3,421 matches
-
de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Că într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se care-n-cotro. Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul rece Presară dorul care nu mai trece. Mă simt pustiu
AMURG DE VISE de LAURA ISABELLE NICOLAE în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354263_a_355592]
-
iată-mă înalt / Din nou lângă umbra rămuroasă a stâncii, / jumătate-n lumină / jumătate-n noaptea aceea incertă” (vol. Arhitectura visului, p. 46). Poetul pentru care „genunea fierbe jos și te așteaptă” (idem, p. 13), care simte „ceața, ce ne mână-ncet din spate” (vol. Culegătorul de alge, p. 28), poetul care afirmă: „Tu, gând al meu, putea-vei să presimți / Aleasa clipă-n care albii zimți / Te vor străbate-ntocmai ca o bură” (vol. Desen în galben, p. 7) și
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
Dan Begu spunea “Femeia, prin frumusețea ei fizică și morală, este marele stimulent al vieții pentru omul normal, pictor, sculptor, muzician, poet, filosof și om de știință, ca și când în ființă ei și-ar fi dat mâna toate cele nouă muze, fiice ale lui Zeus și ale zeiței Mnemosina.” . Sunt perfect de acord cu el, dar de ce? Gândiți-vă la cărțile cu care am crescut: Albă că Zăpadă, Cenușăreasa, sau cel mai cunoscut tablou din lume , Gioconda
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
de toamnă Se contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vară. Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă... Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stăpâni. Se adună într-un covor multicolor... Mânate de la spate de vântul sec și rece Precum o turmă rătăcita de ciobanul lor, Și-apoi se risipesc din nou gălăgioase. Pitindu-se care-n-cotro. Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul rece Presară dorul care nu mai trece. Mă simt pustiu
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
amurgului de toamnaSe contopește strâns în mantia ruginita a frunzelor de astă vara.Ca într-un dans nebun, se învârtesc în horă, foșnesc, scrâșnesc, aleargă...Frunze dezlănțuite, scăpate din îmbrățișarea verde a pomilor stapani.Se adună într-un covor multicolor...Mânate de la spate de vântul sec și recePrecum o turmă rătăcita de ciobanul lor,Și-apoi se risipesc din nou galagioase.Pitindu-se care-n-cotro.Rugina frunzelor, amurgul trist și vântul recePresara dorul care nu mai trece.Ma simt pustiu și rătăcit
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]
-
372 din 07 ianuarie 2012. Dan Begu spunea “Femeia, prin frumusețea ei fizică și morală, este marele stimulent al vieții pentru omul normal, pictor, sculptor, muzician, poet, filosof și om de știință, ca și când în ființă ei și-ar fi dat mâna toate cele nouă muze, fiice ale lui Zeus și ale zeiței Mnemosina.” . Sunt perfect de acord cu el, dar de ce? Gândiți-vă la cărțile cu care am crescut: Albă că Zăpadă, Cenușăreasa, sau cel mai cunoscut tablou din lume , Gioconda
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
pas te ... Citește mai mult Dan Begu spunea “Femeia, prin frumusețea ei fizică și morală, este marele stimulent al vieții pentru omul normal, pictor, sculptor, muzician, poet, filosof și om de știință, ca și când în ființă ei și-ar fi dat mâna toate cele nouă muze, fiice ale lui Zeus și ale zeiței Mnemosina.” . Sunt perfect de acord cu el, dar de ce?Gândiți-vă la cărțile cu care am crescut: Albă că Zăpadă, Cenușăreasa, sau cel mai cunoscut tablou din lume , Gioconda
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
grea”, un tratat aplicat de istorie a ocupației ruseși, bolșevice, în vatra românilor din Est. E o carte de căpătâi pentru istorici, dar și pentru cei care știu, de la Bălcescu încoace, că “istoria e cea dintâi carte a unui neam”. Mânat de curiozitatea celui nerăbdător să afle, precipitare născută din puținătatea timpului rămas pentru asta, am citit-o într-o oarecare grabă, ceea ce mă obligă să revin aspura ei. Categoric, însă, pentru oricine o are, cartea lui Alexei Memei e o
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
la granița cu parții?! În al doilea rând, cum crede domnul Henry Bogdan că populația de pe un întins teritoriu (etnogeneza românilor a avut loc pe cea mai întinsă arie din această parte a Europei), deci cum putea fi încolonată și mânată la sud de Dunăre această enormă populație ?!? Poate fi decimată sau strămutată populația unui sat, oraș sau a unei provincii, dar a unui teritoriu mai întins ca o țară a zilelor noastre, în nici un caz nu! Dacă nici în secolul
