1,150 matches
-
unui cântec suav al maternității vegetale: Îmbrăcați în straie de iască Sunt gata cartofii să nască, S-au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cîrtițile launloc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflîndu-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Se poate ghici în înmulțirea prin negi procesul magic al nașterii prin cristalizare, nativitatea în regnul mineral al smaraldelor. În Blesteme (tema are tradiție în literatura noastră), partea revelatorie este viziunea luptei între organicul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
L., mi-a spus că aceasta arăta ca „o jidaucă buhoasă, numai penele în păr îi mai lipseau”, vorbe pe care le simte mai bine doar cine a trăit într-un tîrg cu mulți evrei. Mai rău: era ca „o mîță puchinoasă”. Abia ridicată din așternut, „fleșcăită de somn”, l-a cuprins de gît pe Virgil, pe la spate, și (scenă demonstrativă) după ce l-a pupat zgomotos sub ureche, a declarat că el e „bărbatul dorit dintotdeauna”. Intenționează chiar, pentru a se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
observații, priceperea de a șarja pînă la limitele verosimilului. „Curajul” său, la care s-a referit și V.Sp. În prezentare, e aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați, 1964). Primul e al „tovarășului Alecu Crăciun, președintele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să le plătim. Când plecăm în concediu, înainte cu o săptămână, ne pune să semnăm un tabel că mergem cu avionul, aceasta zic ei de frică să nu ne rătăcim prin Turcia și să mergem tot cum am venit ca mâța în sac. Vă mulțumim pentru citirea acestei scrisori. Un tânăr veterinar, județul Bacău, [iunie] 1983, difuzată la 3 iulie 1983 Domnule director, în anul 1975 am fost repartizat, proaspăt absolvent plin de speranțe, la Complexul Intercooperatist pentru îngrășarea Tineretului Taurin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
auzind cum miorlăie o pisică, a rupt-o la fugă, după ea. Pisica vulgaris sau pisica spitalicensis neștiind ce grad de colonel de Securitate are tovarășul Corbu, s-a înfoiat, l-a stupit (vezi celebrul blestem arghezian stupi-l-ar mâțele) și l-a și zgâriat. Tovarășul Corbu s-a întors rănit la tovarășul său de arme, adică la primul bolnav al țării, cu firișoare roșii pe fond negru, privindu-l tovărășește în ochi. Vezi ce fac eu pentru tine? , părea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un decor perfect recognoscibil, cu precise coordonate. „Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt, de crăpau mâțele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă țineam când Începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca, și la alte jocuri și jucării pline de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
râie). El merge la școală și fuge de la școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
construcției care ar fi trebuit să-i asigure în fața criticii literare un loc mai însemnat. SCRIERI: Iliada, din nou, București, 1969; Amnios, București, 1977; Mater priensis, București, 1987; Profil pierdut, București, 1987; De ce dracu’ plângi?, București, 1994; Versuri noi despre mâțe și cotoi, București, 2003. Repere bibliografice: Ileana Mălăncioiu, „Iliada, din nou”, LCF, 1969, 11; D. Micu, Victoria Dragu, „Iliada, din nou”, RL, 1969, 15; Vasile Rebegea, „Iliada, din nou”, AFT, 1969, 4; Nicolae Baltag, „Iliada, din nou”, „Scânteia tineretului”, 1977
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Ediții: Mihai Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă, București, 1916; Pierre Loti, Spre trecutul mort, București, 1916; Jules Lemaitre, Sofia de Montcernay și alte nuvele, București, 1916; Balzac, Prăvălia „La mâța cu mingea”, București, 1917; Giacomo Leopardi, Poeme, Craiova, 1918; Ladislas Raymont, Povestiri, București, 1918; Al. Dumas, Othon arcașul, București, 1919, După douăzeci de ani, București, 1936, Vicontele de Bragelonne, București, 1942, Laleaua neagră, București, f.a.; Walter Scott, Oglinda mătușei Margareta
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
limpede, Lupul se bucură de o autoritate sporită. Oricum, locul Ciacalului în ierarhia animalelor este unul fruntaș: el nu e o jiganie de pluton, ci, dat fiind că este un animal de pradă, se situează, alături de Pardos, Lup, Urs, Vulpe, Mâță sălbatică și altele, în prima tagmă a celor "carele sau în colți, sau în unghi, sau într-alta a trupului parte arme de moarte purtătoare poartă"3. Inițial, personajul ar avea toate șansele să se dezvolte, precum majoritatea confraților, într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Școala asta a noastră nu-i curată. Într-o noapte făceam curat în școală, când am descuiat ușa, să intru-n școală, a trecut ceva printre picioarele mele.L-am văzut. Nu era om de carne. Se prefăcea: ba ca mâța, ba ca cânele, ba ca lupul, ca broasca. S-a urcat într-un prăsad din ograda școlii. Da dacă dă peste tine, te face șperlă ori îți strâmbă gura, o mână, un picior. Strigoii pocesc. Fix la ora unu noaptea
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
Când nu i se face pe plac, schimbă urgent placa și amenință cu nerușinare așa cum l-a amenințat pe jurnalistul uimit că școala din Bârca e botezată cu numele lui și nu cu al bunicului său, întemeietorul acesteia. Prins cu mâța în sac, poetul stihial s-a pornit pe o diatribă de ți-e mai mare dragul. Că Iliescu, mai degrabă ca să scape de-o altă găleată de zoaie în cap decât cu dragă inimă, l-a chemat la Cotroceni și
Niagara de sulf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13678_a_15003]
-
1. Limitele Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Limita, nordică. Limita pornește de la borna topografică 1252, pe râul Prut (XIII - 1), din Cotit Rusului; urcă apoi spre nord, cca 1 km, pe digul de apărare dinspre est al băltii Mâța - arie naturală protejată inclusă (2.414 -L5/2000), depășind poziția bornei topo 1251 de pe Prut, până la limita de sud a Bălții Cârja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Bălții Mâța, continuând pe țărmul de vest al acestei bălți
