18,730 matches
-
semnificative, mai ales acum, după publicarea corespondenței dintre ei. Pentru scrierea acestei cărți, Ted Anton a depus un efort considerabil. Vreme de cinci ani a intervievat sute de oameni, răspîndiți pe toate meridianele globului, în încercarea sa de a lua mărturia tuturor celor care l-au cunoscut pe Ioan Petru Culianu. I-a citit și recitit opera pentru a fi sigur că i-a înțeles toate sensurile. Dar, așa cum notează Andrei Oișteanu, în toată această cavalcadă de mărturii există și o
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
de a lua mărturia tuturor celor care l-au cunoscut pe Ioan Petru Culianu. I-a citit și recitit opera pentru a fi sigur că i-a înțeles toate sensurile. Dar, așa cum notează Andrei Oișteanu, în toată această cavalcadă de mărturii există și o excepție: Ioan Petru Culianu însuși. Ted Anton nu l-a cunoscut pe protagonistul cărții sale, chiar dacă au fost contemporani și chiar concitadini. Însă, notează autorul prefeței, "unul dintre meritele autorului este acela de a fi transformat această
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
puține greșeli, însă... E vorba de o limbă laborios învățată, și asta se va simți întotdeauna; accentul meu, felul de a formula frazele, de a intona - totul e străin și va rămîne ca atare. Există un prag de netrecut". Sînt mărturii tușante care acuză un timp, o mentalitate funestă ce l-a devastat, o categorie de "sub-oameni" care, între puzderia de fărădelegi, i-au supus la grele încercări pe cei mai dăruiți și mai reprezentativi dintre noi, pe oamenii creației, sarea
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
factor corectiv al pasivității personale? Tată i-a fost un jandarm cu apucături bahice și durități de comportament ce-au sfîrșit prin a-l rupe definitiv de ai săi. Mama, o femeie remarcabilă prin luciditate și prin aspirația spre o mărturie scriptică, de dragul copiilor, deși urmase doar cinci clase primare ("Caietul" său, deși evident purtînd un retuș stilistic, constituie un manuscris prodigios), nu era mai puțin o făptură pasională, îngenuncheată de greutăți, azvîrlită în lotul unor "dureri înăbușite". Iată acolada duios-absolutorie
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
bună calitate: Nu se schimbă multe de la un volum la altul al lui Ion Mureșan. Și nu se schimbă, în primul rînd, pentru că premisele expresionismului său sînt puse o dată pentru totdeauna: un angajament disperat în rostirea versului, o responsabilitate de mărturie definitivă a poeziei și o imaginație violentă, care vorbește de îndată în limba ardentă a viziunii.", sau "Doina Ioanid nu e bravă pentru că reabilitează sau reajustează un anume poem. Ce-i drept, nici chiar în literatură nu se pot face
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
hotelurilor de-o viață". Este, altfel spus, o carte de joc, ascunsă pe jumătate în manșetă, prin care o poetă își ia, în fața lumii, revanșa. În căderea penetului multicolor e, dacă știi s-o cauți, frumusețea deschiderii. Despre ea stă mărturie emblema lui René, cocoșul de munte, "tîlcul" numelui său. Pe el, poate, îl visează soția, ca pe o "pasăre cu capișon negru, alb și albastru, pe care o țineam strîns în mînă, ascultîndu-i bătăile inimii." El e străinul, atît de
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
revolta poeziei în propria-i fibră o declanșează pe cea de ordin civic. Cert este că patetismul refrigerat, însă formal exuberant, al producției de care ne ocupăm se conjugă cu atitudinea moral-socială într-o estetică a disconfortului, girînd o indirectă mărturie sado-masochistă. Pe acest traseu leal "angajat", Liviu Georgescu descinde pînă la notificarea telegrafică a deplorabilului prezent românesc: "Gavroche simbolul libertății la școala de jandarmi/ libertatea și furtul/ ne dă cu tifla merge țara ca ștergătorul de parbriz/ Afacerea/ afacerea împlîntată
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
sînt mai multe proiecte editoriale, două dintre ele închinate lui Țuculescu și unul strict personal, cel al unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
personal, cel al unei cărți de autor, intitulată Chipuri și locuri, - un fel de album tematic alcătuit exclusiv din desene -, care deplasează interesul artistei din cîmpul mărturiei asupra artei - cartea despre Țuculescu este, în acest sens, edificatoare - în acela al mărturiei prin artă. Albumul acesta în care desenul are o funcție dublă, de formă artistică și de text (de suport narativ pentru o realitate deja constituită) este simultan o carte de artă, o formă specifică de exprimare și o descriere spontană
Un leac împotriva uitării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11984_a_13309]
