1,126 matches
-
A oprit autocarul când veneam din Egipt de la Muntele Sinai și de la distanță de aproximativ 30 m am privit Marea Roșie cugetând la trecutul ei. E frumoasă marea s-o privești, să-i admiri valurile colorate cu stropi albi că de mărgăritar. Și munții din împrejurimi sunt frumoși și în culori diferite: bej, maro, verde închis, gri - petrol și indefinite. Atât pot spune, că e minunat de frumos. Doar Mâna lui Dumnezeu le-a făcut și colorat. E superb! Nu te mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
viața, Și vrei să vezi Ce-ai adunat ? Viața 17.03.2006 C-aproape nimic nu vezi, Si ochii-s plini de lacrimi, Și inima ți-e franța, Păreri de rău, Inca te frământa, Ce-ai putea să lași, Ca Mărgăritar, Un pom să-l sădești, O fântână să construiești, Un copil să ai, O floare să dăruiești, Inseamna ca trăiești, Iar unui întristat, Arata-i milă ta, Si alunga-i durerea să, O Mamă de-o vezi plângând, Milos apropie
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
citi aceste rânduri, nu-și vor da seama că viața ta a fost sublimă ! Mă tem că mă vor învinui de subiectivism; mă tem că vor fi dintre cei despre care Hristos ne spune să ne ferim, să nu dăm mărgăritarele noastre porcilor. Toată viața ta a fost o jertfă neîntreruptă pentru mine. Tu ai făcut din viața ta un altar pe care te-ai jertfit neîncetat, clipă de clipă, ziua și noaptea, an după an, până ce Hristos te-a chemat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie !?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la vremea când vârsta cerea ca să se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
înșela. Năstase niciodată! Cel puțin așa dădea impresia când vorbea despre cultură. Pentru dl Adrian Năstase, deocamdată numai prim-ministru al unei țări mici și pricăjite, dar care va ajunge curând din urmă Bulgaria, literatura nu e o tichie de mărgăritar pe capul mai mult sau mai puțin chel al președintelui Iliescu. Așa a fost pe vremuri, în ceaușism. Acum, în „capitalismul de cumetrie” (Iliescu dixit) care se construiește în țara noastră, statul n-are de ce să se amestece în literatură
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
ecranul. Important e să participi, dar și mai important e să te declare arbitrii campion. Pe capul americanului Paul Hamm, campionul olimpic la individual compus în concursul masculin de gimnastică, ramurile de măslin împletite în coroniță ședeau ca tichia de mărgăritar pe scăfîrlia chelului. Domnul Hamm-Hamm - sau Hau-Hau, dacă vreți - sărise ca o plăcintă și picase pe masa juriului, fleoșc, peste hîrțoage, aparatură electronică și pixuri primite suvenir de la niște candidați la organizare. 9,137 pentru o săritură de chiftea răscoaptă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
chinezește, cu bijuteria. Baronzi introduce în iconografia baladei elemente eline ori extrem orientale (după tehnica zugrăvitorilor de sibile), titani, bucefali, dromaderi, elefanți, tigri. Turmele lui Oprișan sunt zugrăvite ca într-o Halimà (coarne lucrate în pietre nestemate, lâna - șire de mărgăritare și beteli), Ana-Flori e o asiatică cu brațele pline de scule. O legendă ne poartă chiar în India, văzută cu un exact simț al locului, Baronzi fiind parnasian fără să știe (de lucrurile indice avea însă cunoștință): Și zicând aceasta
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum răspunde. Cântă liniștea, și-acum Altele rămase Se-ntîlnesc grăbite-n drum Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Subt bolți așa clare; Parc-arunci într-un pahar Cu mărgăritare. Fantezismul lui D. Anghel nu e o călătorie în plină aventură, cum se înțelege azi, poetul dimpotrivă arătând hotărârea de a sfârși poemul, ci tendința spre feeric. Aspectul acesta nu-i cel mai fericit. Totuși din el a derivat un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
