care au ales la un moment dat bunul-simț istoric în defavoarea bunului-simț al picotelii lipsite de riscuri face dintr-un disident o ființă mereu aflată sub lupă. Numai că s-a ajuns la „un exercițiu democratic” în care foști nomenclaturiști și copii de mingi ai acestora, papagali ai eternei Securități sau doar simpli cârcotași iau peste picior oameni cărora nu le prea ajung la genunchi. Te apucă
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Jazz, Miss Saint-Germain, Miss Tabu, Miss Pubelă (!), Miss Inocență și chiar, în una din seri, Miss Viciu. În seara respectivă, tânăra care câștigase concursul ieșise în evidență printr-o găselniță trăsnită: postată în fața fiecărui membru al juriului și ținând o lupă imensă în dreptul gurii, scosese limba cât de mult putuse 136. În materie de extravaganțe, tineretul masculin nu se lasă nici el mai prejos. Poetul Gabriel Pomerand, își amintește Boris Vian, "avea un fel aparte de a-și zbiera [...] în fața oamenilor
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
anii '30. Descrierea făcută de Styron ține de caricatură, de satira mușcătoare. Cu toate acestea, și el, ca toți marii romancieri, spune "minciuni adevărate". Oricât de sumbru ar fi el, episodul acesta rămâne emblematic pentru anii de după război. Asemenea unei lupe, el face să devină mai ușor perceptibile toate frustrările pe care acest joc amoros le-a provocat bărbaților tineri. Vorbind despre violență, ranchiună, amărăciune, scriitorul prezintă asupra flirtului un punct de vedere tipic masculin. În romanul lui William Styron, punctul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
al doilea termen al sintagmei, ne putem afla fie în câmpul de analiză propriu istoriei, fie în cel al sociologiei. Noi suntem interesați să accentuăm al doilea termen, adică să oferim o sociologie din perspectivă istorică, să privim sociologia prin lupa trecerii timpului dezvăluind realizările sale înscrise în timpul cronologic, să abordăm istoria din perspectiva care este profitabilă studierii sociologiei, asumarea faptelor demne de a face parte din fondul interpretativ al sociologiei. Realizăm astfel scrierea unui discurs în care procedurile de includere
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
fr. boeuf vache, sp. buey vaca, pg. boi vacca. Cele mai multe diferențieri între cuvinte pentru a marca deosebirea de sex se realizează însă prin moțiune, limbile romanice recurgînd la mijloace similare, dar nu identice: rom. lup lupoaică, fr. loup louve, it. lupo lupa, sp., pg. lobo loba. Uzînd de desinențe sau de sufixe, limbile romanice realizează diferențierea dintre numele plantelor și numele fructelor pe care le produc: rom. cireș cireașă, it. cilliagio cilliegia, sp. cerezo cereza. În limbile romanice, există și numeroase
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]