5,590 matches
-
a autorului, textul oferă, în maniera lui Jorge Luis Borges, o colecție de schițe pretins „documentate” ale unor orașe imaginare. În acest format narativ-eseistic se integrează optim diverse nuclee parabolice, fabula (punctând în zona degradării umanului) fiind sugerată sau chiar marcată. În epocă acest tip de texte au amorsat sensibil mai multe conotații politice decât ar putea-o face în prezent; de altfel, volumul a fost publicat într-o variantă cenzurată. Himera (1979) conține cea mai bună scriere a lui S.
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
de oboseală. Oboseala ne apare ca o imagine psihobiologică a suprasolicitării și se manifestă prin senzația de frică organică, o percepere biologică și fiziologică a unei stări de epuizare, indispoziție, o imagine conștientă psihologic a stării de sfârșeală, iritabilitate, scădere marcată a atenției și concentrării, a randamentului, greșeli în activitate etc. Continuarea activității prin suprasolicitare va duce în final la instalarea unei stări de epuizare. Epuizarea nervoasă corespunde cu imaginea psihică a suprasolicitării. Etapa socială și cea psihobiologică sunt depășite, fenomenele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
le ofere satisfacții și posibilități de realizare socială, asigurându-le totodată și un venit material corespunzător. Recuperarea în alcoolism și toxicomanii Alcoolismul și toxicomaniile sunt afecțiuni psihice cu o largă răspândire socială, care determină o stare de deficiență psihică specifică, marcată mai ales prin dependența bolnavului față de toxic. Prin gravitatea tulburărilor de personalitate pe care le determină, aceste droguri afectează și sensul moral al comportamentului social al individului, ducând la apariția unor manifestări antisociale de tip aberant. În mecanismele sociogenetice ale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane; în acest caz, lipsit de un reper moral și socio-cultural, individul suferă un proces de dezechilibru valoric interior, corespunzător celui exterior, social; sănătatea mintală suferă profunde modificări ca urmare a proliferării conduitelor deviante de tip sociopatic și a creșterii marcate a bolilor psihice, în special de ordin reactiv-nevrotic, de inadaptare și stres; se observă o mare frecvență a violenței și a suicidului; d) societățile care promovează reforme ale modelului socio-cultural și ale mentalității, având, la rândul lor, un important impact
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vechea strategie a reprezentării „unității”, cu atât mai necesară În cazul unei modificări unilaterale a Constituției era, pentru ultima oară, aplicată. Cu greu s-ar putea desprinde din periplul rezumat mai sus concluzii definitive cu privire la apartenența doctrinară a lui Boerescu. Marcate, indiscutabil, de oportunism și neclaritate, succesivele sale adeziuni nu lasă decât o imagine confuză, care poate fi completată doar prin apelul la inițiative și luări de poziție concrete susceptibile de a-l plasa cu cât mai mare exactitate În peisajul
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
faunei sunt inevitabil afectate într un fel, ca și peisajele, orașele și monumentele. În zonele de mare atractivitate este favorizată desfășurarea de activități care pun în pericol calitatea mediului. Astfel de zone sunt, de obicei, obiectivele turistice situate în afara traseelor marcate și special amenajate, unde circulația turistică tinde să fie necontrolată. Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracții turistice (distrugerea vegetației și
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
pentru altul / și palmele astea crăpate și aspre / care-au împins coarne de plug / pe brazdele altuia, / s-au înfrățit / și parcă susțin cerul / și-l mângâie azi”. Ideea structurantă a discursului (doar cu intermitențe și poetic) e contrastul radical, marcat maniheist, între viața de altădată a mulțimilor muncitoare și cea din momentul răsturnărilor postbelice. Până deunăzi pentru cei mulți cerul era negru, murdărit „cu tină”, era neagră chiar și lumina, căci „o astupa boierul”, oamenii erau duși la război, ca
TORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290230_a_291559]
-
frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și viziunea viitoarei opere. Prozatorul devine rapid tot mai „îndrăzneț”, racordându-se, în privința tehnicii narative, căutărilor momentului, prin exerciții sistematice de subminare a mimesis-ului. Practică o scriitură de o tot mai marcată modernitate, o proză de finețe, cu valențe simbolice și parabolice. După nuvela - sau micul roman - Reîntoarcerea posibilă (1966) și volumul de schițe și povestiri Valsuri nobile și sentimentale (1967), apare Dejunul pe iarbă (1968), tot un microroman, care îl consacră
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
