1,017 matches
-
în prefața cărții, iar cuvintele îi sunt valabile și astăzi. De asemenea, PC Nicolae Pura a lăsat în urma lui, printre alte scrieri, capodopera lirică "Simfonia Mariei". Canonicul Nicolae Pura a trecut la cele veșnice la 10 august 1981 în com. Mărgineni, unde a fost și înmormântat. În sicriu aș dori să se pună un exemplar din Simfonia Mariei în mână, crucea și rozariul", scria în testamentul său canonicul greco-catolic Nicolae Pura. În manuscris i-au rămas alte 22 de lucrări, printre
Nicolae Pura () [Corola-website/Science/305258_a_306587]
-
de profesie institutor. S-a născut la Bacău la 10.02.1870 din părinții Neculai și Anica și a decedat la Ploiești la 27.07.1960. Era dintr-o veche familie răzeșească, fiind proprietari de pământuri, originari din comuna Osebiții Mărgineni, Luizi Călugăra, de lângă orașul Bacău. Ctitori de biserici și de școli, apărători ai ortodoxiei, într-o zonă populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită cu hramul Sfintei Treimi, Capela Broșteanu. Edificiul este situat
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită cu hramul Sfintei Treimi, Capela Broșteanu. Edificiul este situat la intrarea în cimitirul comunei Măgura din cartierul ce poartă încă numele de Răzășie, Broșteni-Răzeși, sau Osebiții Mărgineni. Surse istorice indică faptul că așezarea a fost întemeiată la jumătatea secolului XVIII de către familiile Neculai și Apostol Broșteanu. Mama, Eugenia s-a născut la Roman în15.06.1887 din părinții Ioan și Ecaterina Gheorghiu. A decedat la Ploiești în
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova - d. 7 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor excepționale nuvele și romane, („Priveghiul mărgineanului”, „Povestea cu cucoșul roșu”, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Surâsul lui Vishnu”), al unor cărți pentru copii („Mama mare, profesoară de istorie”), precum și a unor profunde eseuri. Născut la 4 iulie, satul
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor excepționale nuvele și romane, („Priveghiul mărgineanului”, „Povestea cu cucoșul roșu”, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Surâsul lui Vishnu”), al unor cărți pentru copii („Mama mare, profesoară de istorie”), precum și a unor profunde eseuri. Născut la 4 iulie, satul Unțești, Ungheni, ca fiu al lui Ion si al Elizabetei
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
de păduri. Acest obiect de silex mărturisește primele exemple de comerț, deoarece acest material nu se găsea prin această zonă, deci era adus din depărtări. O altă prezenta umană în valea localității, s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a bronzului - "Cultură Monteoru". Un strat gros de mal a păstrat pentru eternitate, dovada marilor cataclisme care au modificat relieful. O altă așezare, de data aceasta, fiind identificată
Istoria Bacăului () [Corola-website/Science/314300_a_315629]
-
se mai întoarce. 26. Trifan Mărculeț, născut în 1914, participă ca brancardier la operațiunile militare de pe teritoriul Cehoslovaciei începând din anul 1944. Moare la 9 IV 1945 în Munții Tatra în timp ce participa la evacuarea răniților din linia întâi. 27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud. 28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
la evacuarea răniților din linia întâi. 27. Gheorghe Mărginean, născut în 1914, participă în toamna anului 1944 la luptele purtate împotriva trupelor hitleristo-horthyste în apropierea localității Mirăslău. Se îmbolnăvește de tifos exantematic și moare în spital la Aiud. 28. Ioan Mărginean, născut în anul 1922, moare în anul 1944 într-o unitate militară din Roșiorii de Vede în timp ce participa la întreținerea armamentului. 29. Traian Moiseș, născut în 1911 în Galda de Jos, ajunge în Crăciunelu de Jos prin căsătorie. Urmează stagiul
Cei 42 de eroi din Crăciunelu de Jos () [Corola-website/Science/317966_a_319295]
-
sat Livezi, pct. Dogaru și pct. Apetri; DC 179 sat Șesuri, pct. Apostolescu; Refacere punte pietonală sat Șesuri, pct. Avramescu; Refacere podeț metalic, L = 9 m, pe DC 181, sat Valea Arinilor; Refacere 100 m drum comunal, Str. Eternității, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Vânătorului, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Bisericii, sat Valea Budului; Refacere 500 m drum comunal, str. Bogdanești, sat Trebes Refacere 2 podețe sat Tocila, pârâul Tocila; Refacere 2 punți pietonale sat
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
