2,714 matches
-
însă neîndreptățite. Nu există diferențe semnificative în ceea ce privește identificarea de sex și gen între copiii crescuți în familii de homosexuali și cei de proveniență heterosexuală, precum nici referitor la șansele de a deveni homosexuali (Bolte, 1998). Nu s-au evidențiat deosebiri marcante între atitudinile parentale ale homosexualilor și heterosexualilor, doar că primii, atât în calitate de „mame”, cât și de „tați”, sunt mai sensibili, mai flexibili și mai puțin tradiționali în așteptările de rol de gen față de copiii lor (Patterson, 1995). Singurul argument invocat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sau alți membri ai lui. Aceste caracteristici s-au potrivit mult mai bine exigențelor muncii industriale decât configurațiile din alte culturi. W. Goode (1970) susține că și diferența în industrializare și modernizare dintre China și Japonia se explică prin deosebirile marcante dintre tipurile de familie din cele două culturi. El pornește de la constatarea că la sfârșitul secolului al XIX-lea, când deschiderea spre Occident a fost considerabilă în ambele țări, Japonia și China aveau condiții sociale și economice apropiate: economia agrară
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
10% dintre tați, comparativ cu 19% dintre mame sunt implicați în schimburile familiale dintre generații; femeile dau mai mult ajutor și au un mai mare suport din partea părinților și a bunicilor (Hogan et al., 1993). Nu s-au constatat diferențe marcante între ajutorul oferit atunci când acestea creșteau singure copilul (Eggenberg, 1992; Parish et al., 1991). C. Rosenthal (1987) a remarcat că femeia de vârstă medie din Canada reprezintă pivotul relațiilor și schimburilor familiale intergeneraționale. El susține că dacă în general părinții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor, dar și față de cei ce le-au dat viață -, femeilor de vârstă mijlocie li se aplică și mai apăsat această etichetare. Constatări asemănătoare rezultă și din investigațiile efectuate în Belgia, Norvegia și inclusiv în România (Tîrhaș, 2003). d) Diferențe marcante în natura și intensitatea relațiilor și a schimburilor familiale intergeneraționale s-au evidențiat și cu privire la clasele și straturile sociale. Am văzut cum pentru familiile țărănești raporturile sunt mai strânse, însă și mai contradictorii. Interacțiunea parentală la muncitori este mult mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei asupra propriei situații. (Este posibilă, bineînțeles, și mixtura celor două genuri de intervenție.) Considerațiile de mai sus cu privire la tipurile de probleme, natura și sursele (cauzele lor) sunt aproape punctual izomorfic regăsibile în tratarea prin terminologia stresurilor familiale. O deosebire marcantă ar fi totuși aceea că, la modul teoretic, stresurile pot fi și pozitive. În literatura de specialitate se face distincția între trei tipuri de stres: stresuri benefice (numite și eustress), atunci când, de pildă, suntem stresați deoarece copilul nostru se pregătește
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
soți, indiferent dacă are o bază reală sau nu. Cercetările antropologice arată că ea e prezentă în aproape toate culturile lumii. În mariajele poligamice, în particular în cele poliginice, gelozia ia forme acute mai ales atunci când bărbatul arată o preferință marcantă față de una dintre soții. Într-o asemenea societate funcționează în general reguli care acordă un tratament egal soțiilor (timpul petrecut cu ele, darurile oferite etc.). Când soțul petrece mai multe nopți cu una dintre consoarte, celelalte se revoltă și se
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a pedepsi un comportament trecut. 10.5.3. Mentalități și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socialătc "10.5.3. MentalitĂȚi și comportamente culturale. Nevoia de restructurare socială" Asistența, terapia familială și implementarea unor programe de autoterapie nu pot eluda diferențele marcante ce există în schemele de reprezentări și conduite dintre clasele și straturile sociale, dintre etnii și mai cu seamă dintre bărbat și femeie. Acestea din urmă cuprind un registru larg, de la cele de constituție corporală până la activitățile de loisir sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1935. Este editată sub conducerea unui comitet, în cadrul bibliotecii liceului din localitate. Punându-se „în slujba talentului”, cu dorința de a umple un gol în „beletristica acestui oraș”, inițiatorii publicației se declară „tradiționaliști” și îi iau drept călăuze pe scriitorii marcanți ai celor „trei mari orientări tradiționaliste: sămănătorism, poporanism, ortodoxism” (În loc de program). Rubricile obișnuite sunt „Carnet dobrogean”, „Cronica literară”, „Cronica teatrală”, „Ateneul popular”, „Cronica științifică”, „Reviste, ziare, cărți”, „Poșta redacției”, „Recenzii”, „Cronica măruntă”. Versuri semnează Liuben Dumitru, Laurențiu Georgescu, T. Moisescu
