1,010 matches
-
John Milton și Samuel Johnson. De altfel, modelul adoptat pentru eseuri este cel pe care îl utilizare Johnson în “Viețile celor mai eminenți poeți englezi (Lives of the Most Eminent English Poet)” Macaulay a fost capabil să descrie cu multă măiestre aspectele exterioare ale vieții, dar el abea apare conștient de viața interioară a oamenilor. Mintea clară și practică a lui Macaulay era în stare să înțeleagă pe deplin și să respecte orice putea fi văzut sau perceput de intelect. El
Thomas Babington Macaulay () [Corola-website/Science/307734_a_309063]
-
curge la munte de-a dreptul în sus, zvîrlind cu păstrăvi după vulturi. Fericit nu este cel despre care se zice de bine, ci acela care zice de bine despre ceea ce este. Aurelian Titu răsare în mijlocul verbului nostru cum Pasărea măiastră în piatra lui Brîncuși. Ce chin, Doamne, și cîte viori sparte, în circomvoluțiunile versului său. De veți citi fără de prejudecăți fărădelegea versului lui, vă veți umple de un cîntec mut, de o aripă care își caută zburătoarea, de un fulg
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. S-a născut în Oltenia, la Dobriceni, la 17 iunie 1932. Tatăl său, preot, și mama sa, învățătoare, își transformaseră casa în muzeu arheologic și etnografic, cu peste 3000 de piese. A fost școlit la Craiova
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
este ca dumnezeu era necunoscut în acele timpuri, deci creștinismul nu se infiltrase în teritoriul românesc, sau se infiltrase sporadic. Mitologia română, în formele cunoscute de noi astăzi nu cuprinde zei, numai duhuri, divinități de origine totemică (Sfânta Vineri, Pasărea Măiastră), animale oraculare (Oaia Năzdrăvană, Calul Năzdrăvan), demoni (Ielele, dracul, Muma-Pădurii), divinități luciferice (cățelul pământului), monștri zoomorfi (balaurii), giganți (Uriașii, Novacii), eroi miraculoși (Făt-Frumos, Prâslea) și zâne (ursitoarele, Ileana-Cosânzeana), divinități ale naturii aduse de creștinism (Sânpetru, Sântilie). Există și instrumente magice
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia maramelor în fir de borangic, coloritul și cusăturile variate ale iilor, presărate pe mâneci și altițe cu fuști, suveicuțe, mușcate în rânduri sau șătrănguțe, ca și fotele strălucitoare cu înflorituri măiestru cusute cu fir le-au impus de mult în toate colțurile lumii. Alături se înșiră sobrele și impunătoarele costume bărbătești: pălărie mică mocăneasca cu boruri mici și calota semisferică, sau pălăria bătrânească cu boruri mai mari și calota mai turtită
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
a 2-a. - Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003. - P. 5-11. Pohilă, Vlad. Legenda Constantin Tănase: [la aniversare a publicistului C. Tănase] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. - 2004. - 24 iun. - P. 2; Timpul. - 2004. - 25 iun. - P. 6. Pohilă, Vlad. Măiastră a cuvântului rostit, îndrăgostită de cuvântul scris: [Ninela Caranfil] / Vlad Pohilă // Ninela Caranfil. Biobibliografie / Bibl. Municipală “B.P. Hasdeu”. - Chișinău: [S.n.], 2007. - P. 6-15. Pohilă, Vlad. Mihail Sadoveanu în Basarabia sub ocupație sovietică: aspecte ale receptării editoriale a creației maestrului / Vlad
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
la modelaj, folosind cioplitul în piatră pentru a da senzația unei lucrări arhaice. În 1910 acesta începe să sculpteze în lemn, întorcându-se la tehnicile sculpturii din arta românească populară dar și din sculptura africană precum este sculptura numită „Pasărea măiastră”. În 1918 sculptează în lemn primele coloane, care vor căpăta formă definitivă în 1938 sub forma „Coloanei fără sfârșit” făcând parte din ansamblul de la Târgu Jiu. Ansamblul de la Târgu Jiu a fost realizat în memoria soldaților căzuți în primul război
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