el a derivat un imagism în sensul lui Jules Renard. Metafora constituie în sine un poem total, fiind o relație neprevăzută care îmbogățește concepția despre Univers. Poezia nu-i decât o pânză albă de proiecție. Astfel marea e figurată în mărgăritar și trâmbiți, luna în oglindă ori într-o mască: Privesc o semuire de om în discul lunii, Un chip bizar ce râde, privind de sus pământul, Un râs amar și straniu ce-l au numai nebunii Și morții, când pe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
citi aceste rânduri, nu-și vor da seama că viața ta a fost sublimă ! Mă tem că mă vor învinui de subiectivism; mă tem că vor fi dintre cei despre care Hristos ne spune să ne ferim, să nu dăm mărgăritarele noastre porcilor. Toată viața ta a fost o jertfă neîntreruptă pentru mine. Tu ai făcut din viața ta un altar pe care te-ai jertfit neîncetat, clipă de clipă, ziua și noaptea, an după an, până ce Hristos te-a chemat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
povești cu mult talent. Cânta frumos, avea și voce frumoasă, și ureche muzicală, dar și dicțiune plăcută. Cred că dacă ar fi făcut școală ar fi putut ajunge o solistă celebră de operă. Câte celebrități ne pier în mizerie!?! Câte mărgăritare de mare preț sparg porcii noștri în măselele lor !?! Dacă sora Nica s-a căsătorit ca fiică de gospodar, dacă fratele Dinu, ajutat de părinți și-a făcut o gospodărie onorabilă în sat, la vremea când vârsta cerea ca să se
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
orice amintire. Între „Lacrima” din actualul volum și „Nu înstrăinați pământul”, e deslușit un orizont de idealuri sublime. Cu lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
nostru (1903), de fapt o broșură, ca și Din trecutul nostru. Stejarul de la Carpat (1904), conține conferințe ținute la liceul din Focșani. Ț. este unul din susținătorii revistei „Ghilușul” (1912-1914), editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei
ŢAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
din grecește, a unei culegeri de omilii ale lui Ioan Chrisostom, dascălul de retorică practică al tuturor oratorilor ortodoxiei (între ei și al autorilor români de predici), cel care a prezidat „banchetul” elocinței de amvon în literatura română veche. Pentru Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, carte apărută la București în 1691, frații Greceanu au compus și predosloviile: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarab Voievod, de mila
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
celei Nouă și a Sfântului Grigorie Decapolitul. SCRIERI: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8, asupra stemii a prea luminatului și blagocistivului domn Ioan Constantin B. B. voievod
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
Constantin B. B. voievod și Tuturor celor ce s-or întâmpla a ceti, pravoslavnicilor și ai noștri frați întru Domnul, bucurie, în Evanghelia greco-română, București, 1693, reed. în BRV, I, 331-335. Traduceri: Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură, București, 1688 (în colaborare); Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691 (în colaborare cu Radu Greceanu); ed. 2, București, 1746, reed. fragm. în Crestomatia seau Analecte literarie, îngr. Timotei Cipariu, Blaj, 1858
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
călătorie), mai evidentă e latura vitalistă, juvenilitatea călătorului izbucnind în apostrofe, interjecții și exclamații. Metafore și comparații în serie traduc expansiv o neobișnuită acuitate senzorială. Fiorii singurătății „îți răcesc inima”; la Agapia, „natura îți pune sub ochi o salbă de mărgăritare pe o tavă de smaragd”; de pe Hălăuca se revarsă o „cascadă de aer subțire și rece”; la o stână „mirosul caracteristic de oaie, amestecat cu cel de brânză, străbate până-n creieri”; în alt loc tăcerea „țiuia în urechi”. Asemenea senzații
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
