1,063 matches
-
bătut. N-a răspuns nimeni și atunci am deschis-o. Acolo era „sala mașinilor“: o mulțime de aparate, dispuse, ca într-un veritabil muzeu al tehnicii, unele pe mese, altele pe pereți, câteva unele peste altele, bâzâind, clipind din beculețe, mârâind. Deodată, din burta unui dinozaur electronic, și-a făcut apariția un bărbat masiv, cu părul vâlvoi, încruntat, clipind și el din cele două rânduri de beculețe, ochii și două lanterne din frunte, îmbrăcat într-un fel de manta ce fâșâia
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
-i în ureche: „«A! ce dracul!... Domnule... parcă ești surd... de când te strig!... hai degrabă să dregi trăsura, că așteaptă boieriul să iasă la Copou!...» Boieriul se întoarsără cu o vorbă lată și curată moldovinească... iar vezeteul, înspăimântat, se dipărta mârâind în dinți: Pas de cunoaște acum care-i boier și care nu i, dacă s-a nemțit și stăpânul meu!...» Vezeteul luasă pe boier sadè de carătaș! O, egalitate! iată faptele tale...!“ (A. Russo) Confuziile de acest fel, ca și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
într-o zbatere a trupului și a sufletului: "Iată chemarea:/ o mie de lănci bătute în scuturi/ te așteaptă la țărmul apei din piatra mea de inel,/ lângă sălcii alergând în vânt cu coame de iepe./ O mască de aur mârâie la stele/ umbrită de vulturi/ dincotro patria mea tăcută începe;/ sporind întunericul peste toate/ rar tresaltă ajunse la furtuni/ căderi și urcări sub lacăte./ În nerostita dimineață de cenușe caldă de vulcani/ se desfășoară în mine ca pânze de corăbii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
afară de aici cu picioarele în față de mult!" "Așa zici?" Trebuia să te uiți atent la ei ca să înțelegi că nu aveau de gând de loc să se arunce unul la beregata altuia. Lumina nesigură crea imaginea a doi lupi care mârâie unul la altul. (595) Pasajul e notabil din mai multe puncte de vedere. În primul rând Crane descrie ceea ce aude și vede dar nu se amestecă ca să ia interviuri și astfel să facă o digresiune jurnalistică. Colocvial, ceea ce ne oferă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de aproape pentru a putea sublinia diferențele (și nu lucrurile comune), astfel încât cititorul să fie șocat. Crane trece cu eleganță peste aceasta, atunci când ne dezvăluie intenția sa jurnalistică, notând că lumina slabă "crea" numai un "efect" a doi lupi care mârâie unul la altul. Rezultă un portret ambiguu, care are în primul rând o tentă întunecată, dar are în același timp momente de echilibru. Ambiguitatea nu este departe de cea a lui Lacadio Hearn atunci când relatează despre afro-americanii din Cincinatti. Jurnalismul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
relatează despre afro-americanii din Cincinatti. Jurnalismul literar narativ al lui Crane rezonează pentru că implică un paradox în portretul său de complexitate ontologică. Acest paradox se ascute când Crane notează în următorul paragraf, după ce se referă la cei doi lupi care mârâie, că în altă parte în mină, "întâlnea același efect al zâmbetelor stranii, satanice și albul ochilor sălbatic sclipind în scânteierea palidă a lămpilor" (595). Singură, sintagma "zâmbetele satanice" ar fi o monstră de jurnalism senzațional. Dar aceste zâmbete au mai
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un tribunal federal. Acestora li se face cunoștință, însă Capone îl umilește pe Harrison când vede că este negru: "Chipul lui Capone s-a întunecat. L-a împins cu violență pe de Lawd deoparte. "Dispari naibii din calea mea", a mârâit [Capone]". Întorcându-se spre Harrison, Berger observă: "Ochii bătrânului erau umezi din cauza durerii și a umilinței. Și-a strâns puternic pălăria în mâini. S-a uitat cu ochii pierduți după gansterul care se îndepărta. Nu era nevoie să facă asta
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
după obicei, săptămâna viitoare... când voi mai avea răgazul să scriu în Jurnal. 21 ianuarie 2009 Povestea măririi și decăderii domnului Dan Cârlan, începută săptămâna trecută, tocmai pentru că este pilduitoare, a stârnit o serie de reacții care mi-au fost mârâite amenințător de diverși "oameni de bine". Oricât de surprinzător ar putea părea, tot ceea ce scriu de mai bine de douăzecișicinci de ani (am debutat în 1983, în prestigioasa revistă Dialog a Universității "Al. I. Cuza") este rodul exclusiv al conștiinței
