1,167 matches
-
morcovul de roșu - hei! dar cu perspective de case, vii și acareturi pentru toți acești comperi sau complici ai unei infernale combinații succesorale În care așteaptă toți moartea bătrânului pe paiele Închisorii? ... Cum? Nici o scârbă sau greață, să-ți verși mațele, nu altceva!, când asistă la intimitatea zilnică a celorlalți doi, se hrănește cu ei din aceeași strachină alimentată, În bună parte, din golo ganii lui de om „În câmpul muncii“, plătind regulat chiria - nu ca mine și ca atâția alți
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
geniul din el a răbufnit și s-a pus pe treabă. De altfel, și parizerul e, în felul său, o invenție genială. Toată lumea mănâncă parizer, cu convingerea că se hrănește cu carne, că e salam, când, de fapt, e un maț plin cu orice altceva în afară de carne. Gigel s-a născut cu o nevoie imensă de parizer în el, pe care cei paisprezece ani de foame cumpătată în familie n-au făcut altceva decât să pregătească minunea. În familia lui Gigel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
faci cu un pix, decât să scrii? Cu toate acestea, doi dintre ei m-au privit de parcă le ceream o mitralieră, unul m-a fixat cu un soi de pizmă mocnită, însemnând: „Am eu mutră de om cu pix, mă mațe fripte?!!“, iar alți doi s-au scuzat politicos, ca niște oameni care știu că lumea e plină de țicniți, pe care nu-i bine să-i întărâți. Nimeni din parc nu avea pix. I-am luat la rând pe toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
mult în jos, la petele de pe mozaicul din baie, văd figuri. Depinde în ce stare sufletească, dar și stomacală mă aflu. E și o chestiune de stomac. Niște savanți de la o universitate din California au dovezi științifice că, atunci când ai mațul plin, ai viziuni maro și că, dimpotrivă, dacă ai mațul gol și ești flămând de câteva zile, totul începe să bată-n verde. Romuluși și Remuși După 1990, se fură în draci Romuluși și Remuși. Singura soluție e să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
figuri. Depinde în ce stare sufletească, dar și stomacală mă aflu. E și o chestiune de stomac. Niște savanți de la o universitate din California au dovezi științifice că, atunci când ai mațul plin, ai viziuni maro și că, dimpotrivă, dacă ai mațul gol și ești flămând de câteva zile, totul începe să bată-n verde. Romuluși și Remuși După 1990, se fură în draci Romuluși și Remuși. Singura soluție e să-i păstrezi sub inventar la primărie, iar când vin turiștii japonezi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nevoie să mai povestesc. Însă la faptul că despre destin e cuminte să discutăm în șoaptă și cu teamă mă gândesc de atunci mereu. Dar nu la destinul subțire - cum îl numea din ignoranță o femeie de serviciu operată la mațe -, ci mă refer la destinul gros. Ceva mai mult decât nimic, despre un aproape nimeni La onomastica unui prieten, m-am trezit față-n față cu un politician, care, în urmă cu zece ani, apărea deseori pe toate canalele TV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Dacă nu ne-ar fi salvat domnul primar cu niște oameni de suflet, eram demult pe lumea cealaltă. Da, doamnă, mâncăm în fiecare zi boabe de porumb coapte pe plită ori fierte în ceaun, încât ni s-au acrit și mațele și inima și sufletul, rumegând ca oile la boabele astea insipide și pietroase de ne-au crăpat și ne-a sărit smalțul dinților de atâta zuruială și zdruncinătură. Făina de porumb ni s-a terminat; de asemenea fasolea, uleiul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
chin, după un calvar îngrozitor, hrăniți la limita subzistenței cu boabele de porumb "dintele calului" coapte pe plită de ne clănțăneau și ni se spărgeau dinții în gură de atâta ronțăială și ni s-au veștejit și s-au subțiat mațele încât era cât pe ce să dăm ortu' popii, toți cei șase copii laolaltă cu mama deodată suntem îmbiați să ne ospătăm regește din cele mai alese bucate ale pământului pe care le-a inventat și le-a dibăcit mintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
