KorAP: Find »[drukola/base=mărginean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 >

1,017 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea Planului a fost parțială, ea a contribuit la cristalizarea unei noi culturi a intervenției și acțiunii sociale. Bibliografie Bădescu, Ilie; Mihăilescu, Ioan; Zamfir, Elena; Sava, Nicu Ionel;, Mărginean, Ioan; Abraham, Pavel; Dungaciu, Sandra; Dungaciu, Dan; Degeratu, Claudiu; Baltasiu, Radu; Cotoi, Călin; Cristea, Darie, 2002, Geopolitica integrării europene, Editura Universității din București, București. Zamfir, C.; Zamfir E., 1994, Romania ’89-’93: Dynamics of Welfare and Social Protection, Editura Alternative

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
beneficiar nu poate acoperi decât o mică parte din costuri. În 2004 au fost sprijinite 69 de ONG-uri cu aproape 1 000 000 de euro, valoare care a acoperit doar pentru aceste organizații aproximativ 10% din bugetul anual (Lambru, Mărginean, 2004). De asemenea, prevederile Codului fiscal (1% pentru 2004 și 2% pentru 2005) nu au fost suficient promovate și susținute de instituțiile publice și este de așteptat ca pentru 2004 mecanismul de redirecționare a sumelor către sectorul nonguvernamental să se

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în cele două județe-pilot pentru dezvoltarea unor servicii sociale; acordarea de asistență tehnică în elaborarea legislației secundare necesare continuării procesului de reformă în asistență socială. Bibliografie FDSC, 2001, Distribuția geografică a ONG-urilor în România, studiu FDSC, aprilie. Lambru, Mihaela; Mărginean, Ioan (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale, Editura Ziua, București. Loza, Zane; Aadne, Aasland, 2002, From a local perspective: Social assistance and social work in Latvia, Fafo Institute for Applied Social Science, MMSSF, Glosar de termeni folosiți

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
accesibilitate scăzută la servicii medicale a populației defavorizate social și economic s-a manifestat (conform unui studiu realizat de ICCV și Facultatea de Sociologie, Polarizarea serviciilor de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, coordonat de Ioan Mărginean, 2003-2005) pe următoarele paliere: un segment din populație neasigurat din cauza neplății contribuției la asigurările de sănătate sau cu acces limitat din cauza veniturilor insuficiente pentru costurile colaterale ale actului medical; un segment din populație asigurat, dar care accesează insuficient serviciile medicale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
mult în asistența primară rurală, așa cum și-a propus reformarea sistemului la începutului anului 1996, odată cu trecerea la asigurări. De asemenea, trebuie regândite și alte dimensiuni ale sistemului pentru a crește calitatea actului medical și accesul populației la el. Bibliografie Mărginean, Ioan (coord.); Doboș, Cristina; Stanciu, Mariana; Stoica, Laura; Neagu, Gabriela, Vlădescu, Cristian; Manea, Livius; Stănescu, Alin, 2005, Polarizarea serviciilor de sănătate și de educație ca sursă a sărăcirii în viitor, raport nepublicat. Mincă, Dan; Marcu, Mihail, 2004, Sănătate publică și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
asupra dezvoltării sociale consideră că aceasta este rezultatul competiției între state, efectul conjugat al interacțiunilor internaționale, al evoluției sistemului mondial, nu consecința politicilor naționale (Wallerstein, 1996). Indicatorii sociali, în ansamblul lor, sunt definiți ca indicatori care devin elemente ale acțiunii (Mărginean, 2002), reflectând anumite trăsături ale fenomenelor și proceselor sociale, măsurând atât starea obiectivă a sistemelor sociale - structura (alcătuirea, relațiile) și dinamica (funcționalitatea și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și performanța) -, cât și starea subiectivă (satisfacția, insatisfacția - Zamfir, 1976). Ceea ce particularizează indicatorii sociali reprezintă caracterul pragmatic al demersului de procurare a informației pentru a ști dacă lucrurile merg bine sau rău din punct de vedere social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar/local, regional, național, internațional). Un indicator social îndeplinește o serie de funcții, între care (Mărginean, 2002, p. 34): mijloc

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
social (Bauer, 1966, apud Mărginean, 2002). Indicatorii sociali sunt rezultatul integrării cerințelor de informare, planificare, dezvoltare și conducere existente la un anumit nivel de organizare (comunitar/local, regional, național, internațional). Un indicator social îndeplinește o serie de funcții, între care (Mărginean, 2002, p. 34): mijloc de informare privind starea unui domeniu social, mijloc de diagnoză socială; mijloc de analiză, evaluare și interpretare a diferitelor fenomene, relații, procese sociale și acțiuni sociale; mijloc de cercetare a obiectivelor de dezvoltare într-un domeniu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
coord. M. Preda, UNFPA, 2004), care demonstrează că anumite probleme sunt localizate în arii restrânse și că există puternice patternuri teritoriale de manifestare a problemelor sociale. Analizele globale au inconvenientul gradului scăzut de precizie în ceea ce privește inferențele ce se pot efectua (Mărginean, 2002). De exemplu, indicatori ai dezvoltării cum ar fi produsul intern brut (PIB), venitul național sau alții asemănători nu exprimă cu acuratețe starea reală a condițiilor de viață ale populației, valorile generale putând acoperi situații foarte diferite, de la distribuția relativ

