3,738 matches
-
lume și ai stat în ea ca să-l faci... Și venirea ta nu este venire pură, pentru că la un moment dat tu uiți că măreția e ceea ce ești tu...Că omul este de o mie de ori mai mare decât măreția lucrului pe care l-a făcut tu în lume. Și uiți asta, și la un moment dat ai impresia că numai lucruri ai de făcut în artă. ( după un timp în care se plimbă printre obiectele din atelier. Tunetele se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ce trebuia să fii, parcă ai fi acel lucru. Un artist poate demult nu mai este cel ce este el, ci se vede ca și cum ar fi obiectul artei lui. În același timp salvarea celui ce ești tu, și închipuirea unei măreții care se cheamă idolatrie, este marele păcat în fața materiei. (se așează. Privește îndelung o statuie). Și a lui Dumnezeu. CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud pustii, tragice, foarte aproape) Eu am căzut în amândouă greșelile... Acum sunt bine, așa trebuie
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
gândesc și să mă întreb dacă eu n-am creat mai presus de ea. Numai în acest caz, când eu aș fi creat o formă mai presus de prima formă este creație, am făcut un lucru bun.... Mai presus de măreția materiei primordiale. Da, atunci sunt iertat de materie. De Dumnezeu. Și abia atunci am dreptul să mă bucur de creația mea! ( se duce și se așează în fața altei statui. Scârțâitul unui car care trece pe drum se aude umitor de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
senzație de pustiu. Senzația de pustiu îți trezește un fel de curiozitate ascuțită. O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
pustiu. Senzația de pustiu îți trezește un fel de curiozitate ascuțită. O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
O durere violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
violetă în stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ceva în viața lui, renunță să mai spună ce avea de spus . Și tace... (se gândește, zâmbește în sine ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dureroasă și măreață este această clipă. Când renunță. Mi se pare că aici stă una dintre cele mai înalte măreții ale omului. Poate asta am simțit vag când am auzit Miorița pentru prima dată. ( se gândește) Da, îmi amintesc bine, sentimentul acesta îl trăia și ciobanul Mioriței. (tace un timp ) Oare câți îl înțeleg? Cred că trebuie să-l trăiești
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
de a cărui restaurare se îngrijise personal pe baza documentației, arăta așa cum trebuie. Zidăria refăcută cu piatră și zugrăveli adecvate, podelele din lemn de mahon și grinzile sculptate ale tavanelor din lemn de cedru dădeau o bine cuvenită notă de măreție. Completată apoi de ferestrele cu feronerii din fier forjat, pereții cu piatră aparentă însă căptușiți cu materiale ignifuge și izolatoare fonic și termic, mobilierul din lemn de stejar masiv, serviciile din aur și argint, covoarele orientale cu bogate motive florale
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
Scrisul îmi oferă o lume deosebit de interesantă pentru care mi se cere capacitatea de a vedea lucrurile din mai multe perspective. Este lupta de a scoate la lumină înțelesuri tainice, este terenul pe care lupt să ridic cât mai sus măreția sufletului. Scriu din dragoste de oameni care are în ea o poezie de o rară frumusețe și o sete care mă ține departe de cinismul vieții. Scrisul mi-a reconturat orizonturi, mi-a anulat limite impuse, mi-a creat noi
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
la moartea visurilor lumii, Și ce e mai frumos decât un ciripit în crâng Sau zâmbet de copil atribuit minunii? Nu-i om acela ce nu vrea să învingă Propria-i soarta ce-ntruna îl lovește, El poate chiar și măreția să atingă Dacă mai mult pe șine se iubește. Nu-i prima oară când teamă de sfârșit Preface lumea din buni în rai sau invers, Și de ești supărat că viața te-a mințit Tu ia-o de la capăt, nu
PICATURI DE SOARE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351607_a_352936]
-
