1,974 matches
-
să reia acest proiect, însă nu era nimeni interesat; proiectul era fără îndoială prea avansat pentru timpul său. B.C. Poate pentru că apăreau tranzistorii pe piață. J.-F. B. Nu, deloc, noi am folosit tranzistorii. Toată tehnologia care apărea reprezenta o mană cerească pentru noi, însă totul a fost abandonat, iar Sauvan a fost foarte rănit, s-a simțit total neînțeles. B.C. Jacques Sauvan și-a schimbat complet orientarea pentru a face... J.-F. B. ...radiologie, dar continua să gîndească la nivel
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ochi. Cuibarul de rîndunică e bun de pus în ochi pentru albeață. Albie Albia să nu o pui pe foc, că te căci mort. Albină Cînd în ziua de Stretenie [întîmpinarea Dom nului, 2 februarie] picură din streșină, va fi mană la albine. Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine și să nu le scape pe vremea roitului. Spre a avea multă miere de la albine, este bine a le
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multă, atunci are să fie anul bogat, îmbelșugat în toate, mai cu seamă în porumb. în ziua de Sf. Trifon [1 februarie/faur], podgorenii se duc cu preot la vii, fac sfeștanie viilor, ca să fie roditoare și păzite de grindină și mană. Cînd iarna începe de cu vreme e semn de belșug. De ase menea, cînd tună de timpuriu. Se crede că este bine a pune primăvara, cînd se trage cu plu gul prima brazdă de arătură, pe brazdă, pîne și sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va fi mijlociu, iar de va fi paingăn, prevestește foamete. Cînd se ivesc furnici prin casă e semn de belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
belșug. De plouă în Vinerea Seacă, are să fie anul îmbelșugat. Cînd primăvara se văd pe ape spume albe-gălbui care se cheamă „mană“, are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să fie mănos anul acela. Cînd de pe pădurile de brazi se ridică nori gălbui la suflarea vîntului - numiți „mană“ -, anul va fi cu îmbelșugare în toate. Cînd brazii fac cucuruzi mulți și iese de pe ei un praf gal băn numit „mană“, va fi îmbelșugare în toate. Să însemni la ce zi a săptămînii a început a ninge, iar în primăvară să sameni tot în aceeași zi, ca să fie semințele roditoare. Cînd cresc paștele [păscuțele] frumoase, atunci ai să ai an bun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va avea o peliță foarte slabă. Macedon Alexandru Machedon a umblat de-a valma în iad. De rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
De rai nu s-a apropiat de cincisprezece mile* de loc. Maica Domnului Cînd mergi cu picioarele înapoi, Maica Domnului plînge, iar dracul rîde. Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mană La cei ce au vaci cu lapte nu se vinde unt, brînză, că-ți ia mana* vacii. La ajunul Bobotezei se pun pe masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
masă, sub față, puține tărîțe, care apoi se dau vacilor de mîncat, ca ele să aibă mană. La Ajunul Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Crăciunului se pune puțină otavă* pe masă, care după sărbători se dă de mîncat la vaci, ca ele să fie cu mană. în Sîmbăta Paștilor se face și o păscuță a vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitelor, care se dă vacilor să mănînce ca să aibă mană. Din crucea paștii se ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ține o bucată pînă la Sf. Gheorghe, în care zi se zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zice că ar fi Paștele Vitelor, cînd se dă la vite, ca ele să aibă mană și să nu fie bîntuite de primejdii. M Spre Sf. Gheorghe se ia mana vitelor. Ciobanii, ca să apere oile de vrăji și de luatul manei, se scoală în ziua de Sf. Gheorghe în zori de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de ziuă și buciumă; numai pînă unde ajunge buciumul, numai pînă acolo merg vrăjile. Dacă cîntă cucul în luna lui mart pe la-nceput, are să fie anul mănos. Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Dacă vaca nu dă lapte, atunci se crede că alții i au luat mana; deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel îți dai mana și norocul. Pentru a lua mana unui om, fermecătoarele, în noaptea de Sf. Gheorghe, caută un lup turbat, îl descîntă și-i iau urletul, cu care urlet îi iau mana omului. Marți Marțea este zi de ajun, adică la cine se fură o oaie ori i se face alt rău, păgubașul ține zile asupra celui ce i-a făcut rău, și acelea le ține marțea, și trebuie să fie șapte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cînd cos. Nu-i bine să umbli cu sare după ce ieși de la înviere, că asudă mînile peste an. Frățiile de cruce se fac pe pîne și sare. (Gh.F.C.) Dacă laptele dă în foc, să presari sare, ca să nu se ardă mana vacii. (Gh.F.C.) Cînd ia foc casa, pune sare pe masă; numai așa te lasă focul să scoți lucrurile din casă. (Gh.F.C.) în ziua de Ispas să nu dai sare și foc din casă, dacă vrei să nu ai pagubă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea de Sîn Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci, mana din grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine în acea noapte stă în grajd, sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a o amesteca cu lapte și a unge țîțele - și apoi se vor vindeca. După ce cineva mulge vaca, nu pune mînile la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la foc pînă nu se spală, că crapă țîțele vacii. Nu-i păcat mai mare decît cînd cineva ia mana vacilor. Dacă vaca, cînd o începe a mulge, se udă, se zice că este stricată și că i-a luat mana. Cînd laptele de la vacă ți se întinde*, i-a luat mana. în Stratul Rusaliilor, stropește-ți vacile cu usturoi, ca să nu le piară laptele. Se crede că, dacă o vacă dă mai puțin lapte ca de obicei sau ceva crușit
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]