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
familie, habitat; evaluarea resurselor economice; condițiile de muncă; timpul liber; mediul social; serviciile economice; serviciile sociale; participarea socială și politică), perceperea schimbării, comportamentul de timp liber, munca, mediul uman, îngrijorări (temeri), satisfacția față de viață și față de anumite componente ale acesteia (Mărginean, 2002). În același timp, a existat o preocupare sporită pentru măsurarea sărăciei și a problemelor sociale. Au fost elaborate instrumente de măsură multidimensionale, prin indici sau sisteme de indicatori. Dintre indicatorii agregați care au exercitat o influență importantă asupra înțelegerii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Ltd. May, R.; Rex, K.; Bellini, L.; Sadullah, S.; Nishi, E.; James, F.; Mathangani, A., 2000, „UN Habitat Indicators Database: Evaluation as a Source of the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
A., 2000, „UN Habitat Indicators Database: Evaluation as a Source of the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
the Status of Urban Development Problems and Programs”, Cities, vol. 17, nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social Development: The Developmental Perspective in Social

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
nr. 3, pp. 237-244. Mărginean, Ioan, 1979, Probleme epistemologice și metodologice ale măsurării fenomenelor sociale - teză de doctorat. Mărginean, Ioan, 1982, Măsurarea în sociologie, Editura Ștuiințifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan, 2002, „Semnificația cercetărilor de calitate a vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții în România, Editura Expert, București. Mățăuan, Gabriel, 1999, Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, București. Midgley, James, 1995, Social Development: The Developmental Perspective in Social Welfare, Sage Publications, Thousand Oaks. Miller, D., 1991, Handbook of Research

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Of Sociology</full-title><abbr-1>Annu. Rev. Sociol.</abbr-1></alt-periodical><pages>1-26</pages><volume>9</volume><dates><year>1983</year></dates><accession-num>ISI:A1983RD84500001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1983RD84500001 </url></related-urls></urls></record></Cite><Cite><Author>Mărginean</Author><Year>2002</Year><RecNum>17</RecNum><record><rec-number>17</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Mărginean, Ioan</author></authors><secondary-authors><author>Mărginean, Ioan</author><author>Bălașa, Ana</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Semnificația cercetărilor de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ISI:A1983RD84500001</accession-num><urls><related-urls><url><Go to ISI>://A1983RD84500001 </url></related-urls></urls></record></Cite><Cite><Author>Mărginean</Author><Year>2002</Year><RecNum>17</RecNum><record><rec-number>17</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Mărginean, Ioan</author></authors><secondary-authors><author>Mărginean, Ioan</author><author>Bălașa, Ana</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Semnificația cercetărilor de calitatea vieții</title><secondary-title>Calitatea vieții in România</secondary-title></titles><pages>25-60</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>București</pub-location

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
lt;Go to ISI>://A1983RD84500001 </url></related-urls></urls></record></Cite><Cite><Author>Mărginean</Author><Year>2002</Year><RecNum>17</RecNum><record><rec-number>17</rec-number><ref-type name="Book Section">5</ref-type><contributors><authors><author>Mărginean, Ioan</author></authors><secondary-authors><author>Mărginean, Ioan</author><author>Bălașa, Ana</author></secondary-authors></contributors><titles><title>Semnificația cercetărilor de calitatea vieții</title><secondary-title>Calitatea vieții in România</secondary-title></titles><pages>25-60</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>București</pub-location><publisher>Expert</publisher><urls></urls></record

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
secondary-authors></contributors><titles><title>Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică</title><secondary-title>Calitatea vietii in Romania</secondary-title></titles><pages>11-24</pages><dates><year>2002</year></dates><pub-location>Bucuresti</pub-location><publisher>Expert</publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Land, 1983; Mărginean, 2002; Zamfir, 2002). Privită din această perspectivă, apariția Indicelui Dezvoltării Umane, de exemplu, este o importantă realizare citată în toate lucrările care sintetizează indicatorii sociali. Motivul apariției lui, se recunoaște deschis, este de a constitui o contrapondere la dominanța indicatorilor

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
1-26. Lind, N., 2004, „Values reflected in the Human Development Index”, Social Indicators Research, vol. 66, nr. 3, pp. 283-293. Lind, N. C., 1992, „Some Thoughts on the Human Development Index”, Social Indicators Research, vol. 27, nr. 1, pp. 89-101. Mărginean, I., 2002, „Semnificația cercetărilor de calitatea vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții in România (pp. 25-60), Editura Expert, București. McGillivray, M.; Noorbakhsh, F., 2004, Composite Indices of Human Well-being, World Institute for Development Economics Research, United Nations

