1,741 matches
-
ascunzăndu-se Într-o casă a ficțiunii, criticul lasă apoi toate ușile și ferestrele deschise, ca orice trecător să poată Înțelege că, de fapt, acolo locuiește un personaj non-fictiv? Romanul spune mai mult decât explicit „madame Bovary c’est moi“. Dacă Madame Bovary era totuși un roman fictiv, Intermezzo refuză orice retorică a ficțiunii (consemnându-se, teoretic, din interior, refuzul) și te trage de mânecă spre a nu greși cumva: eu sunt un roman non-fictiv. Singurul său element de retorică romanescă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
venit țiganii. Așa că te-ai plictisit să vezi cum calcă mama ta cămășile apretate și te duci În curte să-i vezi pe țigani cum spoiesc lingurile de fier ale Doamnei Ursu. Totul este fierbinte, focul, cleștii, cositorul, aerul, țigara madamei care supraveghează spoirea. Doar capacul de fontă al canalului pe care te-ai așezat ca să privești cum se topește bara de cositor este rece. Seara vei pleca cu trenul, departe, În Ardeal. Va trebui să fii atent când stai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
portocalele direct de la camioneta cu fructe, despre americanul care făcea din song-ul lui Mary Poppins vapoare de hârtie și le dădea drumul pe apă și poate speram ca prin poveștile astea să-l aduc pe american și pe frumoasa madame Katz, cu tot cu camioneta cu fructe, aici în sat. Dar B. se îndepărta tot mai mult, pălea imperceptibil și devenea ireal față de apăsarea asta rurală cu supraponderea ei de pajiști, râuri, păduri, care ținea casele pe loc prinse de pământ, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
adânci. În jurul gurii se schița un zâmbet neschimbător; nu devenea nici mai accentuat, nici mai lejer, stăruind doar ca o aluzie, un semn inofensiv ca un tapet luminos lipit peste trăsăturile plate ce contrastau violent cu părul negru și creț. Madame H. servi cafeaua, îi oferi și un desert, de parcă Erich Hackler ar fi fost un aristocrat și nu un muncitor de la marginea orașului care, înainte de a fi devenit reprezentant într-una din firmele mari ale bunicului, învățase meseria de sudor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
întinse și depărtate mult unul de celălalt, erau vârâte în pantofi maro din piele de căprioară, un model italian, iar faptul că șosetele în carouri ieșeau la iveală de sub tivul pantalonilor era un detaliu care nu-i putea scăpa lui Madame H. Aceasta stătea ca o sculptură pe marginea scaunului și inerția ei îți anula orice speranță că va servi o cafea sau un fursec. Tata era cufundat între brațele fotoliului său, și în această poziție își împingea umerii cât mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
atât de mari, încât nu vei mai fi nevoit să lucrezi pentru tot restul vieții. —Lăsați-mi bărbatul în pace, spuse mama. I-ați făcut destul rău. Are reprezentanța lui și nu avem nevoie de dumneavoastră. Hackler o privi pe Madame H., cu zâmbetul lui minuscul. El știa doar că W. era un vânzător excepțional, de-abia acum începea să simtă asta și de aceea ar fi dorit să-și îndrepte greșeala. — Îți ofer un contract care te va asigura financiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
prieteni, o să-ți spun un secret. Nici eu nu știu dacă mi-o doream. Dar între noi nu mai poate fi nimic acum. Nu acum când Lisa e gravidă. Deci vrei să spui ca dacă situația ar fi fost alta...? —Madame! Chelnerul depuse cu toată ceremonia o farfurie uriașă în fața mea. Interpretase cererea mea „cu de toate“ literal și acum îmi adusese suficiente calorii cât să hrănească un întreg regiment din comandourile britanice aeropurtate aflat într-o misiune în Antarctica. Zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
iederă, Îi oferi ceai și Îi ascultă Înțelegătoare neliniștile referitoare la mersul romanului. Nu-i arătă nici o parte a manuscrisului, dar Îi relată destul din acțiune pentru ca să-i poată explica de ce are Îndoieli: Îi acorda oare prea multă importanță lui Madame Merle la Început? Aveau cititorii „să vadă“ cât de profund Înșelătoare era firea lui Gilbert Osmond? Îl ajută să Își recapete Încrederea prin trimiteri iscusite la reușitele obținute cu personaje și situații asemănătoare din lucrările de până atunci. Henry mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