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nimic, iar lipsa lor se simte și azi. Dar nu ne-a păsat. Cu noi, potopul! Iar atunci a apărut la orizont Uniunea Europeană. Ajunși membri ai selectei organizații - mai mult pe considerente strategice decât pe merit -, am început să urmăm, mârâind, directivele de la Bruxelles. Ne-am prefăcut și ne prefacem în continuare că abia așteptăm să ne sincronizăm cu Occidentul, dar în realitate nu vrem decât ca ei să aibă grijă de noi, să ne asigure prosperitatea și să închidă ochii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pulile noastre se ridică în unghiuri ascuțite și Bobby se trage de ștoi, țeapăn și gros, coaiele îi atârnă strâmte dedesubt, mușchii umerilor încordându-i-se când și-o freacă și se uită la mine, privirile ni se întâlnesc și mârâie cu o voce groasă „Uită-te la pula ta“ și eu mă uit la pula pe care mi-o frec și mai departe, la picioarele groase și musculoase... La duș, Bobby mă lasă pe mine să o iau pe Jamie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
o studiază, strângând-o, după care își trece limba peste cap și apoi o ridică de vârf și apoi începe să-și treacă limba în mișcări scurte, precise peste locul în care capul se întâlnește cu trupul pulii în timp ce Jamie mârâie înfometată „fă-o fă-o“ în timp ce își vâră degetul, în semiântuneric, apoi Bobby și-o bagă în gură, luând-o atât cât poate de mult, sugând-o nestăpânit, ud, în timp ce se lasă pe vine, frecându-și ștoiul și dedesubt rotunjimile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
să le sug în timp ce o fut, pizda ei aspirându-mi pula în timp ce ea se leagănă dintr-o parte în alta, pizda ei răspunzând și absorbindu-mă de fiecare dată când mă trag în spate și apoi mă trântesc peste ea, mârâind de fiecare dată când o bag și are fața purpurie și plânge, agățându-se de mine și apoi o scot, după care o întorc, desfăcându-i fesele cu degetul mare și încă un alt deget de la o mână și în timp ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
încheietură, șoptind: Încet, omule, încet. Și cu cealaltă mână îmi răsucește sfârcurile până când se umflă și mă ard și capul meu e adăpostit sub brațul lui Jamie și eu trebuie să-mi încordez mușchii să nu termin prea repede... — Așteaptă, mârâi eu, ridicându-mi capul. Ai prezervative? — Ce? întreabă el. O, omule, îți pasă? — E-n regulă, mă las eu la loc. — Vrei să te fut? întreabă el. — Da, e-n regulă. — Vrei să te fut cu pula asta? întreabă el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
mușchii brațelor umflându-se de efort și sprâncenele se umplu de cute și fața - de obicei impasibilă - se încruntă de plăcere. — Dha, fute-l, fute-l din greu, cântă Jamie. Bobby își bagă și își scoate pula din mine, amândoi mârâind de ușurare, intensitatea crește și apoi răcnesc, cuprins de convulsii necontrolate, amândoi zvâcnind când eu încep să ejaculez, scuipând pe umeri și piept în timp de Bobby mă fute, anusul mi se strânge pe pula lui înfiptă. — Dha, asta e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
crește și apoi răcnesc, cuprins de convulsii necontrolate, amândoi zvâcnind când eu încep să ejaculez, scuipând pe umeri și piept în timp de Bobby mă fute, anusul mi se strânge pe pula lui înfiptă. — Dha, asta e, asta e, omule, mârâie Bobby ejaculând, prăbușindu-se pe mine... 27 Mai târziu, singur la duș, apa împrăștiindu-se pe mine, îmi ating cu delicatețe gaura curului, care pare umflată, fragedă, alunecoasă de la loțiune și de la sămânța lui Bobby, carnea se simte străpunsă. Ieșind
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Permanentă cu iuțeală de mână și nebăgare de seamă, a înlocuit-o cu un grup de fideli, zis Birou de Coordonare. Greii partidului, de la Hrebenciuc la Mitrea, Dan Ioan Popescu, Agathon, Tărăcilă, Geoană, au rămas pe dinafară. Au început să mârâie și să se regrupeze în jurul lui Iliescu. În același timp s-a văzut că Năstase are atât de puțini oameni siguri, încât a trebuit să ia cinci miniștri din guvern ca să-i înlocuiască pe cei debarcați din conducerea partidului. Contracandidatul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