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Index”, Social Indicators Research, vol. 66, nr. 3, pp. 283-293. Lind, N. C., 1992, „Some Thoughts on the Human Development Index”, Social Indicators Research, vol. 27, nr. 1, pp. 89-101. Mărginean, I., 2002, „Semnificația cercetărilor de calitatea vieții”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții in România (pp. 25-60), Editura Expert, București. McGillivray, M.; Noorbakhsh, F., 2004, Composite Indices of Human Well-being, World Institute for Development Economics Research, United Nations University, Wider Discussion Paper, WDP 2004/63, pp. 1-21. Miringoff

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
pp. 33-45. Veenhoven, R., 2004, Subjective measures of well-being, World Institute for Development Economics Research, United Nations University, Wider Discussion Paper, vol. nr. WDP 2004/07, pp. 1-27. Zamfir, C., 2002, „Evoluția tematicii calității vieții: o analiză sociologică”, în I. Mărginean, A. Bălașa (coord.), Calitatea vieții in România (pp. 11-24), Editura Expert, București. Monitorizarea, un instrument al dezvoltării Manuela Sofia Stănculescu Paradigma dezvoltării sociale (vezi capitolul „Dezvoltarea socială: câteva elemente teoretice”) stimulează creativitatea instituțiilor (și a colectivităților) în identificarea problemelor sociale

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-website/Law/218693_a_220022

Benesti Fundeni Cernu Harlesti Beresti-Sascut Glodisoarele Chetris Hertioana De Jos Berzunti Grigoreni Ciobanus Holt Blaga Heltiu Cleja Letea veche Bodeasa Iaz Coteni Lilieci Bolovăniș Iiliesti Cotumba Luizi Calugara Borsani Ițești Curita Luncani Boțești Largă Dofteana Măgura Brad Marcesti Dumbrava-B.BisVita Mărgineni Buda-Berzunti Motocești Ferastrau-Oituz N.Balcescu Buda-Rachitoasa Nadisa Filipesti-Bogdanesti Negreni Budesti Negri Furnicari Hemeiu��i Burdusaci Odobesti Garleni Oniscani Cabesti Orbeni Garlenii De Sus Osebiți Calini Pădureni- B. Geoseni Podiș Bistrița Calugareni Păltinata Gură Văii Poduri Camenca Pancesti Gură Vaii-Racova Prajesti-Traian

EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218693_a_220022]
Ticușu Vechi Dacia Hoghiz Lunca Câlnicului Dejani Homorod Măieruș �� Fântână Hurez Mândră Feldioara-Vict Iași Moeciu De Jos Fundata Lisa Olteț Grid Ludișor Persani Hâlmeag Moeciu De Sus Poartă Bran Holbav Ohaba Podu Olt Jimbor Ormeniș Predeluț Lupșa Poiana Florilor Prejmer �� Mărgineni Purcăreni Râușor Mercheașa Recea Rotbav-Feld Parau Reconstrucția Sâmbătă De Jos Poiana Mărului Rucăr Sânpetru Pojorta Satu Nou Sohodol Rodbav Sâmbătă De Sus Stupini Prejmer Sebeș Săsciori Șercaia �� Șinca Nouă Săvăstreni Simon Șercăița Șinca Veche Sona Ticușul Nou Târlungeni Teliu Ucea

EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218693_a_220022]
Drăgăiești Mătăsaru (Ungureni) Moară din Groapa Jugureni Frăsinei (Mogoșani) Meri (Mogoșani) �� Moroieni Ludești Gemenea (Voinești) Mircea Vodă (Sanatoriu) Pătroaia Deal Malu cu Flori Ghergani Moroieni Pătroaia Vale Măgura (Bezdead) Gherghițești Moțăieni �� Petrești (Corbii Măgura (Hulubești) Ghirdoveni Nisipurile Mari) Podu Corbencii Mărginenii De Sus Gîrleni Olteni (Lucieni) Podu Cristinii Mărunțișu (Costești Glod Petrești Vale) Potiogeni Vale Mereni (Contești) GorgoW Picior de Munte Potocelu Micloșanii Mici Gură Ocniței Pietroșița Priboiu (Tătărani) Miulești Gură Vulcanii Plopu (Titu) Pucheni Morteni Hăbeni Priboiu (Brănești) Răscăieți Movila-Niculești

EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218693_a_220022]
Buruienești Tălpălăi Crăiești Dragomirești Căciulești Cuci Drăgănești Chintinici Dămuc Ghigoiești Cordun Dărloaia Ghindăoani Cotu-Vameș Dragova Giulești Crăcăoani Dreptu Grozăvești Cut Farcașa Hârtop Dănești Frumosu Icușești Dobreni �� Frunzeni Luminiș Dochia Galu Magazia Doina Ghidion Mastacăn/ Borlești Doljești Giurgeni Mănoaia Drăgănești. Goșmani Mărgineni Dulcești Grintieș Moldoveni Dumbrava Grințieșu Mare Negrești Dumbrava Deal Groși Oanțu Dumbrava Roșie Hangu Păngărăcior Dumbrava Vale Hârțești Pârâul Caprei Făurei Hlăpești Păstrăveni Filioara Hociungi Piatră Șoimului Gâdinți Hoisești Poiana/Brusturi- Gărcina Itrineștii Poiana/Dobreni Gherăiești Ivaneș Poiana/Păngărați Gherăieștii-Noi

EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/218693_a_220022]