Cântă în 1984 și 1985 cu formația Post Scriptum; alături de aceștia și de Doru Apreotesei (claviaturist la Sfinx în acea vreme) îl acompaniază pe Mircea Baniciu pe discul "Ploaia". În 1984, înregistrează cu Post Scriptum și Grup 5T piesa „Pasăre măiastră”, dedicată gimnastei Nadiei Comăneci (piesa fusese compusă de Bădulescu încă din 1968, iar versurile scrise în 1977). Ultima înregistrare efectuată în țară (noiembrie 1985) este negativul piesei „Aproape liniște”, pe muzica lui Nicu Alifantis și versuri de Alexandru Andrieș. Bădulescu
Dan Bădulescu () [Corola-website/Science/312457_a_313786]
-
și în străinătate cântecele scrise și compuse de Alexandru Mandy. Printre acestea se numără și "Tripticul Brâncuși", compus din cântece având nume omonime sculpturilor monumentale ale lui Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, " Coloana Infinitului", "Masa tăcerii", "Poarta sărutului", respectiv ulterior "Măiastra". Alte cântece dintre cele compuse de Alexandru Mandy și interpretate de Sergiu Cioiu sunt "Glasul tău", "Cântecul vântului" și "Locul meu de pe pământ", care au obținut premii în interpretarea artistului la diferite ediții ale Festivalului de Creație și Interpretare de la
Sergiu Cioiu () [Corola-website/Science/309993_a_311322]
-
izvor dacic, Tărâmul Celălalt este și interiorul muntelui ascuns în care se retrăgea Zalmoxis, anume muntele Kogaionon. În folclorul mitlogic românesc există locuri anonime (determinate convențional drept Tărâmul Celălalt), unde stăpânesc animale și păsări fabuloase, uneori un zmeu, alteori Pasărea Măiastră, sau sunt locuri paraterestre și paraumane cu atribute aparte: Ionică Făt-Frumos după ce a ajuns într-un pisc de munte unde doar la amiază mai soseau puține raze de soare, fiind "capătul lumii acesteia", pătrunde în "gura unui vârtej de vale
Tărâmul Celălalt () [Corola-website/Science/306254_a_307583]
-
a ocupat majestuos locul central în universul expoziției, reordonându-l, înnoindu-l și accentuându-i splendoarea."" La rândul său Tiberiu Cosovan în articolul său „Botezul unui altar al Bucovinei” din cotidianul "Monitorul de Suceava" consemnează cu aceeași ocazie: ""Maestra Elena Greculesi („măiastra Bucovinei” cum a numit-o unul dintre vorbitorii care i-au făcut plecăciune la vernisaj) a revenit la Suceava pentru a-și împlini gestul de donație cu încă trei pânze, între care una de mari dimensiuni intitulată „Călător spre uitare
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Avsa min ramla (aforisme), ediție în limba siriacă. Postfață și traducere: Nu’il Bulus Jamil. Editura Maison Naaman de la Culture, Jounieh, 2009 42. Infinitul Brâncuși (teatru, volum trilingv, în română, engleză și portugheză). Traducere: Roxana Ripeanu și Alexandra Alva. Editura Măiastra, Târgu - Jiu, 2009 43. Insula femeilor (teatru). Editura Măiastra, Târgu - Jiu, 2009 44. Noroi aurifer (aforisme), prefață de Vasile Ponea, Editura „Scrisul Românesc” Craiova, 2010 45. Fragmentarium (aforisme), Prefață Gh. Grigurcu, Editura "Scrisul Românesc" Craiova 2010 46. Oasi di sabia
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
și traducere: Nu’il Bulus Jamil. Editura Maison Naaman de la Culture, Jounieh, 2009 42. Infinitul Brâncuși (teatru, volum trilingv, în română, engleză și portugheză). Traducere: Roxana Ripeanu și Alexandra Alva. Editura Măiastra, Târgu - Jiu, 2009 43. Insula femeilor (teatru). Editura Măiastra, Târgu - Jiu, 2009 44. Noroi aurifer (aforisme), prefață de Vasile Ponea, Editura „Scrisul Românesc” Craiova, 2010 45. Fragmentarium (aforisme), Prefață Gh. Grigurcu, Editura "Scrisul Românesc" Craiova 2010 46. Oasi di sabia (aforisme în limba italiană). Traducere de Alina Breje. Prefață
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
