2,058 matches
-
ce păreau neatinse, de toate culorile și de toate croielile. Dar ceea ce-l uimise cel mai mult pe Zogru era abundența de femei parfumate, cu părul strâns în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
uimise cel mai mult pe Zogru era abundența de femei parfumate, cu părul strâns în panglici de mătase sau de catifea colorată și cu hainele acoperite de mărgele. Cutreierase câtva timp, poate un ceas bun, pe lângă prăvăliile ce vindeau pânzeturi, mărgele, păpuși, coșuri de toate mărimile, mâncare caldă, care împrăștia peste tot un miros necruțător de friptură usturoiată. Și probabil că ar mai fi căscat gura cel puțin încă un ceas, dacă nu i-ar fi ieșit în cale ciungul. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-i spună, a făcut câțiva pași spre el. Părea mai înaltă acum, în rochia ei verde și aproape strâmtă, de sub care ieșeau pantalonii subțiri și largi, iar Zogru mai ține minte și astăzi silueta înaltă, părul prins în plasa de mărgele și surguciu discret de pe panglică. - Să nu-mi spui că n-ai observat schimbarea, i-a spus prin gura lui Ianache, repede, șoptit și în franțuzește. Numele meu e Zogru și n-am nici o legătură cu bărbatul acesta, iar ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
nu îndrăznea să se apropie, a luat-o spre marginea cimitirului, fără să-l scape pe Achile din vedere. Lângă o capelă cu îngeri de marmură stătea o fantomă, o femeie cu pălărie de catifea, împodobită cu trei șiruri de mărgele. - Ai fi putut să-ți alegi un loc mai bun decât ăsta, a glumit Zogru. Îl știi pe bărbatul ăla, de colo? - Cine ești ori mai bine ce mai ești tu? Și de unde ai apărut? - Sunt Zogru. Nu m-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
profesor coordonator Someșan Mariana Primăvară Firimituri de soare cald Și fâlfâit de aripi albe, Aștept să înflorească pomii iar, Să ploaie cu petale dalbe. Ai venit, m-ai bucurat Și în grabă am uitat Să-ți dau un șir de mărgele Să te-mpodobești cu ele. Un joc de fluturi și albine Mă-mbie să m-avânt în zbor, Nu mă opresc să caut îmi vine... Mi-a fost de tine așa de dor! Școala mea Un loc e minunat pe
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
câmpie Și pe uliță, și-n vie. Să-ntorc copilăria Niciodată n-am să pot, Dar în suflet toată viața Cu dragoste o s-o port. Natura Natura e ca o floare, Care stă doar în picioare, E o zână cu mărgele Care duce doruri grele. E mușcata de la geam Și pasărea de pe ram, E veverița zglobie Care face-o ghidușie. E câmpia verde-ntinsă, De floricele cuprinsă, Este teiul plin de floare Cu miresme-mbietoare. Natura e precum dorul, Este codrul
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și bine. În goana-i disperată, privirea mi se frânge și se izbește de locul unde dorm păpușile ascunse sub pat. Acele păpuși ai celor 13 ani ai mei, ascunse luni în șir până când... până acum. Înșirate frumos ca niște mărgele colorate la gâtul copilăriei mele, ne privim sfioase în ochi. Doamne, ce dor mi-a fost de ele, tăcerea lor misterioasă cât de multe-mi spune... aud din nou parcă vocea mamei strigându-mă când mă jucam de-ascunselea în valea
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Rahela suferea știind că Iacob găsise plăcere la sora ei. Lea suferea pentru că se simțea așa de departe de viața surorilor ei. Zilpa vedea totul, spunea puțin și suspina mult. La întoarcere, Iacob i-a adus Rahelei un colier de mărgele și și-a petrecut prima noapte cu ea. Lea încă alăpta, așa că a chemat-o apoi destul de des pe Bilha la el în luna aceea, mai ales în serile când Rahela era plecată la vreo naștere. Iacob și cea de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Hamor a intrat și ea în cameră, curioasă să le cunoască pe moașele de pe dealuri. Regina, pe care o chema Re-nefer, era îmbrăcată cu o rochie strâmtă și dreaptă de in subțire, aproape transparent și pe deasupra purta o tunică din mărgele turcoaz - cea mai elegantă îmbrăcăminte pe care o văzusem vreodată. Dar chiar și așa, mătușa mea nu era umbrită de acea doamnă. Fără să mai fie tânără, asprită de soare și de muncă, ghemuită pe jos, cu mâinile între picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