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
vedea la urmă care va fi câștigătoarea, dacă va exista vreuna. Oare el să fie trofeul pentru care se luptau cele două femei? De ce? Dacă o înțelegea pe cea mică, nu același lucru se întâmpla cu cea mare. Ce-o mâna spre distrugerea căsniciei? Spera să nu se afle vreodată despre aventura lor? Mică șansă cu un asemenea martor în preajmă. Își reaminti de prima întâlnire cu Gloria din Poiana Brașov. Când erau împreună, i-a urmărit privirile, gesturile, mimica feței
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
versurile lui Eminescu pe tema morții și acum versifica și ea pe aceeași temă: ,,O moarte vin de treci Pe inima-mi pustie... și curmă-a mele gânduri S-aud cum uraganul mugind în grele cânturi, Se plimbă în pustie mânat de aspre vânturi, Mi-e dor de-un lung repaus...Să dorm, Să dorm pe veci” Adesea cânta cântece triste, maicile îi ascultau glasul ei duios și o compătimeau. Din ce în ce mai mult avea vedenii, în Poiana Tigăncii i-a venit rău
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
și care stăteau numai o clipă locului, la amiază. Doar în minuta ceea puteai lua din apa pârâiașului ce-i despărțea și despre care se zicea că e vie, de vindecă răni sau chiar te mântuie de moarte... Tocmai acolo, mânat de glas curat de Maică, a răzbit, a așteptat și-a agonisit din apa aceea. Dar n-avea liniște! Îi zicea sfânta șoaptă în ureche despre un smârc mocirlos, ascunzișul unei alte ape... Apoi, pe drumul de întoarcere, din mlaștina
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
Fragment) Urmăream mai mult decât era necesar tabela aglomerată. Probabil pe vremea aceea voiam să arăt celorlați călători că nu privesc la un simplu tren și nu doar pentru a verifica ora și linia sosirii. Câteodată, cu gesturi controlate duceam mâna la gură în semn de dezlegare a misterului. Țineam ferm în mână bagajul iar din când în când îmi pipăiam biletele de carton prin căptușeala hainei. Cu siguranță, întotdeuna erau la locul lor, dar de fiecare dată mă cuprindea o
POARTA ALBASTRA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353061_a_354390]
-
Spiru Haret din București. El a mers la Colegiul de Drept și Litere și Filosofie Colegiul în același timp. Între 1974 și 1979 a fost membru supleant al PCR (Partidul Comunist Român) și între 1980 și 1985 a fost deputat MÂN de Vaslui. În 1976 a fost ales președinte al Consiliului jurnaliștilor, din 1970 redactor șef al ziarului central "România Liberă". El a fost vice-președinte al TVR (Televiziunea Română). După decembrie 1989 a fondat, împreună cu alți scriitori Grupul de Dialog Social, care
ŞASE ANI FĂRĂ OCTAVIAN PALER ÎN VIAŢA ÎNSĂ CU EL ÎN SUFLET! de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353211_a_354540]
-
parte pierd, văzând cum îmi este afectată păstrarea identității naționale chiar acasă, în țara mea, în care cultură și valorile, patrimoniul național nu au nicio valoare și sunt lăsate să dispară de către autoritățile statului, care asistă impasibile la acest proces, mânate de febră aproape schizofrenica a propriei îmbogățiri și a furtului din grădina publică sau, am putea spune, din propria grădină. Încerc fără succes să clădesc în afară, în țară în care locuiesc temporar, o Românie în miniatură, un prunc slab
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
pleacă peste granițe și își uită limba maternă? Trăiesc într-o țară adoptiva, în care autoritățile cumpăra pe bani grei cultură, iar noi o vindem pe a noastră cu propriile mâini, așa cum, de altfel, ne vindem inteligență și valorile umane, mânate peste granițe de indiferență cu care sunt tratate în propria lor țară. România este o colecție de bijuterii arhitectonice de o valoare inestimabila, este un paradis verde admirat mai mult de străini decât de noi. Anul acesta am avut surpriza
PATRIMONIUL NATIONAL SOS de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353236_a_354565]
-
-i povestească despre cai și palmaresul lor la Ploiești, la hipodrom. Nu prea înțelegea ea ce este acela un hipodrom nici ce este o competiție dar a reținut că un cal pe nume Fulgul era cel mai rapid și îl mână doctorul Neculai când îl înhamă la șaretă. Pentru Lăcrămioara aceste vehicule, șareta și docarul erau lucruri din povești. Ba, mai mult decât atât, caii care le trăgeau nechezând sau fornăind pe nas o și fascinau , o și speriau. Erau niște