n-am fost” (bogăția unor săraci). Nu e deloc ciudat că autoarea preferă vietățile mărunte, efemeridele, insectele, tot ce-i gingaș, pentru delicatețea lor: fluturi, licurici, libelule ș.a. Prin aceste făpturi minuscule, aproape nebăgate în seamă, este pusă în valoare măreția omului pus de Dumnezeu să dea nume tuturor creaturilor, pentru că și ele, cu viața lor neînsemnată aduc laudă Creatorului a toate. Scriind, poetul dobândește puteri nebănuite, el vede ceea ce, îndeobște, alții nu văd, aude ceea ce alții nu pot auzi, simt
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
hotărât să amâne întâlnirea cu preotul. Când a plecat spre mașină, picioarele se mișcau cu mult mai vioi decât atunci când intrase în curtea bisericii. În plină stradă, Fănel s-a oprit și a contemplat impunătorul locaș de cult în toată măreția sa. Se vedeau turlele care-l impresionaseră cândva... Frumos a vorbit omul ăsta! Fără să mă cunoască. De parcă ne știam de mulți, foarte mulți ani și suntem prieteni... Pare atât de modest în liniștea aia grozavă din biserică și, totuși
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
abordat, dar atunci când mănăstirea de metanie este Frăsinei, lucrurile se schimbă. Am vorbit despre rugăciune isihastă, despre smerenie, despre comuniunea cu Dumnezeu, pentru ca, în final, să înțeleg că nimic nu este mai de preț decât privirea cu sfială plecată în fața măreției Harului Divin și Dumnezeiesc. Făcând, însă, o scurtă introducere înaintea dialogului propriu-zis cu Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Irineu Popa - Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din municipiul Craiova, vom remarca și sublinia faptul că astăzi, a vorbi despre rugăciune, într-o
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
coloana din strofe noi și noi Dând Rugii înălțime și încă nu-i destul. Sunt Ele și sunt Ei, Noi suntem și sunt Eu, O energie vie ce blocuri de cuvinte Până la cer înalță spre tălpi de Dumnezeu Dând Rugii măreție și României sfinte. Sunt doar un sol al graiului străbun Pe care îl versific uneori în fugă Învrednicit de Dumnezeu cel Bun Ce mă inspiră pentru Nesfârșita Rugă. Sunt devastat de-atâtea triste toamne Câte să-ndur, să duc, m-
CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346576_a_347905]
-
a condus la o oarecare risipire în planul canonic al achizițiilor științifice, neîmplinindu-se într-un spațiu strict delimitat al vreunei discipline precum alți colegi de generație. Refuzul de a sta sub „blestemul” unei singure idei, moartea, de o tragică măreție, asumată din nou cu firescul care îl caracteriza, sunt poate cauze ale acestei neîmpliniri aparente. Constantin Noica spunea că, dacă nu ar fi citit studiul Dimensiunea românească a existenței, n-ar fi scris poate niciodată Rostirea filosofică românească. Și azi
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 60 DE ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A UNUI MARTIR ŞI MUCENIC AL NEAMULUI ROMÂNESC – MIRCEA VULCĂNESCU (28.10.2012) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 662 din 23 o [Corola-blog/BlogPost/346523_a_347852]
-
fraticid”. Templu semnifică „Centrul lumii”, dar și locul de fugă a omului în lume. O individualizare a ființei ca solus ipse, un „solipsism existențial” din care „punem careuri întregului făcut bucăți/ și adunăm [...]întruna durerea despărțirii noastre.” Da! Templu este măreția misterioasă a cuvântului poetic, dar și a Cuvintelor profane: „Ca un brici cu lama tocită/ cuvântul a mai retezat/ o urmă din degetul mare, care/ arată spre lume acuzativ./ Mormane de cuvinte moarte/ se-nalță pană sub ferestre ude/ așteptând
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
credință patria, în a doua să respecte legile și constituția țării, în a treia jura să aibă relații internaționale fără deosebire de orânduirile sociale, iar în ultima jura că își va face datoria cu cinste și devotament pentru strălucirea și măreția națiunii noastre. Prin acest jurământ, oarecum obișnuit la asemenea solemnitate, Nicolae Ceaușescu se emancipa și se descătușa de eliberatorii sovietici, care din acest moment au început să-l critice, denigreze, amenințe, vâneze, mai ales după ce le-a amintit de promisiunea
A TREIA REPUBLICĂ de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346676_a_348005]
-
