1,406 matches
-
tu Tămâioasa, unde găsești tu cârciumă pe lumea ailaltă? Sandu varsă sucul și cere un tirbușon. Dacă beau, să beau destul, dacă mor să mor sătul!!! 30.05.2009 Parabolica Când eram În vremea mea, șapte mândre mă ținea, șapte mândre din trei sate și mi le iubeam pe toaaaate... Lăutăreștile de fiecare zi răsar din cele două boxe, iar mușterii cârciumii discută despre furtuna teribilă care a lovit tam-nisam localitatea. Îngândurat, Sandu Șpriț a oftat ce a oftat, apoi a
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
alte vremuri când te duceai cu ea la restaurant și plecai mangă, da’ nici pe fruntea ta n-o pun. Pun cincizeci de mii dacă Îmi cânți, ca bonus, pușca și cureaua lată, ce bărbat eram odată! Că eram! Șapte mândre-n șapte sate și mi le iubeam pe toate! Ele știau?, Întreabă Gicu zâmbind. Violonistul Își scârțâie instrumentul aproape de urechile lui Sandu, ceea ce duce la revolta rapidă a acestuia. Pușca și urechea spartă, du-te, domnule, de aici, vrei să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
niște șorici și să pui carne la borcan. Când vin de la plajă Îți Împing o vizită. Mă ling pe degete când iese carnea din untură, ca la mama acasă... O viață avem și trebuie trăită! Voi cu porcu’, eu cu mândra... Gore se Înfige În ibricul cu vin și umple cupele cu o dexteritate demnă de invidiat. Mai aruncă și un ochi pe fereastră și ridică din umeri, a pagubă. Vântul spulberă frunzele, iar picăturile de ploaie bat darabana cu o
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
știi că-n piept inima mea rănită Tresare-adînc la întristarea ta? Tresare-adînc, Tresare-adînc, iubită - Oh, în zădar mi-ncreți tu fruntea ta. Durerea chiar de-o simulezi - eu simt Fiori adânci în pieptul meu trezind. Ah! cât ești tu de mândră și frumoasă Când râzi, când plângi, când mă săruți, când - ah! Cuprind în mâni eu capul tău - geloasă! Și sărut ochi-ți plini de lacrimi, ah! Ei strălucesc ca stelele focoase Ce-ntr-a junie-mi noapte lumina! Și te
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cuvenită Acele gânduri, ce-atunci când apar Nemuritoare par, pentru c-apoi Nici să nu știi cum de au dispărut Din mintea secolilor lungi, greoi - Ca și când n-ar fi fost. Câte ființe Ar trebui să treacă pe-a ta cale Unele mândre, țanțose, regale, Cu-ncoronată frunte - îmbrăcate În purpură -; altele dulci, cu ochii Moi, mari, albaștri,... albe ca și crinul Mișcând a lor corp voluptos, ce-nvită Mai aruncând priviri de muritoare, Mai căutând iubire, ca Sirene; Unele-nchipuite, alte tâmpe, Unele aspre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mare, de pe-un vârf De arbore antic țesut-au ei Un pod din pânza lor diamantoasă, Legăndu-l dincolo de alți copaci. Prin podul străveziu și clar străbate A lunei rază și-nverzește râul Cu miile lui unde, ca-ntr-o mândră Nemaivăzută feerie. - Iară peste pod Trece albă, dulce, mlădioasă, jună, Albă, ca neaua noaptea, păru-i de aur Lin împletind în crinii mînilor, Ivind prin haina albă membri-angelici, Abia călcând podul cel lung cu-a ei Picioare de omăt zâna
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înnalte, mai frumoase Sunt pădurile antice, ele-ngroapă-ntunecoase Cu-a lor vârfuri munții mândri, stâncile ce-n cer se-ntind. {EminescuOpIV 129} Cât de lat să mișce-un fluviu ale apei lui revolte, Arbori de pe mal de-asupră-i se ajung în mândre bolte, Ramurile se-ntrețese, crengile se împletesc, Frunza deasă smălțuește nalta, verdea boltitură, Rîu-n vecinica lui umbră în adânc suspină, cură... Pe-a lui maluri înflorite cai în umbră rătăcesc. Soarele trecănd pe codri a lui roată de-aur moale
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aur, peste fluvii de briliant. Și oștiri de flori pe straturi par a fi stele topite Fluturi ard, sclipesc în soare, orbind ochii ce îi vede, Ca idei scăldate-n aur și-n colori de curcubău; Pe grădinile-nflorite, peste mândrele dumbrave Norii mișcă sus în ceruri înfoiatele lor nave - Rostre de jeratec ș-aur, vele lungi de curcubău. A-mpăratului de soare bolți albastre și cu stele Se ridică-n caturi nalte tot castele pe castele, Cu ferești de aur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spargă cu ci cerul. - Într-un colț de cer e vară Și pe scările de-ivoriu unii dintre zei coboară - Strălucea-n noaptea bătrână fețele ca palizi sori. {EminescuOpIV 144} Prin a valurilor vaet, prin a norilor strigare, Deschidea portale-albastre mândra și bătrâna mare. Desfăcu apele-n două Dumnezeilor călări Și la țărm cu stînce rupte de a undelor bătae S-adun toți. Aurul din plete lucea-n luna cea bălae, Coifuri străluceau albastre ca lumina sfintei mări. Și pornesc. Odin