ROD NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289291_a_290620]
-
romanțată a unui băiat frumos, Lucian Blaga și tragicul metafizicei tracice). Ion Caraion se pronunță împotriva revistelor „estetice, independente, aristocratice, nepolitice”, propunând cultivarea unei arte „progresiste, pentru colectivitate, care cucerește și înlocuiește formele vechi” (Poezia în marș, 187/ 1945). Reprezentanți marcanți ai literaturii interbelice își exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d. După o primă etapă
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
pricinuiesc arestarea sa în primăvara lui 1958. După o congestie cerebrală, este eliberat în același an și moare după câteva luni de suferință. R. fost un factor important în climatul cultural al primei jumătăți de secol XX, cu un rol marcant în înfăptuirile scriitorilor grupați în jurul revistei „Klingsor” din Brașov. Colaborează cu eseuri și traduceri la reviste din țară și din Germania și realizează o culegere de poezie populară săsească veche (Alte sächsische Gedichte, 1945) și alta de poezie germană contemporană
ROTH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
și complexe - funcționează un ethos, un nucleu axiologic fundamental (valori de bază), o mentalitate (un sistem de norme, crezuri, atitudini), clădită pe acel nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situații, personalități marcante). Atât la nivel individual, cât și la cel grupal sau macrosocial, se poate spune că gradul de stabilitate (și, în consecință, de rezistență la schimbare) este: valori, norme, atitudini și opinii. Acestea din urmă sunt mult mai fluctuante și versatile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care văd în axiologic un domeniu aparte, ce nu ține nici de lucruri și nici de oameni, valorile fiind obiective și transcendentale (idealism obiectiv, imanentism). Respectiva tipologizare se referă la etape istorice ale cunoașterii oarecum depășite. Astăzi există o convergență marcantă în privința ideii că, de fapt, natura valorilor rezidă în întâlnirea, intersecția, corespondența dintre nevoile, propensiunile umane și calitățile obiectelor. Se afirmă, în acest fel, că valorile umane își au prefigurarea îndepărtată în activitatea psihologică animală de adaptare la mediu (Biberi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă creion-hârtie au fost constatate și în cazul părerii despre egalitatea dintre bărbat și femeie, tineri și vârstnici ș.a. Există fără îndoială fenomenul de atitudine adevărată și atitudine „de fațadă”; disocierea nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reliefate și alte caracteristici de personalitate responsabile pentru conduitele prosociale. Și e firesc să conchidem că probabilitatea realizării lor efective crește atunci când respectivele caracteristici sunt prezente concomitent. Psihosociologii și-au pus problema ce combinație de factori de personalitate face diferența marcantă între cei care ajută în situații de urgență și cei carenu fac acest lucru. Astfel, propunând conceptul de personalitate altruistică, H. Bierhoff și colaboratorii săi (1991) au analizat mai multe cazuri reale de comportament față de accidentați înaintea sosirii salvării. Controlându
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi aceea că angajarea colectivă în violență și recompensa față de un atare comportament furnizează cetățenilor puternice mesaje încurajatoare privind valoarea instrumentală a violenței (Archer și Gartner, 1984). Ideea că o serie de particularități ale macrocontextelor socioculturale sunt responsabile de diferențele marcante în rata omuciderilor sau a altor acte antisociale ne este ilustrată și de următorul exemplu: politicieni și oameni de rând pun pe seama globalizării pieței de muncă și, în consecință, a imigrației masive multe rele care se petrec în țările occidentale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
timp. De asemenea, parametrii situaționali invocați pot fi încadrați într-un context sociocultural mai larg, legat și de caracteristicile comunității, de normele și cutumele practicate, de capitalul social și de rețele interpersonale și interumane existente. Apoi, aplicarea modelului capătă specificități marcante în funcție de domeniile de manifestare, dintre care mai pregnante sunt: violența în spațiul domestic, violența în școli, în sport, la locurile de muncă, conflictele interetnice. O abundentă literatură de specialitate există în acest sens, cu teorii, concepte și mecanisme particulare (vezi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
