6,274 matches
-
Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, a citit un manifest extrem de dur la adresa lui Crin Antonescu, după decizia conducerii PNL de a-l demite pe liderul filialei, Vlad Moisescu. Ideea principală a conferinței de presă susținute de Andrei Chiliman este preluată de la Cristian Tudor Popescu. ”Domnul George Crin Laurențiu Antonescu se
Chiliman: Antonescu este interimarul lui Băsescu la conducerea PNL () [Corola-journal/Journalistic/41702_a_43027]
-
Pe agenda Congresului PPE figurează și alegerea celor 10 vicepreședinți ai PPE dintre cei 14 candidați, dar și lansarea procedurii de selecție a candidatului popular la președinția CE după 2014. De asemenea, la București va fi lansat și un nou manifest al PPE, document în care sunt trasate liniile directoare pentru activitatea formațiunii europene, manifestul precedent datând de acum 20 de ani, de la congresul de la Atena din 1992. Congresul PPE, organizat la Palatul Parlamentului și găzduit de PDL și UDMR, îi
Merkel, Barroso și Reding ajung astăzi la București () [Corola-journal/Journalistic/41755_a_43080]
-
14 candidați, dar și lansarea procedurii de selecție a candidatului popular la președinția CE după 2014. De asemenea, la București va fi lansat și un nou manifest al PPE, document în care sunt trasate liniile directoare pentru activitatea formațiunii europene, manifestul precedent datând de acum 20 de ani, de la congresul de la Atena din 1992. Congresul PPE, organizat la Palatul Parlamentului și găzduit de PDL și UDMR, îi va aduce la București și pe liderii de marcă ai Europei, care l-au
Merkel, Barroso și Reding ajung astăzi la București () [Corola-journal/Journalistic/41755_a_43080]
-
reușit să ajungă numai până în sudul Ucrainei, fiind oprită de trupele lui Piotr Rumianțev. Pe hartă, veți putea vedea cu galben teritoriile care aparțineau Imperiului Otoman și cu albastru, Rusia. (harta 1) Acest lucru nu a durat mult, iar prin Manifestul Ekaterinei a II-a din 8 aprilie 1783, Crimeea a intrat în componența Imperiului Rus. După Revoluția din Octombrie din Rusia, din anul 1917, Crimeea a rămas pentru scurt timp un stat suveran. Dar nu pentru multă vreme. Crimeea a
Trecutul turbulent al Ucrainei reprezentat pe hărți. Cursul lucrurilor ar putea schimba istoria by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41831_a_43156]
-
de „extremist de dreapta”, pe care i-o aplicase Marta Petreu). Chiar și individualismul clamat frecvent de Sebastian suferă unele corecții: acesta ar fi avut baze mai degrabă „estetice” decât ideologice. Iar întorsătura de la 23 august 1944 (când Sebastian scrie manifeste în redacția României libere) e, firește, una „rațională”: salvarea de prigonitorii și exterminatorii etniei iudaice. Ce rămâne atunci din Sebastian - omul fară convingeri ideologice? Oportunismul? Oricum, cartea de debut a lui Mihai Iovănel, remarcabilă și prin acribia documentar-bibliografică, și prin
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
duce o dată la biserică fără să se întoarcă certată că n-a respectat câte vreun articol din regulamentul enoriașului comme il faut. Ca să se poată publica Elogiul nebuniei în 1959, prefațatorul dă de înțeles că Erasmus l-a conceput cu Manifestul partidului comunist pe masă, iar în text stă scris cu obstinație „dumnezeu”. Cine descoperă sensuri ascunse nu citește în spiritul artei, ci al hermeneuticii. O vorbă de critic răspopit. Nu există titlu mai potrivit decât Cuvinte potrivite. Asta e literatura
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
și lin coboară ei în jos, pe uzatul, de nesfârșita lor săritură, subțirele covor, acest pierdut covor în spațiul cosmic. Așternut ca un plasture, de parcă suburbia cerului, acolo, i-ar fi făcut rău terrei. Și absent acolo, drept aici și manifest: prezența marii litere în majusculă... și încă, puternicii bărbați, ea-i rostogolește, în glumă, prinzându-i mereu, precum la masă, puternicul August farfuria de tablă. Ah, și pentru acest miez, o roză a contemplării: și ea înflorește și se exfoliază
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
