1,046 matches
-
rece, pierdută. Când soarele s-a rostogolit peste culmi, am început să coborâm. În dreptul Cazinoului s-a oprit și m-a somat să-i dau toți banii pe care-i aveam la mine. Bineînțeles că i-am dat doar niște mărunțiș. L-a luat și, fără un cuvânt în plus, a demarat pe aleea care ducea la intrare. Hei, unde ai tăiat-o așa? Nu mergem și noi la hotel să mâncăm ceva? Ieșim mai târziu la plimbare. Degeaba! Intrase deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și eu că Ana ta, pe care o tot cauți cu scrisori la Burlești, a devenit Învățătoare chiar aici În sat. De ce? Nu mă Întreba. Te voi ține la curent. Armată ușoară! Grințu. După asta se scotoci În buzunare de mărunțiș, puse pe masă două monezi de trei lei, luă Încă o carte poștală și-i scrise lui Zare. „Vei fi și unchi!“ Grințu. Ieși din curtea mânăstirii și puse cele două scrisori În cutia de poștă. Stareța Îl recunoscu pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cu lopeți de pământ până când vor uita dulcea melancolie a cărnii). O subtilă dorință de dezmărginire determină invocarea lui Iisus (al cărui nume e scris tot cu inițială mică) spre a-și uni rănile, încât suferințele omului să fie un mărunțiș sau o nouă naștere ce nu va cunoaște durerea, fiindcă, preocupat până la obsesie de bătrânețe, el îi constată și-i analizează simptomele, manifestările, efectele, forța de a metamorfoza ființa: Cum le mai schimbă bătrânețea pe toate / (...) / viața nu mai e
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de oră, apoi, spre seară, plecăm la hotel. Fetele noastre rămân pe mâini bune. Ne spălăm și coborâm la restaurant să mâncăm. La intrare, un borcan cu mingiuți pline, care de care mai frumos colorate. Cel mic ne scotocește de mărunțiș, ca să-și satisfacă dorința. Și-a umplut buzunarul cu mingi. Am mâncat mai relaxați pentru că până acum totul a mers bine. Spre miezul nopții ne retragem pentru că toată lumea e obosită după tot stresul zilei. A doua zi, 22 iunie 2007
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Am mulțumit frumos. Atât. După vreo oră am plecat de la spital și am hălăduit prin oraș și prin împrejurimi după o pensiune. Nam găsit, așa că, spre seară, ne-am întors la hotel. Ca de obicei, G. a mai dorit ceva mărunțiș pentru mingiuțele de gumă transparentă când coboram la masă. Am stat mult și am vorbit câte toate, apoi ne-am retras în camere. A mai trecut o zi. 23 iunie 2007. Găsim pensiunea Waltraud, Hessen Platz 6, și după negocieri
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
își instala războiul de țesut în casă și pregătea pânză de cânepă ori de bumbac, pentru nevoile noastre, fețe de masă împodobite cu desene imaginate de ea, ștergare înflorate sau covoare ce trebuiau duse, pe urmă, la piuă. Își ținea mărunțișul pentru biserică, singurii ei bani, între "valurile" de pânză din lavița veche, aflată în tindă, și, mai târziu, la sfârșitul vacanțelor, o vedeam cum pândea să iasă tata, cu treburi, prin curte. Atunci, mă lua de mână, mă trăgea spre
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de pânză din lavița veche, aflată în tindă, și, mai târziu, la sfârșitul vacanțelor, o vedeam cum pândea să iasă tata, cu treburi, prin curte. Atunci, mă lua de mână, mă trăgea spre laviță și îmi punea repede în palmă mărunțișul economisit din ofrandele ce se cuveneau bisericii. Totul fără o vorbă. Avea grijă numai să nu afle tata care, la rândul lui, îmi dădea o sumă, aceea oficială. În orice caz, Thomas d'Aquino se înșela zicînd: "Mă tem de
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
din folclor: corbi, scorpii, cai, vulpi și pisicile maronii completau tabloul viețuitoarelor mării din năvod, alături de vestiții curcani sălbatici care se strigau prin curtea fără de sfârșit a pescarilor; când aveau nevoie, pescărușii erau momiți în plase cu o mână de mărunțiș: ceatal, hamsii, rizeafcă albă, gingirică, aterină și bacalia vicioasă fiindcă marea secătuită refuza să mai dea altceva drept hrană și trebuia văzduhul de lumină să satisfacă cererea neostoită a omului. Au despicat mai mult decât suficient trecând prin spălătoria vieții