să încercăm. Suntem cu toții ocupați, avem cariere, pur și simplu așa e în familia mea. Cum stau așa în fața restaurantului, în fața mea oprește un taxi și ridic repede mâna. Ușa din spate se deschide și apare un șlap jegos cu mărgele, urmat de o pereche de jeanși tăiați trei sferturi, un caftan brodat, un păr blond și ciufulit familiar... Stai aici, tocmai îi spune posesoarea celor de mai sus taximetristului. În maxim cinci minute sunt înapoi. — Freya ? Spun uluită. Aceasta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
s-au făcut toate ca două picături de apă? Nu vezi că nu mai poți deosebi calul de iarbă și pasărea de aer? Ești orb? Nu vezi că eu, de fapt, nici măcar nu-ți vorbesc, ci te împroșc doar cu mărgele verzi de salivă care-ți curg pe față? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL (Îl privește lung pe ARTUR; apoi se apropie de cei patru; îi privește în ochi.) Ce stați? N-ați auzit? ARTUR: Toboșar, covor, trompeți! GUVERNATORUL: Toboșar, covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Ne-am întâlnit cu zece ani înainte de începerea războiului, acasă la Mintzi. Fusesem invitați la cină. Soția mea se îmbrăcase cu o rochie decoltată și renunțase la penele de struț cu care își împodobea hainele sau pălăriile, optând pentru niște mărgele argintii ce scoteau un sunet foarte plăcut. Ploua. Țin minte că am ajuns cu o oarecare întârziere, iar Mintzi nu ne-a mai adresat nici un „heil” cu mâna ridicată, cum obișnuia. Ne-a salutat cu afectare în franceză, amestecându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
În acest timp, îi observam pe amândoi. Gelozia îmi dădea târcoale, mai ales că soția mea își întinsese mult bărbia în față, în vreme ce Adler se retrăsese ușor. A urmat (trebuia să mă aștept la ceva în genul ăsta) jucatul cu mărgelele argintii deasupra decolteului. Kristine, aparent cu inocență, cu un gest pe care i-l cunoșteam bine, a început să frământe mătăniile, scoțând sunetul acela plăcut care te făcea, nu știu de ce, să înghiți în sec. Căpitanul n-a rămas indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
i-l cunoșteam bine, a început să frământe mătăniile, scoțând sunetul acela plăcut care te făcea, nu știu de ce, să înghiți în sec. Căpitanul n-a rămas indiferent și, cu un gest teribil de enervant, s-a interesat de materialul mărgelelor pipăindu-le. Mâna lui era la câțiva centimetri de a ei. N-am mai vrut să văd restul. M-am întors cu fața către doamna Pärchen. — Ce ziceți, domnule, cade Harkovul? N-am avut niciodată dovezi tangibile că soția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
spunea că și-a găsit sfârșitul într-un loc cu apă, tocmai în Galia - fii atentă, era galez, și eu cred că asta explică totul - și după aia a fost văzut plimbându-se prin Goa. Presupun că era lățos, cu mărgele împletite peste tot. Că tot veni vorba... Nu, Hugo, nu mi-am pus mărgele peste tot, zise Violet, râzând. Și n-am auzit niciodată de Richey ăsta al tău. — Dar despre fata care i-a călcat pe urme - s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fii atentă, era galez, și eu cred că asta explică totul - și după aia a fost văzut plimbându-se prin Goa. Presupun că era lățos, cu mărgele împletite peste tot. Că tot veni vorba... Nu, Hugo, nu mi-am pus mărgele peste tot, zise Violet, râzând. Și n-am auzit niciodată de Richey ăsta al tău. — Dar despre fata care i-a călcat pe urme - s-a aruncat de pe același pod? Probabil că acum sunt prin cine știe ce cocioabă de prin Goa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
sfială, prin ochii minții și lumina culorilor, spre un tărâm nou. Cu gânduri frumoase și simțire curată, am pornit să ne facem cunoscuți, îndreptându-ne pașii spe Bojdeuca din Țicău. Casa ne aștepta gătită cu ștergare și ouă bătute cu mărgele în strălucirea soarelui blând, primitor, cu ulcele românești pe buturugi vechi. Apoi ne-am îndreptat spre Casa Pogor, conduși de minunatul elev, Mihai Panaite, și de speciala Claudia Gherghel, încântați de grafica plină de culoare a icoanelor măiestrite cu migală