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pe digul de apărare dinspre est al băltii Mâța - arie naturală protejată inclusă (2.414 -L5/2000), depășind poziția bornei topo 1251 de pe Prut, până la limita de sud a Bălții Cârja; ia orientarea est-vest, pe digul de nord al Bălții Mâța, continuând pe țărmul de vest al acestei bălți, până ce întâlnește regularizarea râului Elan (XIII - 1.22), pe care o urmează pe direcția nord-vest, cea 1,5 km, înconjurând astfel pintenul Dealului Buțești, aflat la extremitatea sudică a Câmpiei Faldului. Părăsește
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și vegetație palustră și zona Vădeni situată între confluența pârâul Stâlpului cu râul Prut și hotarul de nord al județului Galați cu județul Vaslui, între bornele topografice 1260 și 1252, pe râul Prut, care include Lacul Teleajen, și Bălțile Cacia, Mâța și Rădeanu și zonele de stufăriș, suprafețe agricole, pășuni și pădure de frontieră; zona râului Prut între malul apei și talvegul cursului de apă, pe distanța de 122,4 km, dintre confluența cu fluviul Dunărea din dreptul bornei silvice 21
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ștefan Vodă) și Parascovia, născută la 4 octombrie 1956 în localitatea Feștelița, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Hr. Botev nr. 19/6, ap. 82. (2.296/2007) 26. Galașanu Ala, fiica lui Mîță Alexandru (născut la 15.07.1935 în Baraboi, raionul Dondușeni) și Eugenia, născută la 20 aprilie 1964 în localitatea Braniște, raionul Rîșcani, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia nr. 196/1, ap. 57. (2
ORDIN nr. 171/C din 31 ianuarie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194896_a_196225]
-
și Ala, născut la 22 iunie 1989 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia nr. 196/1, ap. 57. (2.291/2007) 28. Galașanu Irina, fiica lui Stanislav și Ala (fiica lui Mîță Alexandru, născut la 15.07.1935 în localitatea Baraboi, raionul Dondușeni, și Eugenia), născută la 29 noiembrie 1984 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Alba Iulia nr. 196/1, ap. 57. (2.275
ORDIN nr. 171/C din 31 ianuarie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194896_a_196225]
-
2, va avea următorul cuprins: "Drum comunal 200 Km 6+000 - 11 + 400, IAZ-PIETRICICA L= 7900 m, l= 7 m"; - poziția nr. 61, coloana 3, va avea următorul cuprins: "Ieșirea din satul Enăchești (hotarul)-locuitor Prihoancă Vladimir, satul IAZ -locuitorul Mâță Ioan, satul Petricica - Hanul "MATEI" DN 11"; - poziția nr. 122, coloana 2, va avea următorul cuprins: "Sediul Consiliului Local - suprafață-480,50 mp situat pe un teren în suprafață de 1200 mp"; - poziția nr. 122, coloana 3, va avea următorul cuprins
HOTĂRÂRE nr. 588 din 3 mai 2006 pentru modificarea ��i completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178085_a_179414]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. Alba-Iulia nr. 81, bl. 2, ap. 55. (2.149/2006) Copii minori: Mihaila Alina, născută la data de 27.03.2003, și Mihaila Mariana, născută la data de 3.09.1995. 113. Mîța Constantin, fiul lui Andrei și Eugenia, născut la data de 29 ianuarie 1991 în localitatea Vălcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) 114. Mîța Eugenia, fiica lui
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
09.1995. 113. Mîța Constantin, fiul lui Andrei și Eugenia, născut la data de 29 ianuarie 1991 în localitatea Vălcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) 114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian, născut la data de 29.05.1994. 115. Mițcul Pavel, fiul lui Timofei și Maria, născut la data de 10 octombrie 1950 în localitatea Cocieri, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Sadoveanu nr.
ORDIN nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216455_a_217784]
-
Cimișlia, satul Ialpujeni. (723/2009) 23. Mărgărint Claudia, fiica lui Talpă Ion și Maria, născută la data de 22 ianuarie 1964 în localitatea Bobeica, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Hîncești, satul Bobeica. (1.262/2009) 24. Mîța Ion, fiul lui Ion și Ioana, născut la data de 9 decembrie 1988 în localitatea Abaclia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Basarabeasca, satul Abaclia, Str. Independenței nr. 202. (679/2009) 25. Negoescu Oxana, fiica lui Rotari
ORDIN nr. 2.429/C din 8 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215695_a_217024]
-
cetățeniei române de către unele persoane, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 27 octombrie 2009, se face următoarea rectificare (care nu aparține Redacției "Monitorul Oficial, Partea I"): - în anexa nr. 1, la poziția 114*), în loc de: "114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Vlăcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian
RECTIFICARE nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 referitoare la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.856/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219457_a_220786]
-
114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Vlăcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian, născut la data de 29.05.1994." se va citi: "114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Vălcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău
RECTIFICARE nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 referitoare la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.856/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219457_a_220786]
-
9 iunie 1971 în localitatea Vlăcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian, născut la data de 29.05.1994." se va citi: "114. Mîța Eugenia, fiica lui Lupu Andrei și Sofia, născută la data de 9 iunie 1971 în localitatea Vălcineț, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, Str. Grădinilor nr. 23, ap. 129. (1.533/2004) Copii minori: Mîța Andrian
RECTIFICARE nr. 2.856/C din 21 octombrie 2009 referitoare la Ordinul ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti nr. 2.856/C/2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219457_a_220786]