Pop, Sabin Șainelic, 2002). În ciuda miniaturizării, colecțiile de prescurnicere alcătuiesc veritabile galerii de artă, grație formelor superioare: rozetă solară (Cuhea), troițe, spic de grâu, obeliscul „1877”, clepsidră (Rona de Jos), piramidă aztecă în trepte (Săcel), turn thailandez, arborele vieții, „Pasărea Măiastră” a lui Brâncuși (asemănare izbitoare), Coloana Infinitului, Regele Regilor (sec. al XVIII-lea), „Scaunul nobilului Mariș din Ieud” (identic cu scaunele de la Masa Tăcerii), turla de biserică (v. Romulus Pop, 1993). Cât privește compoziția ornamentelor, putem spune că acestea sunt
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
Spectacolul este dedicat unor personalități feminine cu numele Maria, care au influențat destinul României și al lumii. Cele patru Marii evocate sunt: Fecioara Maria, prințesa bizantină Maria de Mangop, Regina Maria a României și cântăreața Maria Tănase, cea supranumită "pasărea măiastră". De asemenea, Maria Gheorghiu a colaborat cu muzicienii Dominique Voquer și Anette Bonneville. În afara activității muzicale, Maria Gheorghiu moderează emisiuni și programe muzicale pentru Radio România și Radio București FM, unde promovează muzica folk și publică articole de presă. Proiectul
Maria Gheorghiu () [Corola-website/Science/314307_a_315636]
-
Liberal-Brătianu, un partid de dreapta în opoziție cu principala grupare Național-Liberală. În paralel, începe să contribuie la cotidianul de stânga "Adevărul". În 1928 publică "Hanul Ancuței", o lucrare remarcabilă aparținând perioadei de maturitate a scriitorului, care cuprinde nouă povestiri, îmbinare măiastră a genului epic și liric. Între 1927 și 1930 a fost Venerabilul Lojii masonice ieșene „Dimitrie Cantemir”, iar din 1932 al Lojii „Moldova”, din același orient. Între 1930 și 1935 a îndeplinit următoarele demnități masonice: „Mare Maestru Adjunct al Marii
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
lamentabilele dejecții de limbricoasă, gîngăvita maimuțărire a unor ilustre modele pamfletare, cu generozitate și repeziciune absorbite de încăpătoarea hazna a cotidianului și a cotidianelor - valoarea shakespearienelor versuri decurge din remarcabilă lor putere de generalizare: în oribilele coordonate trasate de pana măiastra a poetului se poate înscrie, pe o extensie descrescătoare, orice regim despotic, orice dictatură pasagera, orice implementare administrativă comunistă, orice ierarhie instituțională nepotistă (calculatorul îmi subliniază acest adjectiv, ca și cînd nici n-ar exista!) ori clientelara (pe acestă nu
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
vieții, artista care fusese atât de apreciată de Verdi, Leoncavallo, Mascagni, Catalani, Puccini, care cântase cu Enrico Caruso, Titta Ruffo, Francesco Tamagno și care apăruse de nenumărate ori sub bagheta lui Toscanini, a trăit în țară într-un trist anonimat. “Măiastra pasăre de basm”, “privighetoarea adorată” a murit în sărăcie la București datorită faptului că viile sale de la Cotnari (sursa existenței sale după încheierea carierei) au fost distruse de o teribilă grindină iar boala care i-a marcat sfârșitul (sarcom hepatic
Hariclea Darclée () [Corola-website/Science/298389_a_299718]
-
Petrașcu, Theodorescu-Sion. Colecționarul de artă Anastase Simu îi cumpără sculptura "Somnul" iar bustul în ghips al pictorului Nicolae Dărăscu este achiziționat de Ministerul Instrucțiunii Publice. Până în 1914, participă cu regularitate la expoziții colective din Paris și București, inaugurând ciclurile "Păsări Măiestre", "Muza adormită", "Domnișoara Pogany". În 1914, Brâncuși deschide prima expoziție în Statele Unite ale Americii la "Photo Secession Gallery" din New York City, care provoacă o enormă senzație. Colecționarul american John Quin îi cumpără mai multe sculpturi, asigurându-i o existență materială
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