cronologiei interne, al identității personajelor, în acea relație de continuitate considerată de regulă hotărâtoare pentru definirea unui ciclu, Țara îndepărtată, Pasărea și umbra, Clipa cea repede și Femeie, iată fiul tău prezintă similitudini de viziune și de stil atât de marcate, încât considerarea lor ca ansamblu unitar pare justificată. Importante pentru istoria literaturii noastre recente, cele patru romane sunt la fel de semnificative pentru propria „istorie” a autorului. Sunt cărți în care s-a înfăptuit o sinteză originală, organică și fertilă între tehnicile
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
responsabil cu corespondența: Emil Ungher, care devine redactor pentru numărul din 1933. Revistă modernistă, U. își propune să fie expresia tinerei generații, încercând să dea o replică celor care, neîncrezători, contestau apariția „noii spiritualități” (Arșavir Acterian, Discuții). Poezia, destul de bine marcată ca pondere în economia fiecărui număr, este semnată de Dan Botta (Lai - în franceză), Eugen Jebeleanu (Răscoala), Simion Stolnicu (Hebron funerar), Barbu Brezianu (Rondel, atribuit lui Villon), Emil Botta, Al. Robot, Horia Stamatu, Corneliu Temensky, Emil Ungher, Horia Groza. Proza
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
Viața lui Eminescu de G. Călinescu - deși apreciată drept „cea dintâi carte care tradusă ar putea prezenta străinilor, în sfârșit, în pagini de înaltă tensiune chipul tragic al marelui genitor al poeziei românești actuale” - se află o analiză elogioasă și marcat partizană a cărții lui Lucian Boz, Eminescu. Încercare critică, semnată Liviu Teodoru, și precedată, pentru a fi pe deplin convingătoare, de un fragment din caietele intitulate Masca lui Eminescu. Alte cronichete și semnalări de noutăți editoriale, iscălite de Emil Ungher
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
cu pretorul roman Philippus Barbarius, ca și prin sancțiunile eternului „însoțitor” Rânzei, care cenzurează orice încercare de autoiluzionare a personajului. Spre deosebire de Căderea în lume, asemenea trucuri lasă însă acum impresia de autopastișă. De aceea, mai importantă este dimensiunea erotică: deși marcată adesea de artificiozitate și trivialitate, aceasta se desăvârșește în scena dezvirginării tânărului Cezar, considerată, datorită amestecului rar de sexualitate, tandrețe și umor, „o capodoperă a genului” (Alex. Ștefănescu). Privite în ansamblu, numeroasele cărți de publicistică ale lui Ț. au caracter
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
în veșnic meleag/ Rază în cântecul mumii/ Magnet printre secolii lumii// Buerebista, încă o dată/ Semn crud și în sâmbure demn/ În arbori curați se arată/ În frunze smulse din lemn”. Tot de această etapă țin și versurile de conjunctură, intens marcate ideologic, din Partidul și Poetul (1977), unde autorul se lansează în tirade encomiastice: „În lume-au fost și sunt bărbați/[...] Dar unu-i Omul din Carpați”. Proza lui T. vădește aceeași oscilație între arhaicitate și actualitatea ideologizată. Astfel, romanul Dor
TUTUNGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290318_a_291647]
-
aici manifestate într-o versiune deloc desuetă. El însuși revendicându-și o dublă descendență - din Marin Preda și din Școala de la Târgoviște -, U. schițează o autocaracterizare acceptabilă. Din perspectiva subiectelor, dar și a construcției și scriiturii, textele au o diversitate marcată, întruchipând un caleidoscop cu o mare varietate cromatică: piesa titulară, Prunele electrice, este cronica aventurilor unei formații neprofesioniste de muzică rock, confruntate cu obtuzitatea mărunților îndrumători culturali ai sistemului. Țuică de prună consemnează ca un ritual inițiatic participarea unui adolescent
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
martir Timișoara (1990), ca și alte poeme apărute postum sunt documente lirice despre destinul tragic al țării și al poetului trăitor în ultimul deceniu al dictaturii. U. este și autorul a două romane. Prințul marelui puțin (1971) are un caracter marcat confesiv, evocare sentimentală a iubirii ingenue, patetice a protagonistului, melancolic, neînțeles de femeia matură, capabilă de a trăi aventura, nu însă și de a realiza marea dragoste. Cu vădite inserții autobiografice, textul include amintiri despre întâmplări extraordinare din tinerețea personajului
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
tot ce suferă sau de-abia mai mișcă” -, indiferent de obiectul ei, trăsătură remarcată și de Tudor Arghezi. Prin componenta livrescă excesivă, în care simbolul vizează întotdeauna cultura, și prin forma naivă a versificației, poezia lui V. este de un marcat anacronism. SCRIERI: Vieața și scrierile lui Q. Valeriu Catul, Iași, 1884; Un studiu asupra vieței și a principalelor scrieri ale celor doi poeți germani: Goethe și Schiller, Iași, 1891; Poesii, [I-]II, București, 1908-1910. Traduceri: Lucian din Samosata, Dialogul morților
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