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
el, întors din văi, Silit ca să înceapă din începutu-i iar Să nu poată s-oprească gândirea celor răi. Și cine-enigma vieții voește s-o descue Acela acel munte pe jos trebui să-l sue". Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal! Cu ochii mari ce-și primblă privirile-i unite, C-o frunte-n bucle-și pierde puternicu-i oval - Astfel feciorul tânăr pe cugetu-i (țintit e) Stă rezemat de pragul auritului
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca gândul unui mort, Sunt ca un imperator cu fruntea devastată: De mult nu știu nimic de imperiul ce-l port. 26. AM PUS SOFA LA FEREASTĂ (cca 1872 ) Am pus sofa la fereastă - Luna trece blondă-tristă, Stele curg strălucitoare - Mândra capu-n mâni și-ascunde. Și-apoi și-l ascunde-n perini, Într-un colț al sofei roșii; Aurul moale se desface, Curge pe grumazul alb, {EminescuOpIV 485} Și de ce-și ascunde fața Dulce, jună, fericită, - Oh, ar vrea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cu carnea mai dulce, numit "Dospinelos". Vai, pe altu-aș tăie au zis porcarul Pogoros Dacă aici în Ithaca cea-ncunjurată de valuri Ar stăpâni stăpânul de-altdată divinul Odisseus; Zeii singuri știu dacă el mai este-n viață. Belferii azi pețesc pe mândra Penelopeia, {EminescuOpIV 517} Zi cu zi eu lor trimet din grasa mea turmă Căci stăpâni s-au făcut de spăriat scurmătorilor mascuri 45Pe Samsonachi-l tăiară întîiu, în urmă pe Mihail, Au tăiat pe vierul cu c.... late Naumos. 68. CÎNTEC
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
șoptesc un mic cuvânt Atrag și ceruri și pămînt: Căci să cutremur lumea pot, Dacă sărut, trăiește tot. Cântările mândre din pieptul meu, O, vreme săracă, Vor răsuna cu drag și dor Și n-or să mai treacă. 89. CÎND MÎNDRA MEA DOARME... (cca 1881) Când mândra mea doarme în păru-i bălaiu, Când stelele tremur și apele sună, Răsai, Lumină de lună! Pătrunde-n ungherul duioasei odăi, În luciul oglinzii, o lună, coboară, Văpăi Vărsând pe covoare. Privind-o smerită
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ceruri și pămînt: Căci să cutremur lumea pot, Dacă sărut, trăiește tot. Cântările mândre din pieptul meu, O, vreme săracă, Vor răsuna cu drag și dor Și n-or să mai treacă. 89. CÎND MÎNDRA MEA DOARME... (cca 1881) Când mândra mea doarme în păru-i bălaiu, Când stelele tremur și apele sună, Răsai, Lumină de lună! Pătrunde-n ungherul duioasei odăi, În luciul oglinzii, o lună, coboară, Văpăi Vărsând pe covoare. Privind-o smerită cum șade culcat, Demonic zîmbi-vei, cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
totul și nu-mi venea să cred. Nuțișor asta merită Premiul Oscar pentru actoria telefonică, așa l-a făcut pe portar, care numai că nu și-a cerut scuze că a durat atât până a adus-o la telefon pe mândra mea, care-i oricum trezită din somn sau din pulă probabil, nu pricepea mare lucru, de ce vorbește cu Nuțișor și nu cu mine, până când s-a prins și ea ce-a avut în cap Cătălin Geograful, adică să vorbim prin intermediul
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mine, să-mi slujești oare degeaba? Spune-mi, ce simbrie vrei?" 16. Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea, și cea mai mică Rahela. 17. Lea avea ochii slabi, dar Rahela era frumoasă la statură și mîndră la față. 18. Iacov iubea pe Rahela, și a zis: Îți voi sluji șapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică." 19. Și Laban a răspuns: "Mai bine să ți-o dau ție, decît s-o dau altuia. Rămîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
însoțite de semne la fel de bizare. COLENTINA ANTIGIULEȘTINA era ceva mai transparent însă, și un MOARTE ȚIGANILOR scris chiar dedesubt decripta mesajul. Giuleștenii, prin urmare, erau identificați cu țiganii și cu echipa Rapid. Galeriile altor echipe, probabil mai pure rasial și mândre de asta, declarau un război neîmpăcat 282 în același timp unei echipe și unei etnii. Cuvântul "moarte" alternează monoton în aceste sloganuri cu cuvântul "muie". Unul reprezintă ura, celălalt disprețul. Primul identifică o echipă cu o entitate demnă de dragoste
