1,067 matches
-
altele decât lăptucă (Lactuca sativa) și cicoare (Cichorium spp.) S 0709 90 20 Cardon și frunze de cardon S 0709 90 31 Măsline, destinate altor utilizări decât pentru producția de ulei * S 0709 90 40 Capere S 0709 90 50 Mărar S 0709 90 70 Dovlecei X 0709 90 90 Altele S X ex 0710 Legume, nefierte sau fierte în apă sau în abur, congelate, cu excepția produselor de la pozițiile nr. 0710 80 10, 0710 80 70 și 0710 80 85 S
jrc5448as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90618_a_91405]
-
subpoziția 0904 20 10 0905 00 00 Vanilie 0906 Scorțișoară și flori de scorțișoară 0907 00 00 Cuișoare (fructe întregi, cuișoare și codițe) 0908 Nucșoară, condiment din coaja uscată a nucșoarei și cardamom 0909 Semințe de anason, de badian, de mărar, de coriandru, de chimen sau de chimion; bace de ienupăr 0910 Ghimbir, șofran, curcumă, cimbru, frunze de dafin, curry și alte mirodenii ex 1106 Făinuri, grișuri și pudre de legume cu păstăi uscate de la poziția 0713, de sago sau de
jrc5795as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90967_a_91754]
-
90 20 - - Cardă (sau sfeclă de zahăr) și cardoon (Cynara cardunculus) 13 - - - - Măsline: 0709 90 31 - - - Destinate altor utilizări decât pentru producția de ulei 2 7 - - 0709 90 39 - - - Altele 7 (AGR) - - 0709 90 40 - - Capere 7 - - 0709 90 50 - - Mărar 12 10 - 0709 90 60 - - Porumb dulce 9 (AGR) - - 0709 90 70 - - Dovlecei 161 - - 0709 90 90 - - Altele 16 - - 0710 Legume (pregătite sau nu prin fierbere în apă sau în aburi) congelate: 0710 10 00 - Cartofi 19 18 - - Legume cu
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Exceptat - 0908 10 90 - - Altele 15 10 - 0908 20 - Condimente din coajă de nucșoară: 0908 20 10 - - Nesfărâmate sau nemăcinate 20 - 0908 20 90 - - Sfărâmate sau măcinate 25 8 - 0908 30 00 - Cardamon 20 Exceptat - 0909 Semințe de anason, badian, mărar, coriandru, chimion chimen sau ienupăr: 0909 10 - Semințe de anason sau badian: 0909 10 10 - - Semințe de anason 5 10 - 0909 10 90 - - Semințe de badian 23 - - 0909 20 00 - Semințe de coriandru 5 Exceptat - 0909 30 - Semințe de chimion
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
10 - 0909 40 - Semințe de coriandru: - -Nesfărâmate sau nemăcinate: 0909 40 11 - - - Destinate fabricării industriale a uleiurilor volatile sau a rezinoidelor 1 Exceptat - - 0909 40 19 - - - Altele 5 - - 0909 40 90 - - Sfărâmate sau măcinate 10 10 - 0909 50 - Semințe de mărar sau ienupăr - - Nesfărâmate sau nemăcinate: 0909 50 11 - - - Destinate fabricării industriale a uleiurilor volatile și a rezinoidelor 1 Exceptat - - 0909 50 19 - - - Altele 5 - - 0909 50 90 - - Sfărâmate sau măcinate 10 10 - 0910 Ghimber, șofran, curcumă, cimbru, foi de dafin
jrc1253as1987 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86392_a_87179]
-
Trigonella foenum-graecum); papaia (Carica papaya); coconar de pin (pinus pinea); ardei de Jamaica (Pimenta dioica); cardamom [Fructus cardamomi (minoris) (malabariensis) Elettaria cardamomum]; scorțișoară (Cinnamomum zeylanicum); cuișoare (Syzygium aromaticum); ghimbir (Zingiber officinale); curry combinat cu: coriandru (Coriandrum sativum), muștar (Sinapis alba), mărar (Foeniculum vulgare), ghimbir (Zingiber officinale), precum și grăsimile și uleiurile, rafinate sau nerafinate, care nu sunt modificate chimic și care provin de la următoarele produse vegetale: palmier, rapiță, șofrănel, susan și soia. Articolul 4 Prezentul regulament intră în vigoare în a șaptea
jrc4797as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89964_a_90751]
-
Liliana Ursu Instantaneu despre mărar, tarhon și lbiză nu pot scrie la fel. despre izvor, ienupăr și iarnă pot scrie la fel. cît despre canton, cuprindere și clopote pot scrie la fel doar dealul și îngerul. Cugetarea de tainî Doamne, cum ar fi să stau
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-website/Imaginative/8908_a_10233]
-
tuberculi: Zahăr din sfeclă, numai până la 1 aprilie 2003 Fructoză Foițe din pastă de orez Foițe de azimă Amidon din orez sau de porumb ceros, nemodificat chimic C.2.3. Diverse: Curry compus din: Coriandru - Coriandrum sativum. - Muștar Sinapis alba - Mărar Foeniculum vulgare - Ghimbir Zingiber officinale - Coriandru Coriandrum sativum, numai până la 31 decembre 2000 - Proteină din mazăre Pisum spp Rom: obținut exclusiv din suc de trestie de zahăr Kirș preparat pe bază de fructe și arome menționate la pct. 1.2
jrc4721as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89887_a_90674]
-
