1,158 matches
-
unor sancțiuni variate în Africa de Sud de către comunitatea internațională. Dar aceste sancțiuni economice nu au avut un caracter obligatoriu și au vizat domeniul investițiilor și interzicerea armelor nucleare. Caracterul opțional al sancțiunilor economice este datorat crizelor Războiului Rece dar și indulgenței manifestate de anumiți membri ai Consiliului de Securitate al O.N.U. precum Marea Britanie sau S.U.A. care aveau interese economice sau strategice în zonă. În 1985 O.N.U. este nevoită să ia măsuri cu privire la Africa de Sud, opinia publică internațională fiind revoltată
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
conflict european. Puterile garante au cerut Turciei să reia alegerile. Turcia a refuzat iar celelalte țări și-au retras ambasadorii de la Istanbul. Pentru a se evita izbucnirea unui conflict european era necesară intervenția Angliei care își schimbase atitudinea favorabilă unirii manifestată în cadrul Congresului de la Paris (1856), încurajând astfel acțiunile Imperiului Otoman. Scandalul alegerilor falsificate a fost aplanat în urma unui compromis între Franța și Anglia. În august 1857, a avut loc întâlnirea dintre împăratul Napoleon III și regina Victoria a Angliei la
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
reprimare sunt justificate de cercetare, nu doar pentru valorile ideologice, ci din pragmatism. Pe scurt, o știință a violenței în școală este necesară cel puțin pentru a deconstrui opiniile formate, pentru a aduce libertatea ei de gândire în fața reculurilor politice manifestate imediat ce se atinge un subiect în care copiii în pericol și pericolul copiilor se conjugă. Ea este necesară, de asemenea, pentru a se încerca să se ia în considerare apelul insistent care vine dinspre suferințele reale suportate de victimele violenței
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
este, prin urmare, una complexă și permeabilă. Conceptul prezent al cyborgului nu poate fi însă definit fără abordarea unei perspective istorice, în care el însuși se integrează și fără recunoașterea faptului că tehnologizarea umanului a constituit dintotdeauna un proces reversibil, manifestat și sub forma umanizării tehnologiei. De la problematicile controlului și ale puterii la dilemele existențiale și identitare, de la echivocul raport între libertate și dominație la extensiile corporale și perceptive, cyborgul continuă relația om-mașină din toate timpurile și sub diversele ei nume
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
aceasta poate rezolva probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane supuse algoritmizării converge cu imaginea omului software supraviețuind în mod informațional, imagine propulsată pe frontispiciul transumanismului, însă criticată pe măsura entuziasmului manifestat. Mintea umană programată într-un mod deopotrivă natural și artificial este un paradox formulat de către Hofstadter (1981Ă: tot ceea ce se întâmplă în minte în mod informal se derulează potrivit regulilor unui sistem formal, astfel încât creierul uman algoritmizat reprezintă un „eu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracterizat printr-o intensitate de gradul zero a fluxului: fluxul nu se manifestă până la apariția unei mașini dezirante care să se conecteze la corpul fără organe. Mașinile dezirante și corpul fără organe sunt două stări diferite ale aceluiași lucru: starea manifestată/actuală și starea nemanifestată/latentă a mașinii producătoare de fluxuri. Corpul fără organe este activat sau actualizat atunci când mașinile dezirante încep să producă fluxul conexiunilor. Dorința mașinică devine motorul care inițiază permanent noi topografii corporale, cartografieri ale fluxurilor și ale
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
activitățile artistice în special, pe de altă parte, în formarea și dezvoltarea personalității. Spațiul muzeului trebuie să corespundă unui echilibru între modalitățile de inserție informațională de tip creativ rațional intuitiv și în mod ideal ar putea unifica cele două tendințe (manifestate diferit în școală și muzeu). J. Delores își exprimă încrederea în funcția socială a muzeului și în raporturile pe care acesta le are cu instituțiile de învățămînt din Brazilia, aflate într-o criză de imagine 31. Nu înseamnă că muzeul
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
experiență nemijlocită. Complicațiile postoperatorii imediate au fost întâlnite în clinică, cu atât mai frecvent, cu cât copilul a fost mai mic. Pe un număr de 10200 de operații executate în perioada 1961-1964 (3ani) s-au înregistrat 111 complicații postoperatorii imediate, manifestate clinic sub următoarele forme: paloare cu hipertermie (5 cazuri), hemoragie (2), stop cardiac (10), deshidratare (18), insuficiență respiratorie acută (62), insuficiență renală acută (8), insuficiență hepatică acută (6). Sindromul de paloare cu hipertermie este o abatere gravă de la homeostazie și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