-
cu adevărat, ne-am gîndi că fiecare clipă din viață e frumoasă, chiar dacă nu pare totdeauna așa". Universul poemelor este bineînțeles același cu al ficțiunilor și eseurilor. Revin, cu o vibrație lirică mai intensă decît în ficțiuni, în chip de mărturii ale experiențelor proprii, temele, motivele și simbolurile cunoscute: cultul străbunilor, pasiunea cărților, labirintul, spada, oglinzile, tigrul, timpul, uitarea și memoria. Se adaugă treptat: orbirea, bătrînețea, moartea. Este reluată, ca de atîtea ori în lumea hispanică, ecuația de identitate dintre viață
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
care inițiază o mișcare de rezistență armată (sp. maqui) și apoi, grupurile mari fiind destrămate, încearcă doar să supraviețuiască și să se salveze trecînd granița în Franța. Acesta este faptul istoric, pentru a cărui reconstituire autorul a valorificat memoria orală, mărturiile participanților aflați în exil, dar a recurs, evident, și la ficțiune pentru a recrea viața de zi cu zi și noapte de noapte a patru fugari (Ramiro, Gildo, Juan și Ángel - povestitorul), care, timp de nouă ani, din 1937 pînă
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
treptatei descoperiri a lumii - o lume aspră, dar și înduioșătoare -, în care se intercalează reflecții asupra mecanismelor memoriei, a modului în care "se iluminează și se manifestă". În fața unor fotografii de album din perioada copilăriei sale în acel sat Olleros, mărturii fragmentare și limitate la realitatea clipei, autorul își mobilizează memoria voluntară pentru "a-și aminti - sau a inventa? - acei ani". Căci memoria are spații goale sau întunecate, pe care scriitorul le sugerează în metafore realizate pe baza amintirilor concrete din
"Construirea" memoriei by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/11987_a_13312]
-
cu teroarea "de fenomenul boreal", apropiat de "oroarea italică a lui Ovid pentru gerul scitic". Asemenea frisoane de mediteranean va fi resimțit Alcsandri în reveria sa coșmardescă din Pohod na Sibir - unde, fără s-o spună nicăieri, pare a retrăi mărturii asupra Marii Armate decimate a lui Napoleon retrăgându-se din Rusia... Dar în pastelurile propriu-zise, lucrurile stau altfel; nicăieri iarna, gerul, crivățul nu-l amenință direct pe Eul liric - el e bine instalat la gura sobei sau parcurge în sanie
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
-a sa menire ca muc de lumânare, povara să își ducă în lumea nevăzută, neprețuita mamă, de ramul vieții ruptă. Simbol se suferință, de viață purtătoare. La căpătâi, de-a pururi prin vremuri să vegheze un simbol al credinței cu mărturia vieții, o cruce cu-al său nume și veșnicia morții. Pentru fii, pentru nepoți, de-or vrea să mediteze. 8 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri popupare românești" Referință Bibliografică: DESTIN DE MAMĂ / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
mai entuziasmat. La primele concerte eram foarte surprinsă că vine atâta lume, mai ales că eram o trupa la început. Mă miram că lumea reacționa bine, dar credeam că totul e o joacă”, spunea cândva Delia. Timpul adaugă și șterge mărturiile. În dreptul artistei Delia Matache s-au acumulat dovezi pe care nici măcar timpul nu le va putea invalida vreodată. Cu cât trece timpul, ele se adaugă, nu se uită. Adversarul frumosului este frumosul însuși, iar Delia-i zi cu zi tot
DELIA MATACHE. FRUMUSEŢEA, ÎMPOTRIVA CURENTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382692_a_384021]
-
bine Cum de s-a întâmplat, de câte ori... Ți l-am pus vindecare pe suspine, Pe lacrimi, serafimi mângâietori. Eu nu ți-am dat sărutul cu simbrie, Ci doar să-ți fie sevă de-nceput, Acum vreau să-ți aduc o mărturie: Când sunt cu tine, eu mă fac sărut! Violeta Cîmpan Referință Bibliografică: SĂRUTUL, de VIOLETA CÎMPAN / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate
SĂRUTUL, DE VIOLETA CÎMPAN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382714_a_384043]
-
mai veche relație care îi unește pe oameni, dar și asupra unui tip special de rudenie - instituția nășiei, definită ca "rudenie spirituală". Pornind de la câteva texte rituale, nupțiale, și de la proverbe licențioase, Nicolae Constantinescu încearcă să refacă, în afara oricăror altor mărturii documentare, rolul pe care nașul îl avea în noaptea nunții, de inițiator sexual al tânărului mire. Demonstrația este extrem de convingătoare, pentru că ea intră în sistemul de relații specific comunității tradiționale și are marele merit de a trece peste inhibițiile de
"Evreul imaginar" și "evreul real" la români by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/16064_a_17389]