vom putea scrie piesa Împreună. — Da, Într-adevăr... dar mai Întâi, știi tu... mai Întâi trebuie să obțin succesul, de unul singur. Un impiegat suflă cu putere În fluierul asurzitor. Pe toată lungimea trenului, ușile Începură să se trântească. — Montez, madame, s’il vous plaât! o invită omul pe Fenimore. — La revedere, Henry, spuse ea Întinzându-i mâna. Ne revedem la Veneția. — Da, bine. Îi luă mâna și, pentru că tot se aflau la Paris, i-o ridică galant la buze, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
un spectacol. Dar, spunea ea Într-unul din ultimele paragrafe ale jurnalului, din septembrie 1891: „Voi fi văzut un fragment din Americanul, căci Henry mi-a adus acum câteva zile o mostră din materialul pentru rochia de bal a lui Madame de Cintré, pe care l-a ales Împreună cu dna Compton“. Citind, Îi dădură lacrimile. Singura consolare, limitată, pe care o avea de pe urma jurnalului era că Alice nu rostea nici un cuvânt de critică la adresa lui, personal; dimpotrivă, Îl lăuda adesea pentru răbdarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
literați (cu excepția lui Conrad) cam lăsau de dorit - Wells trăise cu Jane o vreme, așteptând hotărârea de divorț, pe seama relației dintre Hueffer și cumnata sa circulau bârfe, și se vorbea despre Cora că, Înainte de a-l cunoaște pe Crane, fusese madamă de bordel În Vestul Îndepărtat. Era foarte doritor să Își facă o reputație de cetățean absolut respectabil printre locuitorii profund conservatori din Rye; dar, atâta timp cât avea grijă să nu se amestece personal În aceste scandaluri, totul nu era decât apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
făcându-i până la urmă să explodeze: posibil, o dispută legată de o moștenire, care-și avea începutul în anii persecutării hughenoților sau încă și mai devreme, în epoca războiului, parcă fără sfârșit, al celor două roze. De altfel, monsieur și madame își vorbeau cu „dumneavoastră“. Atât de formal se defășura cearta lor. Eu aș fi sluji drept narator, ca participant la această piesă cu trei personaje. Prietenul meu Katz ar fi făcut regia. De altfel, teatrul nostru de bucătărie se desfășura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care să fie destul de stringent de scurtă încât să arunce în aer barajul și să lase să curgă cantitatea mare de cuvinte acumulate în spatele lui. Iar Anna avea de gând să sufere în continuare din cauza exercițiilor de balet clasic. La madame Nora, în Place Pigalle, voia ea să învețe să facă piruete curate și să stea pe poante fără să se miște. La Paris am locuit la început în rue Alibert, în apropierea canalului Saint-Martin, unde se turnase unul dintre filmele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
culisele montane ale Tessinului licărind în arșiță, am hrănit-o pe Olivetti a mea cu capitole în care zăpada cădea peste zăpadă și Marea Baltică zăcea până departe sub un pod de gheață. Reîntorși la Paris, Anna dansa sub supravegherea severei madame Nora, în vreme ce eu scriam, dar eram cu o ureche pe direcția gemenilor. Când și când venea prietenul Höllerer, mâzgălea cu cerneală violetă cărți poștale ilustrate pe care le trimitea în toată lumea și-i cumpăra Annei o rochie pe care noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
abia de sunt un tânăr bărbat. Ce mai pot face oare acum, când, gata să mă-nghită, prăpastia se cască sub mine ca o stridie zemoasă? De altminteri, nici măcar nu-i vorba doar de păgubitoarea și hazardata-mi persoană; prea-minunata Madame Hsin ia noapte de noapte căruțe cu veronal, tocmai din pricina neobositului nesomn al stâlpilor legii, care o duc În pragul deznădejdii, băgându-i sula-n coaste. Zbirii nu par a ține minte că, În Împrejurări deloc senine, i-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
În Împrejurări deloc senine, i-a fost ucis protectorul și ea a rămas orfană și fără adăpost, În fruntea salonului de elită „Dragonul ce-și uită de sine“, cu localuri proprii În Leandro Alem și Tucumán. Ah, preadevotata și nestatornica Madame Hsin! În timp ce cu ochiul drept plânge moartea amicului, cu stângul trebuie să râdă, ca să-i scoată din minți pe marinari. Dar, vai mie, să nu vă sparg timpanul. A nădăjdui ca elocința și coerența să vă grăiască prin gura mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Elevii Încearcă Încălțările maestrului, a exclamat doctorul Shu T’ung. După triumful privighetorii, urechile acceptă și primesc butucănosul cântec al raței. Domnul Montenegro a zugrăvit casa; limba mea nedibace și greoaie va schița personajele. Fotoliul de onoare Îl rezerv pentru Madame Hsin. — M-ați invitat la propriul meu joc, a observat repezit Montenegro. Mult stimate don Parodi, nu cădeți, vă rog, Într-o regretabilă greșeală. Nu vă faceți visuri, confundând-o pe Madame Hsin cu unele poules de luxe pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