predominat între limitele C3-C7 și ale căror temperaturi de fierbere se situează între - 40 oC și 80 oC (-40 oF și 176 oF) Agent antispumant/solvent ***[PLEASE INSERT PH.EUR.NAME IN LATIN]*** Peucedanum Graveolens Extract este un extract din mărar, Peucedanum graveolens, Umbelliferae (sin. Anethum graveolens) Tonic Pfaffia Paniculata Extract este un extract din rădăcini de suma, Pfaffia paniculata, Amaranthaceae Calmant Agent antistatic Agent antistatic Agent antistatic Phaseolus Angularis Powder este pudra obținută din semințe de fasole mică roșie, Phaseolus
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
officinalis (gălbenele) - Ocimum basilicum (busuioc) - Satureja hortensis (cimbru) - Lepidium sativum (creson) - Thymus serpillum (cimbrișor) - Artemisia dracunculus (tarhon) - Echinacea purpurea (echinaceea) - Mentha piperita (mentă) - Melissa officinalis (melisă) - Hyssopus officinalis (isop) - Salvia officinalis (salvie) - Lavandula angustifolia (lavandă) - Medicago sativa (lucernă) - Anethum graveolens (mărar) - Coriandrum sativum (coriandru) - Levisticum officinale (leuștean) - Perilla frutescens (susan sălbatic) - Foeniculum vulgare (fenicul) - Tagetes patula (crăiță) - Cuminum cyminum (chimion) - Pimpinella anisum (anason) - Rosmarinus officinalis (rozmarin) - Arnica montana (arnică montană) - Sambucus nigra (soc) - flori, fructe - Padus avium (mălin) ● Fructe de pădure
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale, precum lucerna, pentru refacerea terenului. La intrarea în sat a fost, până în 2000, si
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
a rămas de secole pentru locuitori alternativa păstoritului și a creșterii animalelor, ca ocupație de căpetenie, completată într-o măsură mai mică de agricultură, de cultivarea cerealelor (grâu, secară și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea produselor animaliere: lapte, brânză, ouă sau carne de pasăre, porc, vită și oaie. La Sărbătorile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pătrată), scrierea continuându-se tot de la dreapta la stânga ș.a.m.d., până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat o
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
ceaun din fontă, la foc domol, sau într-o oală de ceramică, la cuptor, dacă la fundul ceaunului/oalei de ceramică și printre sarmale se pun bucăți de șorici afumat sau chiar un ciolan de porc afumat, frunze de cimbru, mărar și boabe de piper. În unele sate din Munții Apuseni, (unde se mai păstrează denumirile de „sarmă” și „sarme”), țăranii pun printre sarmale, bucăți de călbaj (un fel da caltaboș făcut cu bucăți de carne amestecate în umplutura tradițională și
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
de la bază. Frunzele, prevăzute la bază cu o teacă dezvoltată, sunt alungit-triunghiulare și multipenat-partite. Florile sunt mici, galben-aurii, dispuse în umbele mari, terminale. Fructele mature sunt de culoare cenușie sau brun-verzuie, au miros plăcut și gust dulceag. Se aseamănă cu mărarul, cu care poate poleniza încrucișat, rezultând semințe lipsite de aromă. Uleiul volatil determină acțiunea farmacologică : antispastică, sedativă, carminativă, expectorantă. Fructele de fenicul, numite și fructe de anason dulce, conțin 2-7% ulei volatil format din anetol, transanetol și cisanetol, limonen, alfa-pinen
Fenicul () [Corola-website/Science/307337_a_308666]
-
asociații vegetale de cormofite cuprinse în 20 de clase de vegetație, din care 26 sunt endemice. Specii endemice importante care se găsesc în Parcul Natural Porțile de Fier sunt: pinul negru ("Pinus nigra ssp banatica"), mierluță de cataracte ("Minuartia cataractarum"), mărarul Porților de Fier ("Pragnos carinata"), colilia Porților de Fier ("Stipa danubialis"), laleaua cazanelor ("Tulipa hungarica"), garofița bănățeană ("Dianthus banaticus"), barba ungurului ("Dianthus spiculifolius"), clopoțeii cazanelor ("Campanula crassipes"), breabănul ("Dentaria glandulosa"), sorbul dacic ("Sorbus dacica"), cimbrișor ("Thymus comosus"). Elemente mediteraneene ajung
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
verzi poate provoca accidente motale la om, prin paralizarea mușchilor diafragmei și oprirea respirației. Dintre speciile cultivate, în scop alimentar sau condimentar, mai pot fi enumerate: Levisticum officinale (leuștean), Petroselinum crispum(pătrunjel), Apium graveolens (țelina), Pastinaca sativa (păstîrnac), Anethum graveolens (mărar) etc. Ca plante medicinale sunt cultivate: Coriandrum sativum (coriandru), Pimpinella anisum (anason), Foeniculum vulgare (fenicul) etc. Sunt plante lemnoase sau erbacee, cu frunze simple sau compuse, cu flori heterochlamidee, dialipetale sau gamopetale. Gineceul este sincarp, cu numeroase ovule dispuse parietal
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
în Europa și în vestul Asiei în soluri argiloase, uscate. Are, ca și chimionul, nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate. Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