-
se arunce asupra dușmanului". Însă dușmanul e și Celălalt și propriul eu. Textul nici nu mai trebuie să o precizeze. E prea evident. În faza ultimă, aflăm că "Ludovic nu prevăzuse acest obstacol". Desigur că obstacolul e existența dublului și mărturia, recunoșterea - fie ea tacită - a asistenței că dublul nu e nicidecum un impostor. Inamicul nu este neapărat alteritatea (fie ea cea proprie), ci însuși sinele. Inamic al sinelui, al Celuilalt, al celorlalți. Ce s-ar putea, pînă la urmă, împărți
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
Gargantua ridică, gracil, degetul mic, se înalță pe poante și se recomandă Alba ca Zăpada", continuă dl Pleșu. Într-o emisiune de televiziune recentă, dl Păunescu s-a hotărît să facă pe elefantul în magazinul de porțelanuri: firește, cioburile stau mărturie pentru inaptitudinea poetului senator de Dolj de a se mișca printre delicatețuri, finețuri și nuanțe. Mult mai ușor se mișcă el printre contradicții. Dl Pleșu înșiră cîteva legate de atitudinea celui care a scris Iubiți-vă pe tunuri! față de defuncta
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
-i mărturisiri, și puțin socialist cu adeziuni explicite la Internațională -, Camil Ressu are, de-a lungul vastei sale opere, o certă sensibilitate față de subiectele sociale, ceea ce imprimă picturii sale sau, mai exact, unei mari părți a ei, un caracter de mărturie specifică. în această perspectivă, marile sale compoziții, indiferent dacă sunt realizate în anii douăzeci și se numesc Cosași odihnindu-se sau în anii cincizeci și se numesc Semnarea apelului pentru pace, se înscriu în aceeași măsură în proiectul tînărului sistem
Inventarea unui nou realism (o schiță istorică) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16072_a_17397]
-
religioase iudaice (Paris, Cerf, 1997), Etică iudaică și modernitate (Paris, Ed. Albin Michel, 1998). Cele trei volume omagiale care i-au fost dedicate până acum (în 1990, de către universități din Israel și, în 1998, de către comunitatea israelită din Geneva) sunt mărturia înaltului respect de care se bucură în egală măsură păstorul spiritual și savantul. Și cititorii români au putut face cunoștință, în ultimii ani, cu opera sa, grație editurii bucureștene Hasefer, care a tipărit în traducere cele două cărți închinate Cabalei
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
căci apoi va fi prea târziu... Regina, buna regină, a intervenit de îndată, a vorbit cu Mihai Antonescu și a obținut aprobarea în luna decembrie 1941, ca să trimitem, noi, evreii, ajutoare coreligionarilor noștri în obidă. A fost, din partea ei, dovada, mărturia unei umanități cu totul nobile, sublime. Era iarna, luna decembrie, o iarnă vijelioasă, aprigă, ea a cerut unui aghiotant al ei, noaptea, să vie la mine acasă și să-mi aducă vestea, vestea salvatoare, că a obținut autorizarea trimiterii de
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
ce sentimente ați întâmpinat aceste onoruri, aceste recunoașteri? Care ar fi mesajul pe care vi l-au trezit, pe care vi-l propun aceste evenimente personale, dar cu o semnificație mai largă pentru viața dumneavoastră? Aceste semne de simpatie, aceste mărturii de afecțiune le-am primit cu un simțământ de adâncă recunoștință, pentru că ele răspund iubirii mele pentru țara mea de baștină, pentru graiul meu de baștină. Eu vă mulțumesac și vă sunt recunoscător pentru că v-ați luat răgazul să avem
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
latură a ființei sale, ce, ocolind solitudinea, se simte bine exclusiv oglindită în Celălalt: "A fi fericit înseamnă a te bucura de propria ta valoare. Pentru aceasta e nevoie însă ca valoarea ta să fie recunoscută, ca altcineva să depună mărturie despre noi... Trebuie deci să ne depășim singurătatea, iar monologul să se transforme în dialog. Așteptăm de la semenul nostru să ne restituie, ca o oglindă binevoitoare, propria noastră valoare idealizată...". Doar o perioadă scurtă, între 1968 și 1972, i s-
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
aeternum la UNESCO, unde tronează și acum, în ciuda schimbărilor de regim; el a semnat un mic protest oportun contra unei măsuri a tiranului�. Desigur că există mai multe categorii de oponenți și că, în primul rînd, se impun respectului nostru �mărturiile adevăratelor victime ale comunismului, ale oamenilor de atitudine, ale celor care au luptat împotriva lui, ale celor care au făcut ani grei de pușcărie�. Literatura de sertar� există, infirmînd jenanta opinie contrară: �Andrei Pleșu și Mircea Dinescu, printre atîția, afirmaseră
Alexandru George show (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16113_a_17438]