face obiectul mai multor discipline, de legitățile mai generale ale ființării, structurii și procesualității lor ocupându-se două științe cu statut academic: sociologia și psihologia socială. După cum se știe, la rândul ei, psihologia socială cunoaște încă de la începuturi două orientări marcante: una psihologică (psihologia socială psihologică), focalizată pe procesele psihice determinate de stimuli sociali, și cea sociologică (psihologia socială sociologică), interesată precumpănitor de realitățile psihice grupale și colective (vezi pe larg Iluț, 2000). Dar, chiar la acest nivel (al grupurilor), și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
grad multiculturalismul - cum este numit el mai nou -, pluralismul cultural are și acolo un drum lung de parcurs de la principiu la realitatea cotidiană. S-a observat în acest sens că atitudinea de laissez-faire, de color-blind (ignorarea faptului că există diferențe marcante între rase și etnii și miza pe cultura comună și variabilitatea la nivel de individ) dezavantajează etniile non-albe în ceea ce privește educația, locurile de muncă etc. Fără politici programatice din partea statului de a corija inegalitățile sociale acumulate în timp, ele nu se
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din Vest și cel din Est. Prin comentariile critice sagace, prin luciditatea și demnitatea intelectuală a autoarei lor, ca și prin contribuția sa semnificativă la perpetuarea axiologică a creației în limba română în condiții potrivnice, L. rămâne una dintre figurile marcante ale vieții intelectuale românești contemporane. Memorialistă în La apa Vavilonului (I-II, 1999-2001) și diaristă în Jurnal (I-III, 2002-2003), L. oferă, ca și Virgil Ierunca în Trecut-au anii..., mărturii de prim ordin, energic subiective, dar de neînlocuit, asupra
LOVINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287853_a_289182]
-
Iulian Vesper, Teofil Lianu și Șerban Bascovici (1938), Mihail Celarianu, Emil Giurgiuca, Radu Gyr și Aurel Chirescu (1939). De-a lungul aceleiași perioade S.S.R. inițiază sau participă la comemorarea scriitorilor dispăruți, precum și la sărbătorirea, cu diverse prilejuri, a unor figuri marcante. Se întăresc și legăturile cu PEN-Clubul internațional și cu societățile scriitoricești din alte țări, ai căror reprezentanți sunt invitați în România. În reciprocitate, membri ai comitetului sunt solicitați să participe la întâlniri sau la congrese internaționale. Declanșarea celui de-al
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
nuanțate, dar cu certă putere de seducție și reale calități literare. În ansamblul operei sale de comentator, Ș. recitește și adnotează textele clasice ale lui I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau Mihail Sadoveanu și se pronunță asupra majorității figurilor marcante ale literaturii actuale, de la Nicolae Breban și Ștefan Bănulescu la A.E. Baconsky și Leonid Dimov, dar și asupra ultimilor veniți pe scena culturală românească. În toate cazurile el își exprimă cu aceeași pasiune plină de vervă adeziunile, cum procedează
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
Gheorghe Grigurcu Memoriile unui exponent marcant al unui regim totalitar, fie comunist, fie nazist, prezintă, neîndoielnic, un interes documentar ca și unul psihologic. Să precizăm că aspectul documentar e în genere dubios prin tentativele personajului în chestiune de-a distorsiona și ascunde faptele reprobabile, iar cel
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
o convenție demodată Firul roșu și roșul firului Cu vreo lună în urmă dl Ion Cristoiu a preluat direcția ziarului AZI, fost cotidian al FSN, apoi al PD și de la un timp încolo doar cotidianul d-lui Știreanu, fost membru marcant al PD. După experiența de la EVENIMENTUL ZILEI, dl Cristoiu a dovedit, pe vremea cînd a încercat să relanseze COTIDIANUL, că nu ajunge să fi condus un ziar de succes pentru a avea succes și cu următorul. Numele d-lui Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17168_a_18493]
-
aduce voturile lor, acesta nu e numai rezultatul situației de moment, ci are strînsă legătură și cu evoluția mass-media din ultimii ani. Începînd de la așa-numitul slogan de presă de la precedentele alegeri, că s-a votat "schimbarea". Ceea ce unui lider marcant al actualei opoziții i-a sugerat formula că va urma schimbarea schimbării. Dincolo de acest joc de cuvinte, rezultatele ultimelor sondaje de opinie dezvăluie că în raport cu prezentul descurajant din multe puncte de vedere nu se poate vorbi, în România, de un
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
jună” din Viena, precum și a redactorilor ziarului transilvănean „Telegraful român”. O contribuție deosebită la răspândirea junimismului în Transilvania i-a revenit „Tribunei”, atâta timp cât s-a aflat sub conducerea lui I. Slavici. Apartenența, pentru o scurtă perioadă (1866-1875), a unor junimiști marcanți (Maiorescu, Negruzzi, Pogor, Rosetti) la Loja masonică ieșeană nu a avut vreo influență asupra activității culturale a J. Dacă a avut numeroși membri și aderenți, J. a numărat însă și mulți adversari, majoritatea proveniți din rândurile celor pe care îi
JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287687_a_289016]