au și următoarele cărți: Nopți albe la judiciar (1972), subintitulată „nuvelă inspirată dintr-un caz rezolvat de lucrătorii de la Miliția orașului Câmpina”, romanul Zborul harpiilor (1972), mai bine realizat sub raportul coagulării faptelor decât cele precedente, dar tezist, cu antiteze marcate ideologic (comuniști și legionari, eroism și ticăloșie etc.), așa cum vor fi și Baladă pentru locotenent (1975), Înfrângerea lui Thanatos (1977), Paloma și taifunul (1979) și Sărutul meu pentru întreaga lume (1982). Povestirile și nuvelele din Noaptea despărțirilor (1980) sunt, în
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
Z. asociază informația și sugestiile oferite de comparatism pentru a proiecta originalitatea, puterea de iradiere și supremația culturii române în diverse epoci istorice, mergând până la susținerea ferventă, în anii ’80 ai secolului trecut, a protocronismului, a unor idei excesive, puternic marcate conjunctural, servind ideologia naționalist-comunistă. Convingerea că manifestările spiritualității românești revelează o înaltă conștiință de sine îi structurează volumele Studii și articole de literatură română veche (1967), România - pământ de civilizație și sinteză (1969), Istorie și cultură (1975), Permanența Patriei (1975
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
completată substanțial de evocarea vieții culturale și mai ales a celei literare. Paginile dau seamă de lipsa de libertate, cenzura, haosul moral, filajele Securității, lupta cu echipa naționalist-comuniștilor din Uniunea Scriitorilor, lingușelile, turnătoriile, limba de lemn, culisele breslei. Sunt bine marcate și atitudinile de protest, rapid și drastic sancționate, pe care și le-au asumat Dan Deșliu, Dorin Tudoran, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. Diaristul este când reporter, cu talentul de a relata, când bun portretist (Alexandru Paleologu, Ion Caraion) sau maestru
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
este unic în arta paleolitică. Coafura nu este detaliată, dar este separată clar de figură printr-o incizie profundă. Fața are o formă triunghiulară, caracterizată printr-o frunte înaltă și bombată, ochii sunt deosebit de realiști, nasul este puternic și bine marcat, bărbia ascușită și clar degajată, urechile lipsesc, probabil acoperite de coafură (H. Delporte, 1979). Același sit a livrat și o mască grosieră, despre care J. Svoboda (1997) spunea că reprezintă același individ, ca și capul precedent, datorită unei asimetrii faciale
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
reprezentată pe teritoriul rus numai prin statuete și gravuri, ci și prin reprezentări de vulve, în calcar, prezentând puternice analogii cu vulvele gravate din Aurignacianul Occidental. Se pare că acestea erau utilizate simbolic, deoarece vulvele de la Kostenki I sunt intenționat marcate, după finisarea sculpturii, de linii duble, mai ales la bază (Al. Marshack, 1987). Unele Venusuri gravetiene, descoperite în Europa Orientală (patru statuete la Kostenki I și trei la Avdeevo), prezintă gravate pe suprafața lor diferite podoabe. Un colier de perle
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
asemenea, puse în evidență. Suprafața statuetei, ca și zonele raclate, prezintă urme de colorant roșu și negru. I. Borziac (1996) a presupus că artistul a dorit să reprezinte o femeie bătrână. O statuetă feminină, deși cu un contur mai puțin marcat, a livrat și situl de la Molodova V. Este vorba despre un fragment din calcar, sugerând o siluetă feminină, distingându-se capul, sânii și șoldurile moderate (Z. Abramova, 1995). Magdalenianul Arta parietală Contrar figurațiilor animale, apropiate de realitate, reprezentările feminine din
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
amintind de o imagine feminină. Fildeșul a fost însă materia primă preferată pentru astfel de reprezentări, cum dovedesc statuetele de la Nebra, Ölknitz, Königsee-Garsitz (Turingia). Trei statuete de la Nebra și două de la Ölknitz au corpul în formă de baghetă, fără sâni marcați, atenția creatorului îndreptându-se însă spre fese (J. Jelinek, 1988). Observăm, din nou, analogii cu statuetele de la Gönnersdorf, situl ce a livrat cele mai multe reprezentări feminine pentru această perioadă. De aici provin nu mai puțin de 400 figurine feminine gravate și
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti și un pandantiv descoperit în peștera Rytiŕská (Moravia), constând dintr-o baghetă de os, la care doar sânii sunt marcați (J. Jelinek, 1988), nu și fesele, așa cum sunt majoritatea statuetelor magdaleniene, pandantivul amintind în acest caz de exemplarele gravettiene de la Dolni Vestonice (Moravia). Situl de la Neuchatel (Elveția) a livrat trei pandantive antropomorfe, realizate din lignit. Unul dintre ele prezintă o
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
țară anume, dreptul de a deveni clandestin și, mai presus de toate, dreptul de fi inventiv și a găsi strategiile „cele mai potrivite” pentru a răspunde restricțiilor. Schimbarea nu reprezenta, de fapt, decât intrarea în lumea reală a migrației internaționale, marcată tendințe contradictorii: normalitatea circulației într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]