pupăză" (din 2005) Inițiator și organizator al Festivalului Internațional de Satiră și Umor ,Zâmbete în prier", care se desfășoară la Vișeu de Sus Redactor la periodicele „Zări senine" — revista Liceului „Dragoș Vodă" din Sighetu Marmației (1969-1972), „Napoca universitară", Cluj-Napoca (1974-1978), „Măiastră", Baia Mare (1990-1992), „Clipa", Baia Mare (1992-1995), „Glasul de Nord", Baia Mare (2000-2002), „Jurnalul de Sighet" (1993-1999), „Astra vișeuană", Vișeu de Sus (1996-1998). Redactor-șef al cotidianului „Opinia" — subredacția Vișeu (1996-1998). Colaborator la revistele „Echinox" (1974-1978), „Viața studențească", „Amfiteatru", „Dialog", „Astra", „Tribuna", „Orizont
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
Husia, pe dealurile Someșului, în ancadramentul, din secolul al XVI-lea, observat, și astfel salvat, sub tencuială. Faptul ne relevă unitatea de concepție și simbol al crestării lemnului, ca și pierderile incomensurabile ale produselor acestei arte . Din inscripția săpată în măiastra grindă de la Ghirbom, distrusă în parte, prin mărirea golului intrărilor, aflăm anul 1688, ca și numele lui „Surcea Dumitru ispititul bisericei”, căruia îi adaugă semnele lui de mare meșter. Pereții lăcașului au fost zugrăviți prima dată spre sfârșitul secolului al
Biserica de lemn din Ghirbom () [Corola-website/Science/315689_a_317018]
-
vechi din ținutul Botoșanilor. El a făcut în 1904 o călătorie prin Moldova, ajungând și la "„ ...pădurea Coșulei, - dincolo de care așteaptă vechea mănăstire a lui Mătieș vistierul lui Petru Rareș, cu zidul de împrejmuire suind în zimți dealul și cu măiastra pisanie, - pădure lungă și deasă...”". Istoricul a descoperit în timpul vizitei din octombrie 1908 prima traducere în limba română a unui text din Herodot realizată de către un monah de la Coșula în secolul al XVIII-lea. Invitat mai târziu de profesorul de
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
politici de prim-plan și diferiți miniștri. Regele Ferdinand, Principele Carol și Regina Elisabeta a României au participat la conferințe susținute de către istoric. Pe 17 august 1938, Maria Tănase cântă la încheierea cursurilor de vară, unde istoricul o supranumește Pasărea măiastră . Folosind parțial reușita unei subscripții publice, în 1921 a pus bazele instituției numite "Biblioteca Populară Nicolae Iorga", instalată inițial în aripa dreaptă a Palatului Băilor Municipale (o lucrare realizată de către tatăl său, Toma N. Socolescu). Fiind în fruntea Comitetului Executiv
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
Tinerimea Moldovei, Tineretul Moldovei, Gazeta Tineretului, Gazeta liberă, Viața Basarabiei, Basarabia Literară, Baaadul literar, ExPonto, Argeș, Totuși Iubirea, Flacăra lui Adrian Păunescu, Caietele Columna, Acolada, Dunărea de jos, Familia, Orizont literar contemporan, Gînd românesc, Literaria, Climate literare, Pietrele Doamnei, Portal Măiastra, Steaua Dobrogei, Meandre, Vitralii, Graiul Maramureșului, Astra, Cafeneaua literară, Viața de pretutindeni, Steaua, AGERO, Caligraf, Agora literară, Litere, Scrisul românesc, Moldova Suverană, Axioma, Patria tînără, Europa info, Noutăți editoriale, Tribuna copiilor, PHOENIX, Fereastră, Discobolul, Plumb, POESIS, Porto Franco, Pro Saeculum
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
a putea interpreta și reprezenta o idee sau o poveste. Nandikeshvara, în faimosul său Abhinaya Darapana (Oglinda gesturilor), descriind înfățișarea fizică a dansatoarei, spune: ,dansatoarea (nartaki) trebuie să fie foarte drăguță, tânără, încântătoare, agreabilă, cu sâni plini, încrezătoare în sine, măiastră în pași și ritm, expertă în gesturile mâinilor și trupului, grațioasă în atitudine, cu ochi larg deschiși, capabilă să urmărească cântecul, instrumentele și ritmul, împodobită cu podoabe prețioase, cu o față încântătoare ca a unui lotus, nici foarte grasă, nici
Natya Shastra () [Corola-website/Science/328415_a_329744]