etc. Toate aceste porecle sau pseudonime atestă o trăsătură aparte a militarului și în special a mascatului: gradul lui de brutalitate, măiestria în arta loviturilor. Astfel, Cîinele este, în Penitenciarul Rahova, mascatul care știe să bage groaza în deținuți numai mîrîind și arătîndu-și dantura, Boxerul e mascatul care-l transformă pe arestat într-un sac de box, Monseniorul are arta schingiuirii rafinate, vorbind politicos, dar lovind năpraznic într-un mod calculat, rece, impersonal ș.a.m.d. Mascații doresc să-și circumscrie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Parcă nu se mișcase o clipă din locul acela. M-am gândit să-l ocolesc, să-l las să doarmă liniștit. Am trecut repede pe cealaltă parte a străzii. El a făcut prima mișcare, capul lui uriaș s-a înălțat mârâind nervos. Am grăbit pasul, dulăul a țâșnit în picioare. Mi-am spus să nu-i dau atenție, să mă grăbesc. Mi-am aruncat totuși privirea în spate. Câinele mare și negru, alerga spre mine. Cu teamă încercam să merg mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
se uită la mine... — ...Nello Santi... — ...eu mă uit la mașiniștii din culise, ei ridică din umeri, mă întorc și eu la Nello, îi ridic din umeri și cade cortina! — Grace se supărase, plecase? — Da, pentru că o parte din public... mârâise la momentul ariei sale. Ea cânta bine, era superbă, era o leoaică, dar câteodată și publicul are hachițe. Era penultimul spectacol. Ea era în cabină, nici nu mai voia să audă. S-a pus Libermann în genunchi la picioarele ei
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
își însemna gândurile, în toate direcțiile; nu-și cumpăra hârtie, i-o furniza astfel poșta, gratuit. Din când în când, o cățelușă pe nume Lili scotea nasul din așternut, venea să mă latre cinci șase mi nute, apoi se întorcea mârâind în cușca stăpânei sale. Asta făcuse timpul din dragostele tinere ale lui Ludovic al XV-lea. Doamna de Châteauroux și cele două surori ale ei erau verișoare cu Doamna de Coislin: acesteia din urmă nu-i stătea în fire, asemenea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
la un concept), iar Russell a articulat pozițiile acestora considerând că existența trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și el în continuarea lui Russell și Frege că existența nu este o proprietate. Prin analogie "a mârâi" este o proprietate a tigrilor și a spune că "tigrii domestici mârâie" înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, dar a spune că "tigrii domestici există" nu înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, ci a spune că acești tigrii
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
trebuie privită ca o proprietate a funcțiilor propoziționale. J.J.C. Smart afirmă și el în continuarea lui Russell și Frege că existența nu este o proprietate. Prin analogie "a mârâi" este o proprietate a tigrilor și a spune că "tigrii domestici mârâie" înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, dar a spune că "tigrii domestici există" nu înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, ci a spune că acești tigrii există. Profesorul G.E. Moore 199 subliniase această diferență între existență și o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu înseamnă a spune ceva despre tigrii domestici, ci a spune că acești tigrii există. Profesorul G.E. Moore 199 subliniase această diferență între existență și o proprietate precum proprietatea de a fi "domestic"; iar o propoziție precum "anumiți tigrii nu mârâie" are un sens clar pentru noi dar o propoziție precum "anumiți tigrii domestici nu există" nu are un înțeles clar. Verbul "a exista" ne conduce spre lumea pur conceptuală 200. Prin teoriile sale Russell își pune problema dacă construcția "acel
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cuprinde exerciții gradate și adaptate pentru toți elevii clasei. Gradul de dificultate este mediu, ajutând elevii să-și consolideze ceea au învățat. a) Completează cu „î” sau „â”: r-ma, - ncet, rom-n, cobor-, - ntreabă. b) Potrivește cuvintele propoziției: Tânărul mârâie. Râul cântă. Câinele susură. c) Ordonează cuvintele propoziției: este, bogată, România, frumoasă, și. Așadar, testele, fișele diferențiate au o largă aplicabilitate în învățământul contemporan, iar manualele oferă suportul necesar pentru toate nivelele de cunoaștere. O justă alegere a lor este
Caleidoscop by Lidia Pintilie, Ioan Pintilie () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93498]
-
se lipeau prea des de pahare, ca și cum răspunsurile ar fi trebuit să izvorască dintr-acolo. Pentru nomazi, era prima dată când spațiul public le reclama explicit expresia dorinței, dacă e să nu punem la socoteală și "ce vrei, mă?"-urile mârâite printre dinți rutinier și provocator. Dar a spune cine ești și ce vrei te pierde, într-un fel, odată cu reverberațiile vocii ce le exprimă, te dă la iveală altora în felul reprezentării și riscă să se înșurubeze tenace și anapoda
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]