sat Șesuri, pct. Apostolescu; Refacere punte pietonală sat Șesuri, pct. Avramescu; Refacere podeț metalic, L = 9 m, pe DC 181, sat Valea Arinilor; Refacere 100 m drum comunal, Str. Eternității, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Vânătorului, sat Mărgineni; Refacere 150 m drum comunal, Str. Bisericii, sat Valea Budului; Refacere 500 m drum comunal, str. Bogdanești, sat Trebes Refacere 2 podețe sat Tocila, pârâul Tocila; Refacere 2 punți pietonale sat Mănăstirea Cașin, pct. Tudorache și pct. Moraru; Refacere 5
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
16. Penitenciarul Galați Str. Traian nr. 252 Galați Galați ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────���─ 17. Penitenciarul Gherla Str. Andrei Mureșanu nr. 4 Gherla Cluj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Penitenciarul Giurgiu Str. Bălănoaiei nr. 12A Giurgiu Giurgiu ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Penitenciarul Iași Str. Dr. Vicol nr. 10 Iași Iași ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Penitenciarul Mărgineni Str. Moreni nr. 1 I. L. Caragiale Dâmbovița ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Penitenciarul Miercurea-Ciuc Str. Zolt Peter nr. 2 Miercurea-Ciuc Harghita ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 22. Penitenciarul Oradea Str. Parcul Traian nr. 3 Oradea Bihor ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23. Penitenciarul Pelendava Sos. Caracal km. 8 Craiova Dolj ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24. Penitenciarul Ploiești Str.
HOTĂRÂRE nr. 1.849 din 28 octombrie 2004 (*actualizată*) privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272127_a_273456]
-
bulgară, dar cu minorități, în jur de 10%, române, găgăuze și grecești. În momentul anexării, potrivit statisticilor bulgare, dintr-o populație de 286.000 de locuitori, doar 6.348 ar fi fost români, ei înșiși, în majoritate, urmași ai mocanilor mărgineni staționați și sedentarizați aici ca urmare a transhumantei lor pastorale (locuind îndeosebi împrejurul Turtucaiei, Silistrei și în valea Batovei, zisă „Valea fără iarnă”, unde pe hărțile otomane apăreau satele „Vlahlar”. Restul populației era constituit mai ales din turci și bulgari
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
meridianului de 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică. Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuș și Săucești, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha. Patru trepte de altitudine, între 150 m și 250 m marchează relieful Bacăului, el aflându-se în cea mai mare parte a localității, pe a doua terasă 160-165 m.
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Pieții Revoluției s-a descoperit un "racloir" de silex negru-vinețiu de formă trapezoidala. Obiect folosit la vânătoare în împrejurimile care atunci erau acoperite de păduri. O altă prezență umană în valea localității s-a descoperit cu ocazia săpăturilor pentru Pasajul Mărgineni. La opt metri adâncime, muncitorii găsesc urmele unei așezări din epoca mijlocie a bronzului - "Cultura Monteoru". Un strat gros de mâl a păstrat pentru eternitate dovada marilor cataclisme care au modificat relieful. O alta așezare, de data aceasta, fiind identificată
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
435 locuitori (2007). Pe de altă parte, Zona Metropolitană Bacău este un proiect local pentru crearea unei unități administrative integrate între municipiul Bacău și localități din apropiere, Berești-Bistrița, Buhoci, Faraoani, Filipești, Gioseni, Hemeiuș, Itești, Izvoru Berheciului, Letea Veche, Luizi-Călugăra, Măgura, Mărgineni, Nicolae Bălcescu, Odobești, Prăjești, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași și Traian, însumând o populație de 196.135 locuitori. Localitățile înfrățite: Orașe cu acord de colaborare: Orașul se poate mândri cu o rețea de învățământ dezvoltată, care acopera intregul plan educațional, de la
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
1845 consemnează la Darabani numărul de 1120 de locuitori, iar cel din 1860 plasează târgul pe locul al 34-lea în topul celor mai locuite localități urbane din Moldova, cu 1641 locuitori. Orașul are în componență cartierele Bombeni, Cornești, Lucovița, Mărgineni, Suseni, Teioasa și satele Bajura, Eșanca și Lișmănița. Suprafața orașului este de . Solurile fertile au permis de-a lungul istoriei dezvoltarea agriculturii, devenită astăzi cea mai importantă funcție economică a orașului. În localitate există însă și mai multe facilități de
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