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
el are ceas și-i cheamă la masă că s-a făcut ora doisprezece. În timp ce îi explica fetiței începu să se audă un zgomot surd care creștea în intensitate și deodată a avut impresia că se zguduie pământul. Veneau caii mânați de paznicii lor, călări pe alți cai înșeuați. O priveliște cutremurătoare pentru un copil de patru ani: caii zburau din departare apropiindu-se de grajduri și intrând pe rând înăuntru. Sub ea, sub scara înaltă și abruptă din lemn pe
DESCOPERIRILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352630_a_353959]
-
profundă e să pot să mă confund nu cu zborul său bezmetic, ci cu visul său profund. Încă pot săpa tranșee, pot să-nalț redute-n gând fără teama prăbușirii în fatidicul curând. Armăsari cu șapte inimi vin să-i mân în lumi de vis spre-a-mplini ce-n marea carte de la început s-a scris. Și de nu va fi să fie, dacă n-am să duc nimic, universul n-o să poată să îmi spună că sunt mic cu
ŞI DE NU VA FI SĂ FIE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352726_a_354055]
-
face pe oameni mai deștepți, ci mai mult pentru a-i chema pe oameni la izvoarele limpezi ale unei vieți curate, antrenante și odihnitoare“, după cum ne spune Părintele Protopop Gheorghe Colțea. Amintim din lucrare, aici și acum, teme precum: „Sfinții-căluții mânați cu plesnele rugăciunilor noastre“, „Mormântul părinților - loc de pelerinaj“, „Sfinții: lauda și bogăția Bisericii“, „Emoția - ușă de Rai“, „Iubirea - năvodul lui Hristos“ etc. Mijlocirea și minunile unor sfinți cinstiți în mod deosebit și îndrăgiți de Părintele Protopop de Bran-Zărnești, amintind
PĂRINTELE GHEORGHE COLŢEA, POTECI DE LUMINĂ. DOUĂZECI ŞI UNA DE TREPTE SPRE RAI. GÂNDURI ROSTITE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2013... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1181 din 26 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353578_a_354907]
-
încă o dată sclavul nubian. -Poți pleca, îi răspunse Ponțiu Pilat făcând un semn cu mâna. Rămase singur, cu ochii ațintiți către focul care ardea aruncând văpăi în încăpere și privind dincolo de ferestre observă că afară cerul se întunecase destul de mult. Mânat de curiozitate procuratorul ieși din nou pe terasă și își dădu seama că se apropia furtuna, fulgerele spintecau văzduhul și se auzeau tunetele. Începu în curînd o ploaie măruntă care se opri brusc după ce norii cuprinseră firmamentul aproape în totalitate
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
unul rațional. Mulți și-au pierdut curajul în zilele noastre. Mulți tineri sunt blazați. Nu se mai aude „corul” lor minunat, vorba cuiva privind diferența dintre cor și turmă: „ unii cântă iar ceilalți behăie”. Nu vrem să ajungem o turmă, mânată de unul - doi ciobani deveniți păstori peste noapte! Lucian Blaga spunea: „Soarta este o prăpastie în care cădem numai dacă privim prea mult în ea”. Să ridicăm ochii spre cer, să prindem curaj! Conducătorii trebuie să beneficieze și de această
DEMNITATE ŞI CURAJ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353630_a_354959]
-
care le aducea de la păscut): „Mărie și Mărioară,/ Ochii tăi de căprioară”. A doua zi când a mers la primărie s-o declare la starea civilă, i-au sunat în minte versurile pe care le ascultase de la ciobănașul care-și mâna oițele spre casă: „Mărie, Mărioară, ochișori de căprioară”. A surâs fericit: „Da, acesta e numele ce-l va purta, MARIA, la fel cu al Fecioarei Maria.” *** Fetița cu obrăjorii de culoarea piersicii, fiica preotului Murărescu a crescut într-n climat
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
dăruie-ocrotire/ și-alintă cu răcoarea din drag doru-mi febril/ Azi în sfârșit pot spune/ nu e altă minune/ mai mare ca puterea ce freamătă-n fragil.” Cu optimism debordant strigă poetul, cu toată puterea cuvântului își cheamă sortita, „Dă-mi mâna!”: „Vom merge-mpreună, n-ai teamă./ De vine vreo spaimă să n-o iei în seamă./ Prin orice furtună/ cu mine-mpreună/ durerii, de-acum, nu-i vei da nici o vamă.” Și-apoi, de câtă „Tandrețe” nu este în stare
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi acesta!.. Zic toate acestea pentru că, mai nou, observ o stare de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]