găsesc banii persoanei, și deci spațiul bogăției interioare. În funcție de scenariul visului, ea inspiră un sentiment de încredere și de securitate sau, dimpotrivă, revelează îndoielile celui care visează asupra resurselor sale. Bancherul este aliatul ori adversarul, în funcție de bunăvoința sau de reaua-voință manifestată. Apariția sa în vis indică situația de dependență în care se găsește subiectul, incapacitatea de a-și gestiona singur energia. Încă nu este complet liber. Derularea visului îi permite să știe dacă protecția de care beneficiază este pozitivă sau negativă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lungimii mușchilor poate depăși cu mult forța izometrică. De exemplu, forța manifestată în timpul aterizării de la o înălțime este mai mare decât forța pe care o manifestă individul în timpul desprinderii la sărituri. În diferite mișcări efectuate în regim de cedare, forța manifestată depinde de viteza mișcării. În acest sens, cu cât viteza mișcării este mai mare, cu atât mai mare va fi și forța care se manifestă. În altă ordine de idei, în multe din situațiile în care se manifestă forța dinamică
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
metodic. Deprinderile motrice nu se formează dintr-o dată, pentru formarea lor este necesar un timp. Perioada de timp în care se formează deprinderile poate varia în funcție de o serie de factori, din rândul cărora amintim: complexitatea acțiunilor, capacitatea de înțelegere, interesul manifestat, dispoziția momentană, condițiile de lucru, starea de sănătate etc. Vom prezenta etapele formării deprinderilor motrice, privite din cele trei unghiuri de vedere. Sub raport fiziologic Etapa I - actele izolate, care constituie părți componente le mișcării se reunesc într-o acțiune
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
Nerespectarea acestui principiu poate conduce la grave perturbații, la erori metodice, cu consecințe directe sau indirecte asupra stării de sănătate a subiecților. * Stimularea creșterii continue a nivelului de pregătire al practicanților Acest principiu, bazat pe dorința de depășire și autodepășire manifestată îndeosebi la tânăra generație, se concretizează prin: probele și normele de control din educația fizică școlară (din cadrul Sistemului Național Școlar de Evaluare și Sistemului Național de Selecție); categoriile de clasificare sportivă ale juniorilor și seniorilor; clasamente și titluri în competițiile
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
moral, întrezărită de Saint-Beuve drept o "istorie naturală a spiritelor", s-ar putea cu succes încerca. Căci dacă este în mare parte o utopie a stabili "familii de spirite" între diversele individualități din cuprinsul unei literaturi, înlăuntrul unei familii biologice, manifestată și în domeniul spiritului, operația este și mai firească." Disociind între biologic și spiritual, Vladimir Streinu se va exprima despre cel mai bizar scriitor român că "prin nici una din liniile literaturii sale [...] nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale" din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
în mediul social, tulburări ce pot lua forma depresiei, autismului, agresivității. Al doilea factor ce intervine în conturarea delincvenței este reprezentat de personalitatea individului, mai exact este vorba de o personalitate anomică rezultată prin suprapunerea unor valori negative de personalitate, manifestată predominant prin inafectivitate, insensibilitate, impulsivitate, egofilie ("Romanian Journal of Legal Medicine" Vol. XIV, nr. 1, 2006). Ultimul element al conceptului triunic este definit de factorii situaționali determinanți ce realizează trecerea la actul antisocial propriu-zis: consumul de alcool sau droguri, intoleranță
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Dezvoltarea unor comportamente antisociale implică, fără îndoială, toate structurile psihice începând cu cele cognitive și motivaționale până la cele afective. Numeroși autori consideră că acțiunile deviante reprezintă tulburări în diferite grade a proceselor emoționale și volitive manifestate mai ales prin "lipsa sentimentului responsabilității și al culpabilității, incapacitatea de a renunța la satisfacerea imediată a unor trebuințe cu riscul unor sancțiuni, insuficiența controlului emoțional, insuficiența judecății, a autocriticii, a utilizării experienței trecute" (Voinea, 1999, p. 31). O înțelegerea
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
faptei comise (Bogdan, 1973). În mod obișnuit infractorul, mai mult sau mai puțin conștient de gravitatea faptelor sale, comite diferite acte antisociale în condiții de mare discreție, ferit de ochii celorlalți, acest fapt reprezintă ceea ce specialiștii numesc "duplicitatea delincventului". Prudența manifestată permanent, aproape obsesiv, prezentarea unei minți oneste, a unui comportament "obișnuit" care să nu ridice nici cele mai mici suspiciuni față de persoana sa, reprezintă preocupări curente ale individului deviant, astfel că duplicitatea devine a doua natură a infractorului. Această străduință
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