O serie de școli românești existau în orașele țării, în mănăstiri și chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat ființă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) și biblioteca mănăstirii Horezu, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu. Constantin Brâncoveanu a rămas în istorie și în conștiința națională și ca un mare ocrotitor al tiparului. Domnia lui debutează printr-un act de cultură și
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
coleg pe Ion Ghica, iar ca profesori, între alții, pe Ion Heliade Rădulescu. La 19 ani intră în armată, iar în 1840 participă, alături de Eftimie Murgu, Marin Serghiescu Naționalul, la conspirația Filipescu, care este descoperită, și este închis la Mănăstirea Mărgineni, unde a rămas doi ani, până la 21 februarie 1843, la plecarea domnitorului Ghica și venirea lui Bibescu . După ce este eliberat înființează împreună cu Ion Ghica și Christian Tell o altă organizație secretă numită Frăția, călătorește prin toate teritoriile locuite de români
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
spre nord la Fălticeni, iar din acest drum se ramifică șoseaua națională DN15D care duce spre est la Roman și Vaslui. Din DN15, în oraș se mai ramifică și șoseaua județeană DJ157, care duce spre sud-est la Dumbrava Roșie, Dochia, Mărgineni, Făurei, Trifești și Horia (unde se termină în DN15D). Este amplasat parțial (zona centrală și cartierele vestice) la altitudinea de 310 m, într-un bazin intramontan străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
fiind funcțională. Intrat în atenția arheologilor imediat după anul 2000, a cunoscut campanii de cercetare succesive (sub conducerea medievistului Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj) ajutat de un colectiv format din George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia). Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abațial, cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii precum și cea mai veche fântână din
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
scorul general de 3-2." Turul al doilea "Aston Villa s-a calificat mai departe cu scorul general de 6-2." Portari: Constantin Eftimescu (6 meciuri / 0 goluri), Dumitru Moraru (31/0). Fundași: Cornel Dinu (25/0), Ion Marin (29/0), Ioan Mărginean (1/0), Laurențiu Moldovan (8/0), Alexandru Nicolae (30/4), Nelu Stănescu (14/0), Teofil Stredie (26/0), Nicușor Vlad (5/0). Mijlocași: Ionel Augustin (31/14), Alexandru Custov (28/2), Marin Dragnea (30/ 7), Lică Movilă (16/4), Gheorghe
FC Dinamo București în sezonul 1982-1983 () [Corola-website/Science/317296_a_318625]
-
a fost secționat valul de pământ, care a conservat doar urme medievale. Colectivul care coordonează săpăturile este format din Dana Marcu-Istrate - responsabil științific, Ioan Fedor Păscu (SC Damasus SRL), Zsuzsanna Heitel (Institutul de Istoria Artei București), George Păscu Hurezan, Florin Mărginean și Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad).
Cetatea Pâncota () [Corola-website/Science/317494_a_318823]
-
spațiul de la sud de biserică (capela), spațiul funerar de pe latura nordică, zona de contact dintre colțul primei biserici și prelungirea de vest a bisericii gotice, precum și zona intrării de pe latura vestică. Colectivul șantierul arheologic: George Pascu Hurezan - responsabil științific, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Adrian Andrei Rusu (Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj)
Cetatea Tauț () [Corola-website/Science/317495_a_318824]
-
școala primară la Țuțuieni, lângă Tîrgu Neamț după care a studiat la Seminarul „Veniamin Costache”, de la Iași unde, în fiecare an, a fost premiant. După ce s-a căsătorit cu Eugenia, a fost hirotonit preot la 22 aprilie 1919 pe seama parohiei Mărgineni, jud. Neamț. A slujit și la parohia Ghindăuani din același județ, începând cu anul 1920 ca trei ani mai târziu, în 1923, să revină preot la parohia Răuceștii de Sus unde a slujit 15 ani. În anul 1922 a dobândit
Grigore Resmeriță () [Corola-website/Science/325618_a_326947]
-
Brașov, iar mai apoi trece Carpații și se stabilește la București, unde începând cu anul 1813 devine profesor de limba latină și limba germană la școala lui Caragea Vodă. În timpul ciumei, la 14 februarie 1814, a fost vizitat la Mănăstirea Mărgineni, unde erau cazați profesorii, de către Nicolae Văcărescu, iar împreună au plecat să-l viziteze pe Iancu Văcărescu, la Târgoviște. Reîntors la București este destituit din funcție, astfel pleacă într-o călătorie la Constantinopol, iar mai apoi la Viena, unde încearcă
Moise Nicoară () [Corola-website/Science/327141_a_328470]