din gări pustii, singurătatea, din vise am adunat iubirea. din toamne-am adunat tristețea, din primăveri doar bucuria, din ierni am adunat doar vânt, din clopote melancolia. din codru-am adunat tăcerea și din câmpie depărtarea, din munți cules-am măreția, din amintire, doar uitarea. din nopți am adunat nesomn, din soare-am adunat lumină, din cărți am luat învățătură iar din fântână, apa lină. din lume-am adunat doar ură și relele de pe pământ, de la-nvățați-nțelepciunea, de la privighetoare, cânt
TOT ADUNÂND ŞI CULEGÂND de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351004_a_352333]
-
deosebi. Noi, copiilor, gândim că viața aceasta omenească n-are absolut nici o valoare și nici nu socotim și nici nu numim în general bine ceea ce se sfârșește în această viață pâmântească. Nici slava strămoșilor, nici puterea trupului, nici frumusețea, nici măreția, nici cinstea dată de toți oamenii, nici chiar demnitatea de împărat, în sfârșit, nimic din cele ce pot fi numite mari de oameni nu le socotim vrednice de dorit și nici nu admirăm pe cei ce le au, ci prin
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
2012 Toate Articolele Autorului Câmpulung Moldovenesc , 13 octombrie 2012 Stimate și iubite prietene scriitor Marian Malciu, Încă de la început doresc să vă încredințez sincer că pentru câmpulungeni - acești oameni minunați, care își poartă dulcea povară a doinelor și dorurilor, precum și măreția naturii, în ei înșiși - încă nu s-au stins ecourile a tot ceea ce au însemnat frumoasele momente ale lansării cărții dumneavoastră, ce poartă un titlu atât de sugestiv - „Dor de Bucovina” -pentru al cărei succes vă adresez cele mai alese
SCRISOARE DESCHISĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351238_a_352567]
-
merge, deocamdată, pe „mâna” marilor lanțuri hoteliere de 4 și 5 stele, (puține fiind cele gen boutique, cum e cea din apropierea orașului, pe drumul dinspre Turda) s-au continuat în special spre județul, care trebuie să aureoleze capitala sa cu măreția montană, zone relativ aproape de capitala Clujului, unice prin pădurile de brazi, pline de ozon, cu bucătărie tradițională, ecologică, atât de căutate de drumeții de pretutindeni. Așadar, turismul rural montan, ar trebui să fie „piesa de rezistență”. Și ca dovadă, aici
GUSTUL PEREGRINĂRII de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 687 din 17 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351239_a_352568]
-
vin de niciunde parcă, c-ar fi o legendă sau nu, nu se cunoaște unde se află acest loc. Cu toate că, deși misterios pământul verde încântă prin frumusețe (este ceva care menține vegetația!..unde nu este iarbă sunt mușchi și licheni), măreția Creației incluse și candoarea peisajului îndeamnă către binecuvântare Divină și iubirea de Dumnezeu și de semeni. Nu întâmplător s-a construit această mănăstire chiar lângă grota în care se spune că a trăit sfanțul Casian (deși, nu prea cred..), plus
MANASTIREA SFANTULUI CASIAN! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345549_a_346878]
-
Același, iar noi suntem împreună cu Sfinții Apostoli, cu martirii, mucenicii și cu Sfinții Părinți contemporani ai lui Iisus Hristos. Drept urmare, scrierile Părintelui Academician Dumitru Popescu sunt impregnate de prezența Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Aici Domnul Iisus Hristos este prezent în măreția slavei Sale, dar și în smerenia Sa slujitoare. Nu este un Hristos conceptualizat, ci Hristos Cel unic și adevărat, Dumnezeul - Om, prin care suntem trecuți de la moarte la viață. De aceea, și din acest punct de vedere, opera Părintelui Popescu
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
Stalin: Tot ce'nflorește'n țară noastră-acum/ A fost sădit de mâinile-ți blajine,/ Unde mai ieri erau ruini și scrum,/ Partidul nostru urca largul drum/ Deschis de Lenin și'mplinit de tine. În acea epoca cu promisiuni de certă măreție, scriitorii s-au întrecut să aducă osanale liderilor politici ai vremii, înfierând totodată, imperialismul anglo-american, care a contribuit decisiv la victoria comunismului în Estul Europei: Și pe ruinele lăsate/ De dușmani s-a-nălțat drapel,/ Pe care-i scris cu foc și
IMPRESII DE PESTE OCEAN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345606_a_346935]