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care au citit articolul din Mail. — Sunt Chrissie. Felicitări Bruce, dacă știi la ce mă refer. Dă-mi un telefon. Chrissie. — Bravo Bruce... cred că a fost cumplit. Bladesey. — Bruce. Bob Toal. Îmi pare rău, dar oricum bravo. Toal. — Sunt mândră de tine. Sună-mă. Shirley. — Ce s-o fi Întâmplat cu toți eroii, toți Shakespearologii... cântă un Lennox plin de cocaină. Mă duc la toaletă și mă mai spăl o dată zdravăn pe mâini, apoi le curăț În chiuvetă. E greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
inferior, Însă acum ajunseseși să te simți diferit, dar superior. Așa ai ajuns să fii considerat. Nu aveai de făcut decât să-ți afirmi sus și tare diferențele și să accepți consecințele. Rhona te-a făcut puternic. Era atât de mândră când se legăna de colo-colo cu cu mersul ei săltat și șerpuitor, ținându-și capul sus cu o seninătate sfidătoare. Erau unii oameni care se simțeau la fundul structurii sociale și economice, care nu se mai așteptau la nimic bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
romîni din apelative de origine slavă, dar funcționale deja în limba romînă la momentul toponimizării. Emil Petrovici stabilește mai multe astfel de categorii: substantive și adjective romînești de origine slavă, care pot prezenta forme morfologice romînești (Dumbrava, Dealul, Rovine, Vidra, Mîndra, Bogata); apelative romînești care conțin sufixe funcționale în romînă (Dumbrăveaua, Slătioara, Dumbrăvița, Răchitișu); toponime slave diminutivate în romînește (Bistricioara, Cernișoara, Glîmbocelul, Doftănița); antroponime de origine slavă, funcționale în romînește (Bolomir, Novac, Preajba, Bolomireasa, Iscroni, Vlădoaia, Brătuleni, Drăgoteni); creații oficial-administrative (Dolj
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
hobaie, „vale mică și puțin adîncă, între două dealuri, în formă de șa“) este nepotrivită. De altfel, toponimia romînească abundă și în așezări denumite Slobozia (de regulă, cu determinant sau cu determinat: Slobozia Clinceni, Slobozia de Jos, Slobozia Ghicăi, Slobozia Mîndra, Slobozia Muscalului, Filipeni-Slobozia etc.), create de domnitori sau mai ales de mănăstiri, după dezrobirea țiganilor sau pentru fixarea bejenarilor, îndeosebi străini, pentru a repopula zonele pustiite de năvăliri sau de birurile și servituțile exagerate. Regimul social și fiscal al acestora
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Viteazul se numea Gavril Lotr); apelativul romînesc lotru „iute, repede“ (referitor la curs), „hoț“ (referitor la răpirea vieților înotătorilor imprudenți; unul dintre afluenți se numește Hoțeagu, fiind ate stat și sub forma Hoțeaua), „mîndru, fudul“ (unul dintre afluenți se numește Mîndra). Într-o zonă apropiată, în nordul județelor Gorj și Vîlcea, există mai multe pîraie și pîrîiașe cu numele de Latorița (Latorița Benghii, Latorița de Jos, Latorița de Sus, Latorița Mică, Latorița Urdelor), pe care localnicii le mai numesc și Lotrița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ogoarele lor oricât de mănoase, pomii lor oricât de falnici, via lor oricât de verde și rodoasă, vitele lor oricât de grase, uneltele lor de muncă sau lucrurile din casă oricât de îndemânatice și bogate, întreaga lor gospodărie oricât de mândră, de azi pe mâine, dintr-o clipă într-alta, poate cade pradă flăcărilor, poate fi distrusă, dărâmată, încărcată pentru a fi trecută Dunărea sau Nistrul. De aceea, ei nu vor zidi decât case de acelea pe care în câteva zile
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Diderot. El vrea să zugrăvească, sub toate formele ei, mizeria socială, încă niciodată adusă pe scenă. "Îmi voi spune că poetul este interpretul nenorocirilor, oratorul public al celor oprimați; că menirea lui este de a aduce jelaniile la urechile cele mândre care, oricât de lipsite de milă ar fi, vor auzi tunetul adevărului, vor fi uluite și mișcate de acest lucru; căci chiar și cel rău este obligat să lupte pentru a învinge firea și mila. Și cine știe dacă în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
autoritatea caragialiană în arealul comicului românesc nu există decât formulări axiomatice, inserate, de regulă, în concluziile unor cercetări care au ca obiect anumite aspecte ale operei lui Caragiale și nu stabilirea conexiunilor acesteia cu manifestari literare ulterioare. De pildă, V. Mândra în Istoria literaturii dramatice românești de la începuturi până la 1890 conchidea sentențios: "Caragiale a legat atât de profund "cestiunile arzătoare la ordinea zilei" din viața publică de resorturile eterne ale condiției omenești, încât, după marea sa operă, drumul piesei comice românești
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]