avea ce să le dea de mâncare. Moș Danilov suferea pentru noi, pentru cei cinci copii nevinovați cu burțile goale, dar și pentru întreaga masă de oameni flămânzi, înfometați, care dacă pământul ar fi fost comestibil și-ar fi umplut mațele cu el, ca râmele, numai să scape odată de crampele și durerile grozave suportate de un organism căruia i se lipise burta de spate. Moș Danilov plângea pentru fiecare ființă luată separat, cât și pentru omenirea suferindă luată în întregul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mod subteran, pentru a controla tentația evaziunii într-un erotism egalitar, sănătos. Sunt ultimul embrion al mamei. Din cei douăzeci și trei concepuți, numai trei au avut de crescut și de văzut lumina zilei, ceilalți douăzeci s-au întors în mațele de beton ale pământului. Invidiez uneori încercarea ghilotinată de a prinde formă a fraților și surorilor mele. Eu însămi aș fi fost un astfel de avorton, dacă maică-mea s-ar fi lăsat convinsă de medici să pună capăt sarcinii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
date de URSS”. Toate punctele se rezolvaseră pe 18 decembrie 1946 când a fost inaugurată cantina CDE-ului. Totuși, asupra trâmbițatului ajutor dat de URSS Moldovei Înfometate, trebuie spus că rușii nu au dat NICIODATĂ ceva gratis așa că, după calmarea mațelor goale, livrărilor de cereale În contul despăgubirilor de război stipulate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova la data de 12 septembrie 1944 li s-au adăugat și „ajutoarele” date românilor dar nu În aceeași cantitate ci cvadruplată, spre veșnica
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și violent și n-are manere !”. Limbajul personajelor provenind cel mai adesea din mediul burghez este reținut, politicos, evitând scatologicul, iar imprecația este adesea modestă, cumpănită, educată la școala fran- ceză a vodevilului cu „mișelul”, „mizerabilul” etc.. Neaoșele „coate goale”, „mațe fripte” ies mai rar la iveală și sunt expresia prin contrast a unei mândrii burgheze. Caragiale va fi mult mai generos cu limbajul colorat al imprecației în articolele politice, analizate excelent de Ruxandra Cese- reanu în capitolul consacrat lui Caragiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
scormonești puțin p)mântul că s) g)șesți fragmente de oale, buc)ți de statui, picioarele unui satir dansând. Pe marginea rafturilor ticsite cu c)rțile lui John sunt multe asemenea relicve. Pe biroul aglomerat se afl) o fotografie Înr)maț) a fiului s)u decedat, cu o barb) mic), la fel ca a lui John, zâmbind cu aceeași c)ldur) ca si țâț)l s)u. Ne plimb)m, dup) micul dejun, prin livezile de citrice, luând-o cu noi
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
interesat rezoluția de Împ)rțire În dou) state adoptat) de Națiunile Unite; ei au respins planul de Înființare a unui stat palestinian separat, atacând din toate p)rțile. În timpul conflictului, societatea palestinian), care nu fusese niciodat) puternic), s-a destr)maț. „Majoritatea familiilor bogate” au plecat din tar). Liderii arabi au plecat și ei din Palestina, afirmă un istoric naționalist arab, Walid al-Qamhawi1. Își c)utau „liniștea În Egipt, Siria și Liban”. Ei au l)sat „povară luptei și a sacrificiului
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
mai slab, cu atat p)cațele tale se v)d mai usor; cu cat statutul ț)u este mai redus, cu atat trebuie s) te aștepți la critici mai aspre. Statele arabe s-au format dup) ce Aliații au destr)maț Imperiul Otoman. Atunci lordul Balfour speră c) arabii, ei Înșiși eliberați de curând de sub st)pânirea otoman), nu se vor opune instituirii unui stat național evreiesc pe unu la șut) din teritoriile eliberate. „O mic) depresiune - pentru c) asta este
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ai!! poruncește Ștefan cumplit, altfel... unde-ți stă capul, îți vor sta picioarele! spune Ștefan în râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