ce bate la porțile nopții, macul, „rug” al sângelui jertfit, violetele martirajului - sunt martori ai Tainelor din adânc, altele, mărturii ale Grației (crinul, „zbor înalt”, „albastră frângere de val”, potir pentru heruvimi „ce lin cad”), semne și amintiri cerești (auroralul mărgăritar, floarea soarelui, „sfântă astră-ntre noi rânduită”). Dar, cel mai adesea, ele stau mărturie pentru ambivalența întocmirii lumești: „zbor de-argint le-adie-n margini crenelate / Iar la sân stuf gros de sânge-nalță foc”. Și, negând greutatea fizis-ului, prin parfumuri și culori
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
de figuri care în epocă permit redarea proprietăților operelor și definirea experienței estetice. Arheologia hrănește acest univers de reprezentări însă nu e singura sursă. Orfevreria, lucrurile prețioase, micro-formațiunile naturale sau meșteșugărești sunt mobilizate constant în imaginarea obiectelor literare. Poezia ca "mărgăritar", cuvintele ca "geme nestemate" sau ca "grăunțe de aur"103, culegerile de texte diverse ca "mozaic"104 țin de doxa momentului și se întâlnesc pretutindeni, ca un loc evident al reprezentării literaturii. Ce voiau aceste metafore să spună? O să iau
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
folclor. Așa apare la Iosif Vulcan în portretul pe care i-l dedică lui Alecsandri în 1865: "o literatură tradițională aveam de mult și încă o literatură frumoasă, care nu aștepta decât nește mâini abile cari să adune prețioasele sale mărgăritare de prin munți și văi, ca să-i rădice dintr-însele monuminte neperitoare și astfel să-i asigure eternitatea"113. Dar ea a circulat și fără să fie legată de creația lui Alecsandri. O găsim într-un text al lui Hasdeu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
găsim într-un text al lui Hasdeu din 1868 despre Costachi Stamati: "prea puțini au fost genii covârșitori ale căror versuri să fie toate frumoase, deosebindu-se unul de altul numai doară prin forme și proporțiuni, ca diferite boabe de mărgăritar"114. La originea acestei reprezentări stă o figură multiseculară, care face parte din tradiția cultă a florilegiilor de locuri comune. În Renaștere, în spațiul francez găsim sub numele de marguerite un gen al culegerii de sintagme folositoare. Marguerite nu denumește
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Gură de Aur, tipărite în 1691 poartă acest nume: "cazanii alese și sfinte învățături cărora și Mărgăritariuri le zic"118. Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de păcate"119. Ca să rezum, perlele sau mărgăritarele sunt o figură a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Acest mod de utilizare rezistă până spre începutul secolului al XIX-lea. Îl găsim în prefața unui chiriacodromion din 1811: "mărgăritari prea străluciți care înfrumusețează și împodobesc toată grozăvia noastră cea pricinuită nouă de păcate"119. Ca să rezum, perlele sau mărgăritarele sunt o figură a unui text de mici dimensiuni, întreg în sine și valoros prin conținuturile morale, afective sau cognitive pe care le vehiculează. Revin la Alecsandri. Din punct de vedere istorico-literar, Mărgăritărelele sunt un ciclu adăugat la ediția a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mecanismul de sublimare a suferinței pe care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și se duc de se revarsă pe al Domnului altar În odoare prețioase, în ceresc mărgăritar. Ca să traduc în proză plată, mărgăritarele sunt lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care se baza ciclul din 1853: Lacrimile izvorâte dintr-un suflet simțitor Precum roua dimineții, se înalță tainic nor Și se duc de se revarsă pe al Domnului altar În odoare prețioase, în ceresc mărgăritar. Ca să traduc în proză plată, mărgăritarele sunt lacrimi urcate la cer și transformate în obiecte valoroase. Imaginea e reluată în mai multe poezii din ciclu. Iat-o la capătul uneia dintre acestea, Ce gândești, o! Margarită: O duioasă Margarită, Dă-mi o lacrimă iubită Într-acest
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]