este legată atât de problematica generală a adaptării sociale, cât și de studierea tendinței actuale spre profesionalizare a unei părți a criminalității ori de modul ei de a opera (modus operandi). Caracterul reunește ansamblul însușirilor psihice și morale ale individului manifestate în regim de oarecare stabilitate, fiind considerat nucleu al personalității, expresia concentrată a individualității psihice și morale a persoanei (N. Gheorghiu, 1992, 189). Sunt cunoscute două tipuri de caracter, după cum trăsăturile fundamentale ale acestuia au tendința de a se exprima
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
grupe procente care merg de la 7,4% până la 40,5%. (Pinatel, 1956, p. 274) Alte statistici au dat cifra de 50% de psihopați (caracteriali). Indiferent de motivul cauzator al actului criminal, de frustația sau disstresul resimțit de subiectul individual, agresivitatea manifestată nu poate apreciată doar ca un simplu episod accidental în evoluția personalității și a conștiinței morale, cât mai degrabă o particularitate dobândită prin învățare și nu un dat aprioric. Așadar, revenim la teoria învățării agresivității elaborată de Bandura conform căreia
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
din fragmentul citat. Dar, dat fiind faptul că vocația se constituie numai prin participarea a două rânduri de fapte, naturale și culturale, adică natural-dispoziționale și ideal-culturale, nimic nu garantează geneza și funcțiunea vocațiilor la români în afara interesului însuși pentru vocație, manifestat sistematic chiar de către români. Pot exista premise pentru constituirea unei vocații, dar dacă acestea nu sunt activate corespunzător pentru a se realiza unitatea dintre cele două categorii de fapte, vocația nu se constituie. De aici întregul program educațional gândit de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
înșelat cu desăvârșire. Cer deci cu insistență să fie creat un tribunal internațional imparțial, care să judece fraudele științifice, după cum este unul care luptă contra fraudelor literare’’ scria cu mâhnire, amărăciune și revoltă Paulescu. Pentru Philippe Decourt, de exemplu, revolta manifestată public până la a se adresa Comitetului Nobel reprezintă “protestul normal al victimei unei grave nedreptăți morale, căci indignarea simtită este cu atât mai vie, cu cât onestitatea celui lezat este mai mare". Paulescu nu a căutat luxul și bunăstarea - pentru
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a creștinismului în interiorul granițelor sale. Odată cu declinul său însă și creștinismul a început să se clatine datorită tendințelor schismatice care s-au dezvoltat și chiar s-au realizat de-a lungul timpului. Cauza principală au fost tendințele naționalist separatiste, puternic manifestate pe măsură ce națiunile se constituiau ca entități odată cu desprinderea lor din colosul roman. Prin urmareîn opinia lui Paulescu - naționalismul s-a dovedit a fi o puternică barieră împotriva tendinței de universalizare și unitate a bisericii creștine. Alimentate de patimi la nivel
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
de experiență și transfigurare"34, esența efortului intelectual 35, este cum să transpună realitatea dinamică, astfel descoperită, în cuvinte, să găsească "formă", care să anuleze genunea, ce separă viziunea, de expresie - cum "să definești indefinibilul"36: Dar extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus. Problemă de distribuire a unei lumini calitative - se ridică aproape insolubile. În ce chip vei realiza imanentul, in ce chip vei înlătura "placatul"?37 "În ce chip vei înlătura "placatul?" Formulă barbiana nu doar evocă subtil celebra
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
întind de la aprecierea și lauda unei anumite acțiuni pe care a făcut-o un individ, la acordarea de avantaje materiale cum ar fi o sumă de bani sau conferirea unei decorații. Caracteristica principală a controlului social este reprezentată de constrângere, manifestată atât prin presiuni externe impuse de norme sociale explicite, cât și prin presiuni interiorizate de individ în cursul procesului de socializare. Pentru Émile Durkheim, constrângerea reprezintă trăsătura fundamentală a vieții sociale în măsura în care facilitează crearea unei conștiințe colective caracterizată de solidaritate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
chiar foamea, cu calm și stoicism. Oameni care cred că cel mai bun mod de a face față unei probleme grele este să o îndure în liniște, nici nu vor încerca să rezolve acea problemă. În parte opusă găsim cinismul manifestat unii oameni față de problemele sociale. Acesta îl putem constata în afirmația acestora că discuția și acțiunea în legătură cu o problemă sau alta reprezintă doar pierdere de timp. Ei consideră că oameni sunt motivați doar de propriul interes și că alte motive
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Înșiși” - de pildă, excesul În considerarea de sine poate deveni „laudă de sine”. * „CÎnd cîțiva oameni sînt foarte mulțumiți unii cu alții, poți fi sigur, de cele mai multe ori, că se Înșală.” (J.W. Goethe) Înseamnă, Într-adevăr, fie că exigențele manifestate unii față de alții au fost coborîte la minimum, fie că fiecare vrea În forul său interior să salveze niște aparențe. * „Oamenii nu au păreri atît de diferite despre lucrurile vieții, pe cît de diferit vorbesc despre ele.” (G.Ch. Lichtenberg) PÎnă
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]