blăstămu', spune el și cu latul palmei își taie în scurt beregata. Cui?! Lui?! se gângăvește Cupcici speriat de moarte. Da' cui, moașă-ti?!... Văleu! De ne află Vodă, ne-mplântă în cur un par de salcie, de înflorește în mațe, cu frunze, cu rădăcini cu tot! Doamne apără și păzește! caută el Răsăritul, să se sfințească de apărătură. Să căscăm bine ochii, sare Negrilă înspăimântat. Chestia aiasta cu salcia mă și furnică pe șira spinării! Ține-ți-vă firea, spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu te-a făcut Vodă arșice? Cum de-ai ieșit basma curată? M-am dat afund. Marele Crasnaș Dumnezeu să-l hodinească, a luat toată vina asupra sa; el tot era pierdut. Și... și a înverzit... a înverzit salcia în mațele lui? întreabă Cupcici îngrozit, obsedat de salcie. Înverzit... Cu frunze... Cu rădăcină cu tot, îngână Isaia îndurerat. Mi-era groază să intru și să ies pe poarta cetății. S-a uscat, acolo, în par. Dumnezeu să-l hodinească... Atunci au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe closet, te pomenești într-o bună zi, tu, fost deținut, că prin intestinele dezintoxicate îți alunecă ceva moale, fără durere, senzația fiind una de blândețe și căldură, ca și cum ceea ce dai afară s-ar despărți cu părere de rău de mațul gros. Îți auzi apoi isprava căzând cu plescăit și stropituri în groapa privății, unde plutește o vreme la suprafață, negăsindu-și locul: e începutul unui miracol.” (Varlam Șalamov, Povestiri din Kolâma, BPT / 1387, Edit. Minerva, 1993, pp. 136-137, 139). * Din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
și-a pus mâinile pe cap uluită. Uliul legat de picior ajungea până la intrarea puilor prin plasa de la gaura făcută în perete, și cum intra puiul îl și prindea în ghiare. Mai mult de douăzeci de pui erau uciși, cu mațele scoase, de uliul pe care tata îl „ascunsese” în chiler. Recunoștea tata, povestindu-ne că atunci a fost bătut rău de bunica, dar că a scăpat cu fuga la o soră de-a ei. Ca militar în termen tata a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
centimetri. M-am speriat cum curgea sângele ! Ce-am mai plâns ! Și în timp ce mămica îmi lega rana și mă asigura că o să-mi treacă, mătușa Zamfira, sora tatei, îmi spunea, ca să mă sperie, că pe acolo o să-mi iasă mațele și că am să mor. Într-o toamnă, tot la vârsta de 4-5 ani am mers în pădure, la cules bureți cu copiii din vecini, care erau mai mari decât mine și în care aveam încredere. Umblând prin pădure am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de cameră, care era sănătoasă și în formă de zile mari: Eu nu pot să merg la Sala Palatului, mi-este foarte rău. Nu rezist nici până jos la recepție. Anunță-l pe secretar că sunt bolnavă. Mă usturau cumplit mațele, iar stomacul se zbătea într-una. Eram atât de amețită, încât nu puteam să stau pe picioare. Peste zece minute a venit secretarul, însoțit de o asistentă medicală. Mi-a dat să beau un praf gălbui diluat cu apă. Mai
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nea dus să vedem ce era cu bunicii. Chiar dacă pare curios, pe vremea aceea nu puteam comunica prin telefon, pur și simplu pentru că noi nu aveam așa ceva. Acoperișul sinagogii zburase, la fel peretele dinspre stradă: sinagoga apărea despicată, cu toate mațele afară. Alături, din hotelul Binder, rămăsese doar un morman de moloz. Cum echipele de salvare țineau strada închisă, am ocolit pe scările de la Râpa Galbenă. Asta s-a întâmplat în noiembrie. Vara, după ce Basarabia și Ardealul fuseseră cedate, pe străzi
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și-a atins scopul cu un consistent sprijin alb-roșu. Cînd Sechelariu dădea prostimii cîrnați moca, era catalogat de Ion Iliescu drept vătaf. Ce altceva sînt șefii dinamoviști, uniți cu fapta omologului lor provincial prin același mirific produs de carmangerie în maț natural de oaie, care, în România contemporană, dezleagă limbi, îngroapă creiere și stabilește scoruri electorale? Pînă la un punct, ne asemănăm cu Ucraina. Acolo, patronii rivali ai lui Dinamo Kiev și Șahtior și-au îngemănat crezurile și miliardele sub pulpana
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu." N-aveau decât o însușire (maliție!), că erau curați în purtări: "în casa lor se vrea putea cânta sfânta liturghiă". Duca a fost "un făcător de rele" căruia "i se lărgise mațele spre luat". "Pun martor - jură perfid Costin - pre Dumnezeu, și mă las pre mărturia a toată Moldova, de la mare până la mic." Cu o plăcere vizibilă Nicolae Costin descrie calculii găsiți în trupul lui Duca, mort de "cataroi": Și spintecîndu-l doftori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]