Cei mai buni tămăduitori erau luați în serviciul curții faraonului. Exista astfel o întreagă ierarhie medicală. Medicamentele folosite de egipteni proveneau toate din cuprinsul propriei țări. De altfel Homer preciza: Se foloseau: uleiurile, aluaturile, curmalele, ceapa, usturoiul, sămânța de in, mărarul, smirna, opiul, precum și diverse minerale, săruri de plumb, antimoniu, cupru. Dintre produsele animale se intrebuințau carnea, creierul, sângele. Leacurile se administrau în lapte, vin, bere sau fierturi. Se preparau pilule cu ajutorul mierei, se făceau supozitoare. Purgativele, laxativele, vomitivele erau variate
Medicina în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/312041_a_313370]
-
Roșie|roșiile]]), [[Castravete|castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure|Pădurile]] erau în trecut mult mai întinse decât acum, astfel în [[1885]] ele cuprindeau o suprafață de 2372 jugăre(cca 1365ha). Tradiția orală confirmă că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de [[fag]] de pe ""Valea Lupului
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
varză scăzută (varză înăbușită cu carne), tocană de urzici, cartofi copți, mămăligă, mălai, nălăvancă și multe altele. La felul doi serveau: balabuște cu usturoi și învîrtită. Învîrtita se prepara cu brînză, varză sau bostan. Se mai cocea învîrtită cu ceapă, mărar, nucă cu zahăr, cartofi și diferite dulcețuri. În ceea ce privește alimentația de astăzi, putem spune că această a evoluat într-o măsură foarte mică. Cele mai gustoase bucate se prepară cu ocazia diferitor sărbători: de Paști, Anul Nou, Hramul satului, Crăciun nunți
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), turiță ("Agrimonia pilosa"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla, Achillea ochroleuca"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), curcubeu ("Lychnis coronaria"), gâscariță ("Arabis turrita"), ai sălbatic ("Allium moschatum"), ferigă mediteraneană ("Asplenium adiantum-nigrum"), ruginiță ("Asplenium septentrionale"), coșaci pontici ("Astragalus ponticus"), mărar de stepă ("Cachrys alpina"), scai ("Centaurea gracilenta"), centaurea ("Centaurea jankae, Centaurea pontica" și "Centaurea tenuiflora"), volbură ("Convolvulus lineatus"), coroniște ("Coronilla scorpioides"), brândușă ("Crocus chrysanthus"), șofran-vărgat ("Crocus variegatus"), garofiță ("Dianthus guttatus"), zambilă de câmp ("Scutellaria orientalis"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), alior dobrogean
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
mujdei. Sarea se adaugă mai târziu. Separat se prăjește făină cu unt, apoi se stinge cu zeamă de legume. Când se îngroașă, se adaugă ciupercile și se lasă să dea în clocot, adaugând ca verdeață cel puțin pătrunjel dar și mărar precum piper negru (posibil este de asemenea leuștean și cimbru). Se rafină cu smântână și frișcă. Deseori se servește cu mămăligă sau cu galușcă de franzelă. Ca varietate, ciulamaua se poate prepara din diverse tipuri de carne (miel, pui, vițel
Ciulama de ciuperci () [Corola-website/Science/314847_a_316176]
-
20.000 de semințe 2,5 kg ───────────────────────────────────────────────────────────��──────────────────────────────── ─ urcătoare 1.II 15.II 20.000 de semințe 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Gulii și gulioare 1.II 15.II 60 g 30 g ──────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────── Mazăre 1.II 15.II 1.000 g 2 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărar 1.II 15.II 100 g 20 g ────────────────────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────── Morcov 1.II 15.II 100 g 15 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătlăgele vinete 1.II 15.II 10 g 40 g ──────────────────────────────────────���───────────────────────────────────────────────────── Păstârnac 1.II 15.II 50 g 20 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătrunjel 1.II 15
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270476_a_271805]
-
20.000 de semințe 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ─ urcătoare 1.II 15.II 20.000 de semințe 2,5 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Gulii și gulioare 1.II 15.II 60 g 30 g ─────────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────────────── Mazăre 1.II 15.II 1.000 g 2 kg ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărar 1.II 15.II 100 g 20 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Morcov 1.II 15.II 100 g 15 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătlăgele vinete 1.II 15.II 10 g 40 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Păstârnac 1.II 15.II 50 g 20 g ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Pătrunjel 1.II 15
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]