cu placheta Aritmetică) și tot pe atunci, cu puțin timp în urmă, iniția împreună cu un grup de colegi revista ,Albatros", ilustrează perfect precocitatea artistică. Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, impus imediat ca un manifest liric al noii generații și conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagră) fusese deci scris în toiul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. Tot la scurtă vreme după terminarea războiului, apare
Africa de sub frunte by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/10012_a_11337]
-
-o să-mi fie elucidată pedagogic și - pe cât se poate - afectiv. Pentru mine Revoluția se reduce la scurta vacanță de Crăciun aflată exact între prima poveste ideologizată (despre un copilaș de unsprezece ani arestat pentru un fel de trafic cu manifeste) și primul contact cu niște cuvinte mari și bizare: "dictatorul", "tiranul" etc. Eram la grădiniță - născut în 1983, nu-i așa? - și n-am înțeles prea bine de ce serialul acesta s-a oprit la primul episod. Am ascultat toate amintirile
Născut în 1971 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10068_a_11393]
-
Lucia Simona Dinescu Acum 10 ani, Ion Manolescu publica Un manifest postmodernist în România literară, numărul 5/1996. Manifestul disocia între textualismul scriptic (optzecist) și postmodernismul mediatic (cu nume, precum Mircea Cărtărescu și Sebastian A. Corn), dorind în același timp a provoca o parte a criticii literare, nesincrone cu mijloacele multimedia
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Lucia Simona Dinescu Acum 10 ani, Ion Manolescu publica Un manifest postmodernist în România literară, numărul 5/1996. Manifestul disocia între textualismul scriptic (optzecist) și postmodernismul mediatic (cu nume, precum Mircea Cărtărescu și Sebastian A. Corn), dorind în același timp a provoca o parte a criticii literare, nesincrone cu mijloacele multimedia și cu influența acestora în scrierile anilor 1990
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
ori s-au dezvoltat noi forme, specii și genuri ale culturii virtuale, de la scrierile pe Internet precum hipertextele sau blogurile la jocurile în rețea. în același timp, au apărut voci care s-au delimitat de postmodernism, precum Mark America cu Manifestul Avant-Pop (o desprindere deopotrivă de avangardă și de pop culture) sau, la noi, Marius Ianuș și Dumitru Crudu cu Manifestul fracturist, un fel de bruiaje la direcția culturală mainstream. Totuși, lucrurile sunt mai complicate la o privire secundă, astfel încât postmodernismul
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
la jocurile în rețea. în același timp, au apărut voci care s-au delimitat de postmodernism, precum Mark America cu Manifestul Avant-Pop (o desprindere deopotrivă de avangardă și de pop culture) sau, la noi, Marius Ianuș și Dumitru Crudu cu Manifestul fracturist, un fel de bruiaje la direcția culturală mainstream. Totuși, lucrurile sunt mai complicate la o privire secundă, astfel încât postmodernismul nu încetează să-și prelungească tentaculele culturale, la începutul mileniului al treilea, în noile manifestări artistice care așteaptă a primi
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
culturale de tipul "încrucișării fertile" (cross-breeding) dintre generațiile de scriitori. Virtualismul sau ficționarismul mediatic poate lega un optzecist de un nouăzecist și de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere între ei. Mai poate însă astăzi un manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă, să fie emblema culturală a unei grupări, precum manifestul Cercului literar de la Sibiu? Întrebarea nu se vrea una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
de un douămiist, fără ca posibilele diferențe de ideologii să construiască bariere între ei. Mai poate însă astăzi un manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă, să fie emblema culturală a unei grupări, precum manifestul Cercului literar de la Sibiu? Întrebarea nu se vrea una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul comunist semnat de Marx și Engels a zdruncinat istoria, inclusiv în înțelesul distructiv al verbului, dacă manifestul futurist al lui Marinetti a
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