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să împânzească paradoxurile. Dans haotic Ce blândă-i noaptea când se sfârșește în noi haotic! Frunzele valsează zbătându-se să nu cadă dintr-un cer răsturnat în altul; vântul se scurge cotrobăind spasmodic visele impersonale ale clienților din magazinul de mărunțișuri; te caut în buzunărelul din colț... e plin, încărcat de cuvinte speriate țâșnind de-a valma valsând imperfect; pătrund mai departe țintind adânc între cele două ovale cu axele intersectându-se instantaneu în infinitul apropiat; dogorești și ți se scurge
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
să fiu multă vreme de aici înainte... muza care mă inspira ne-a condus încă 2 etaje într-un foișor, pe scările cele mai înguste și abrupte, ce mi le puteam imagina. Giulia scoase victorioasă o cheie din mormanul de mărunțișuri. Erau cele mai vechi, yală și ușă din lume... s-au deschis aproape concomitent; yala atârna într-un cui, iar ușa, aproape zbură când se dădu la o parte, invitându-ne înăuntru cu un scârțâit misterios. Trebuia să pătrundem într-
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
vrem să fim artiști, că o să stăm într-un turn de fildeș și o să pictăm din când în când un tablou când avem chef sau inspirație. Unii dintre noi trebuie să lucreze la comandă, să respecte niște termene și alte mărunțișuri de-astea. Poate că de fapt ai nevoie de o lecție din care să înveți ce simți când stai înțepenit în fața unei tastaturi ca să scoți din cap cinci sute de cuvinte, pe care corectura așteaptă să le predai în treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dar la ore de vârf în mijloace de transport în comun, noroc că în îngrămădeală n-ai unde să arunci un ac darămite să cadă ditamai omul, și atunci se ține și el cât de bine poate de franzelă, de mărunțiș, de proteza colegei, așa cum s-ar ține un om luat de uragan de catargul navei. Propria sa viață îi e un lucru străin, cu care se împacă de nevoie, din lene, și de fapt din ce în ce mai rău, nu-l interesează nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
da, așa a fost. E lumină și nouă ne e frig: ne clănțăne dinții. Un vagabond ne aruncă o insultă sau poate ne cere bani. Noi ne uităm În buzunare și găsim o bancnotă de douăzeci de lire și niște mărunțiș. Scoatem bancnota de douăzeci de lire și i-o dăm vagabondului care ne vede suferința din ochi, iar privirea lui devine lucidă mai curînd din recunoștință decît de frică pe cînd ia bancnota și murmură ceva 00000000000000000000000000000i pleacă pe Stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
el, dar foarte subpus lui Mistrie: îi păzea poroncile, nu dădea prin băț. "Maître, îi spunea, maître, pot să..." Tonul, ce zic tonul?, tonurile pe care pronunța Milucă maître! Ce vorbă era vorba asta, maître! Tu ești Ditamai Mistrie; ceilalți, mărunțiș. Institutul îi înălța cîntări: metrî a zis, metrî a interzis. Ca să-l supradimensioneze, se făceau mai mici decît Mistrie. Și cel mai mic, parameciul de Milucă. Din coincidența scaun-persoană, răsare, crește și-nflorește cultul, dar și relația cu cel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
doi dintre ei reușiseră să intre și să termine o facultate, și asta numai ca să se căsătorească de foarte tineri și să pună, la rândul lor, bazele unor familii numeroase. Miriam era singura excepție la tradiția familiei. Adunând la ciorap mărunțișul pe care i-l strecurau frații și surorile mai mari din ce agoniseau și ei, Mariam părăsise brusc liceul la Împlinirea vârstei de șaptesprezece ani - cu numai trei luni Înainte de a-l absolvi - și se angajase ca asistentă a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
și am chemat un mesager rapid să trimită pachetul la biroul din centru al editurii Scholastic. Dacă nici asta nu avea să producă rezultate, altceva nu putea nici atât. Mirandei nu-i păsa că noi Îi falsificam semnătura - o scutea de mărunțișuri plictisitoare - dar s-ar fi Învinețit probabil de furie dacă ar fi aflat că eu compusesem ceva atât de politicos, atât de adorabil, În numele ei. Cu abia trei scurte săptămâni În urmă mi-aș fi anulat imediat planurile dacă m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Înainte, Andrea. (Mda, iată-l, VPR, o sută optzeci de grade:ă Ea nu face toate astea ca să te jignească pe tine. Nu e deloc rău intenționată. Atâta doar că e o persoană prea importantă ca să Își piardă vremea cu mărunțișuri. Așa că nu te enerva. Aruncă mâncarea și hai să ne vedem de treabă. Emily și-a Întipărit pe chip o expresie de hotărâre și s-a așezat În fața calculatorului. Sunt convinsă că se Întreba În clipa aceea dacă Miranda nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