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_584]
-
deodată se simți ca bolnav, ca doborât de ele ca de un prea-plin... Apăsat de o imensă tristețe, ca o ruptură cu ființa ta, cu iuțeala gândului, întâmplările, multe triste și amare, începură să se înșire cap la cap, ca mărgelele pe ață, purtându-l prin anii aceia de demult... Cum să uiți ziua aceea de Mai, când Vasilica, ca o rază de soare a pătruns în casa cu nr. 3 din str. Cetinei... umplând-o de lumină... și, cum să
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
acestei tristeți fără margini, o îmbrățișă și o sărută de mai multe ori, cu ochii închiși. Pe obrazul ei apăru o lacrimă, apoi alta și când deschise ochii larg, văzu sub pleoapele ei alte lacrimi alunecând una după alta, ca mărgelele, până sub bărbie. Ea, în tăcere, își șterse lacrimile cu dosul palmelor, oftând adânc. Iorgu avea privirea ațintită pe chipul ei, care semăna cu o floare frumoasă, a cărei radacină era roasă de o insectă neagră. Și, tot gândindu-se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
abia din a doua jumătate a secolului VI, iar concomitent, în Moldova deja erau cunoscute (perpetuate din perioada antică) și utilizate de băștinași în stațiunile de la Botoșana, Davideni, Bacău-Curtea Domnească, unde s-au descoperit în asociere cu fibule, monede sau mărgele. În altă ordine de idei, cea de-a două teorie consideră acest tip de vas, prin caracteristicile sale, un apanaj al culturii slave, fiind un recipient des întâlnit în mediul respectiv, iar ca argument de diferențiere față de exemplarele perpetuate din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
catarame, fibule), care dispar mai târziu, fiind înlocuite cu însemne religioase creștine (simple cruci sau encolpioane/engolpioane). Moștenitori ai lumii daco-romane, autohtonii au fost receptivi și la elementele civilizației bizantine, de la care au preluat unele obiecte de port (fibule, catarame, mărgele), iar prin schimburilor comerciale s-au folosit de moneda măruntă, din bronz, care nu poate fi atribuită venirii slavilor, un fenomen economic necunoscut lumii slave, la acea vreme. Ulterior perioadei romanice, în intervalul secolelor VIII-IX, deplasarea unor grupuri slave la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vârfuri de săgeți (8), seceri (4), cosoare (4) și câte un exemplar de săpăligă, otic, topor, foarfec, ac, cui, verigă, lacăt (fragmentar) și un cârlig de undiță; obiecte de port din os, lut, piatră, fier, bronz și argint: catarame (6), mărgele din os și lut (2) și câte o aplică, inel, ac, brățară, cercel și cruciuliță (ultima din piatră); obiecte diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
XL-XLI), majoritatea agricole (cuțite, cosoare, săpăligi, seceri, un otic) aduc cu exemplarele găsite la Curcani - Ilfov, Dragosloveni - Vrancea, Bârlogu - Argeș, Floreni, Bârlălești, Fedești, Codreni, Giurcani -Vaslui, Fundu Herții - Botoșani, Sinoasa - Iași ș.a. La piesele de port (catarame, aplice, verigi, brățări, mărgele, cercei și inele, ultimele două categorii fiind reprezentate doar de câte un exemplar) se remarcă detaliul artistic realizat de meșterii autohtoni și bizantini; o parte dintre ele au fost realizate local, în ateliere specializate, însă cele mai multe provin din importuri (pl.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
8), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), piese de harnașament (2), greutăți din lut (2), clopote (2), precum și piese de port, pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2), iar cele mai puține (câte un exemplar) sunt obiectele de vestimentație ori anumite unelte, din afara celor amintite. Datorită materialelor componente, obiectele din siturile bazinului au fost împărțite după cum urmează: a) ceramica, modelată atât
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]