manifest să închege o întreagă ideologie, cum a reușit "introducția" "Daciei literare" sau, dimpotrivă, să fie emblema culturală a unei grupări, precum manifestul Cercului literar de la Sibiu? Întrebarea nu se vrea una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul comunist semnat de Marx și Engels a zdruncinat istoria, inclusiv în înțelesul distructiv al verbului, dacă manifestul futurist al lui Marinetti a creat istorie culturală în timpurile modernității sau dacă manifestul suprarealist al lui Bréton a influențat istoria tuturor domeniilor
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
culturală a unei grupări, precum manifestul Cercului literar de la Sibiu? Întrebarea nu se vrea una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul comunist semnat de Marx și Engels a zdruncinat istoria, inclusiv în înțelesul distructiv al verbului, dacă manifestul futurist al lui Marinetti a creat istorie culturală în timpurile modernității sau dacă manifestul suprarealist al lui Bréton a influențat istoria tuturor domeniilor artistice, răzbind până astăzi, ce șansă de supraviețuire și de înrâurire are un manifest publicat la granița
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
una retorică și totuși răspunsul se lasă așteptat. Dacă manifestul comunist semnat de Marx și Engels a zdruncinat istoria, inclusiv în înțelesul distructiv al verbului, dacă manifestul futurist al lui Marinetti a creat istorie culturală în timpurile modernității sau dacă manifestul suprarealist al lui Bréton a influențat istoria tuturor domeniilor artistice, răzbind până astăzi, ce șansă de supraviețuire și de înrâurire are un manifest publicat la granița permeabilă dintre mileniul al doilea și al treilea? Se pare că o șansă minoră
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
al verbului, dacă manifestul futurist al lui Marinetti a creat istorie culturală în timpurile modernității sau dacă manifestul suprarealist al lui Bréton a influențat istoria tuturor domeniilor artistice, răzbind până astăzi, ce șansă de supraviețuire și de înrâurire are un manifest publicat la granița permeabilă dintre mileniul al doilea și al treilea? Se pare că o șansă minoră și marginală, diseminată în pluralitatea și în fragmentarismul direcțiilor culturale, dacă ținem cont de infiltrarea postmodernismului în spiritul timpului. Și totuși, modelul manifestului
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
manifest publicat la granița permeabilă dintre mileniul al doilea și al treilea? Se pare că o șansă minoră și marginală, diseminată în pluralitatea și în fragmentarismul direcțiilor culturale, dacă ținem cont de infiltrarea postmodernismului în spiritul timpului. Și totuși, modelul manifestului nu a dispărut, chiar dacă publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
manifestului nu a dispărut, chiar dacă publicul căruia i se adresează este unul de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
de nișă, cu apetit mai degrabă către un spirit de avangardă, decât către conservatorism și către reciclarea (postmodernă) a genurilor culturale și literare. Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
Astfel, Adrian Urmanov scrie un manifest "utilitarist", în continuarea actului comunicațional de tip publicitar, Claudiu Komartin publică manifestul "performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
performatismului", în direcția teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]
-
teoriei performatiste a lui Raoul Eshelman despre "moartea postmodernismului" în arhitectură, film și literatură, iar Gelu Vlașin propune un manifest al deprimismului, consonând cu depresionismul francez și cu neorealismul american. Mai mult sau mai puțin, astfel de manifeste literare continuă manifestele tehno-culturale internaționale. Acestea din urmă cunosc, în genere, două atitudini: una de deconstrucție și negare a tradiției (precum manifestul ciborgic al feministei Donna Haraway) și, la limită, extremă, utopică și futuristă (precum manifestul transumaniștilor) și una de demolare a valorilor
Un manifest al virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Imaginative/10458_a_11783]