am nevoie s‑o văd. E suficient doar să știu că e acolo. M‑am uitat la eticheta cu numele, țesută pe buzunarul de la pieptul uniformei lui bine călcate. — Mulțumesc, ăă, Stephan. M‑am scotocit prin poșetă să găsesc ceva mărunțiș de bacșiș, dar abia atunci mi‑am dat seama că nu Îmi trecuse prin cap să schimb dolarii mei americani În euro și nici nu trecusem Încă pe la un bancomat. — Ăă, Îmi pare rău, dar nu am la mine decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
până la urmă, care să știe să danseze la atingerea mâinilor tale; ea te va iubi până când tu Îi vei da totul, apoi te va trăda vrând să-ți ia ce ai tu mai bun. Fii atent, nu te Împrăștia În mărunțișuri. Ai grijă ca obsesia ta să nu te părăsească. În toată istoria asta a noastră, eu am fost cea care a câștigat; am câștigat cel mai frumos lucru ce există pe pământ, dar nu mai pot fi cu tine. Te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
relativă, dar, deocamdată, e justă. Eu ziceam mai Înainte că În mine există un element sentimental și unul logic, logicul dictând Întotdeauna. Ei bine, nu e adevărat. În mine există un om, o ființă care se ocupă cu zeci de mărunțișuri zilnice, și un supraom, care scrutează Întreaga omenire, spațiul, timpul, toate categoriile filosofice cunoscute. Pigmeul ăsta slut din mine Își duce viața lui, o viață pe care el o numește „plină“, dar pe care supraomul o numește meschină. Ca orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ție seama și totuși stătuse pe ghimpi la masă și înghițise cu noduri, căci Miron Iuga fusese și mai ursuz, nu i-a adresat nici o privire și s-a hărțuit toată vremea cu fiul său pe fel de fel de mărunțișuri. Odaia lui era la etaj, în clădirea cea nouă, cu o fereastră spre curtea conacului și alta spre parc. Grigore se reîntoarse la tatăl său, în casa cea veche, unde și mâncaseră. De altfel, viața acolo și-o petrecuse și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prin hârtoapele astea!" 4 ― Trebuie să plec numaidecît! murmură Nadina necontenit, îmbrăcîndu-se cu o grabă desperată, ca și când s-ar fi aprins casa. Unde mi-e pălăria?... A, trebuie să plec! Își adună micile obiecte de toaletă, și ceasornicul și câteva mărunțișuri, le înfundă în poșeta de piele roșie cu monograma de aur. Trecând pe lângă oglindă, își aruncă ochii fără să vrea și se înfioră văzând o figură străină, parcă. ― O, săraca de mine! bâlbâi pierdută. Și toate astea numai pentru că... A
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ca înainte... Ia zi, ce-ți dau ? Aș zice niște salam din ăla... pofti Petrache. Dom’ Stănică potrivi cântarul și puse marfa, socotind în gând. — Paișpe lei. Cu bătaie. Petrache numără hârtiile în palmă. Se mai scotoci și scoase niște mărunțiș pe care îl înșiră cu degetul pe tejghea, cum alegi boabele de grâu de neghină. N-am atâta. Pune doar jumate din el, tăiat felii. — Nu-l tai. Restul rămâne și se strică. S-o mai găsi unul ca mine
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
jumate din el, tăiat felii. — Nu-l tai. Restul rămâne și se strică. S-o mai găsi unul ca mine... îndrăzni Petrache. — În ziua de azi, se aplecă iarăși dom’ Stănică peste tejghea, de-ăștia ca tine, care-și numără mărunțișul în palmă, sunt mulți, numai că nu prea vin la mine. Se duc la măcelăria din piață și cumpără ciozvârte cu zece lei kilu’... Tu vii, că te-ai obișnuit, de când te aducea maică-ta de mână. Ia-l, ți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ales dimineața, după ce deschid porțile mari. — Păi, cine să-l cheme ? — Uite că nu știu. Că la ora aia sunt doar eu. Adică eu și statuia. Oftă, ca și cum și le știa el pe ale lui : Am plecat, zise, punând niște mărunțiș pe masă. Mama nu adoarme până nu mă întorc. — Vii și mâine ? strigă după el Fandarac. Mai schimbăm o vorbă... — Mâine mă întâlnesc cu Aurica. O duc la Moși. Poimâine e Vinerea Mare și Moșii se închid. Spusese ultimele vorbe mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]