schița personajele. Fotoliul de onoare Îl rezerv pentru Madame Hsin. — M-ați invitat la propriul meu joc, a observat repezit Montenegro. Mult stimate don Parodi, nu cădeți, vă rog, Într-o regretabilă greșeală. Nu vă faceți visuri, confundând-o pe Madame Hsin cu unele poules de luxe pe care probabil că le-ați acceptat și adorat În marile hoteluri de pe Riviera și care Își Împodobesc pompoasa frivolitate cu un pekinez-surogat și un quarante chevaux fără cusur. Cazul prezentat de Madame Hsin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe Madame Hsin cu unele poules de luxe pe care probabil că le-ați acceptat și adorat În marile hoteluri de pe Riviera și care Își Împodobesc pompoasa frivolitate cu un pekinez-surogat și un quarante chevaux fără cusur. Cazul prezentat de Madame Hsin e Întru totul diferit. Ea este un tulburător amestec de mare doamnă de salon și tigresă orientală. Din privirea sa bridată, Însăși eterna Venus ne face ispititor cu ochiul; gura Îi e o floare purpurie fără pereche; mâinile Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
triumfătoarea sa cambrure, e cocheta avant-garde a pericolului galben și triumfă de-acuma În pânzele lui Paquin și În liniile echivoce ale lui Schiaparelli. Mii de scuze, dragă confrère: poetul a luat-o Înaintea istoricului. Pentru a schița portretul acestei Madame Hsin, am recurs la pastel; pentru efigia lui Tai An, voi face apel la virila acvaforte. Nici o prejudecată, oricât de adânc Înrădăcinată ar fi, nu-mi va schimonosi imaginea. Mă voi mărgini la probele fotografice ale jurnalelor de la orice oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
chiup de lut apocrif din vremea dinastiei Sung, pentru că muntele de crivaturi nupțiale m-a alungat din dormitor, iar un tron pliant Îmi interzice accesul În sufragerie. Am avut Îndrăzneala să mă raliez onorabilului cerc din strada Deán Funes, căci Madame Hsin mă instiga pe ocolite să nu-mi plec urechea la legitimele imprecații ale celorlalți și să trec neîntârziat pragul de sub puerta cancel. Această indulgență de neînțeles nu s-a bucurat de sprijinul necondiționat al lui Tai An, care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
la legitimele imprecații ale celorlalți și să trec neîntârziat pragul de sub puerta cancel. Această indulgență de neînțeles nu s-a bucurat de sprijinul necondiționat al lui Tai An, care era zi și noapte preceptorul și maestrul Întru magie al acestei Madame. Ce mai, trecătorul meu paradis nu a atins vârsta broaștei, nici țestoase, nici râioase. Credincioasă intereselor magului, Madame Hsin s-a consacrat lingușirii lui Nemirovsky, pentru ca fericirea acestuia să atingă perfecțiunea, iar numărul mobilelor procreate să-l Întreacă pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
s-a bucurat de sprijinul necondiționat al lui Tai An, care era zi și noapte preceptorul și maestrul Întru magie al acestei Madame. Ce mai, trecătorul meu paradis nu a atins vârsta broaștei, nici țestoase, nici râioase. Credincioasă intereselor magului, Madame Hsin s-a consacrat lingușirii lui Nemirovsky, pentru ca fericirea acestuia să atingă perfecțiunea, iar numărul mobilelor procreate să-l Întreacă pe cel al permutărilor unei persoane În jurul câtorva mese. În lupta cu greața și fandacsia, ea a acceptat cu abnegație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
arunca pe inele și vulpi paraii care Îi rotunjeau portofelul ca pe-un purceluș de lapte. Cu riscul ca vreun cenzor viperin să-l eticheteze de plicticos, el burdușea cu asemenea daruri repetate atât degetele, cât și ceafa pe care Madame Hsin le avea În dotare. Domnule Parodi, Înainte de a continua, Îngăduiți-mi să fac o stupidă lămurire. Doar omul care are cap numai ca să nu-i plouă În gât ar Îndrăzni să presupună că atari exerciții penibile și, În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
de-a-ntregul, dar a devorat o puzderie de lampioane micuțe din lemn. Nu răscoliți pământul În căutarea apei, domnule Parodi, nu vă deshidratați onorabilul trup: pojarul a fost stins. Dar, vai, s-a stins și instructiva căldură a șuetelor noastre. Madame Hsin și Tai An s-au mutat În strada Cerrito, purtați pe roatele și adăpostiți de coșurile unor trăsuri; Nemirovsky a folosit banii primiți pentru asigurare pentru a Înființa Compania Focurilor de Artificii; Fang She, liniștit ca o nesfârșită salbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]