1,157 matches
-
senzația tactila este transformată într-o senzație spațială, deoarece cele două categorii de locuitori, ale căror corpuri aparțin spațiului, interacționează. Sentimentul de aversiune și repulsie stârnit la simplă atingere a unui șoarece, țânțar, vierme sau a unei molii este un marcator al unui spațiu termic al răcelii și respingerii fizice, care devine o dimensiune estetică a unei stări de dezgust și chiar teamă. Cele patru instrumente din subcâmpul din dreapta sunt un argument pentru ideea că trupul uman este disjunct de spațiul
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vrea să audă de nimeni" (p. 370). Atitudinea de izolare poate părea surprinzătoare, având în vedere magnitudinea stimei dobândite prin frumusețe. Dar pronumele negativ "nimeni" nu are o referențialitate universală, ci, dimpotrivă, o referențialitate situaționala petitorii din același mediu social; * marcator modal redundant al secvențialității narative. Menționată de trei ori în text, "voința Ilenei era sfântă" delimitează trei etape importante ale existenței personajului principal: starea de visare la feți-frumoși și feciori de împărați; împlinirea visului apariția feciorului de împărat; starea de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și sub influența psihologiei sociale europene, cu accentul ei pe caracterul grupal și social al conținutului intrinsec al reprezentărilor și gândirii individuale, și nu doar al formării lor, psihologii sociali nord-americani înșiși acordă o atenție sporită valorilor și ideologiei ca marcatori puternici ai atitudinilor și prelungirii lor în comportamente deschise. Astfel, studii extinse și de profunzime arată că traducerea atitudinilor în comportamente specifice depinde de poziția respectivelor atitudini în sistemul atitudinal general, care, la rândul lui, este oarecum subordonat ierarhic valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și a comportamentului nostru în funcție de ceea ce ne învață natura. Realizăm această pace cunoscând legile care guvernează această faimoasă natură. Satisfacția apare atunci când am înțeles că trebuie să dominăm necesitatea prin cunoaștere. Din această operație decurge libertatea. Iar plăcerea acționează ca marcator al conformității acțiunii cu natura, ea revelează moralitatea actelor și a intențiilor din spatele lor. 6 Să terminăm odată cu barbarii! Această etică individualistă extinde politica și la etică, pe care o cheamă, o solicită și de care are nevoie. Colectivitatea se
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul: "Așa cum știți", "vezi bine", "bată-te norocul" etc. Atitudinea injonctivă își găsește expresia în construcții imperative, verbe la modul imperativ, enunțuri care conțin o urare (admirație, adulație, peiorativă). Funcția conativă are ca marcatori gramaticali persoana a II-a (la pronume și la verb). Dintre moduri, imperativul reprezintă expresia gramaticală a funcției conative, iar dintre categoriile gramaticale ale substantivului se utilizează cazul vocativ. La nivelul discursului, intonația exclamativă/interogativă este specifică enunțurilor a căror
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
transparență, prin substantivele menaces/ minacce. Sintagmele sunt ilustrative din perspectiva socioterminologiei, a terminologiei așa-numite externe: inserția elementului lingvistic în contextele date "se adresează" înainte de toate, destinatarului (în general, nespecialist) prin gradul înalt de transparență. Pe de altă parte, inserția marcatorilor semantici nu este în măsură să mențină gradul înalt de științificitate pe care îl au - de exemplu variantele "harcèlement électronique"/ "cyberharcèlement" sau "net követés" din limba maghiară. Constructele din limba spaniolă (es. acechar por la Red (MEX); es. acechar por
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
generat de instabilitatea climatului socio-politic. 2) "Contraatacul lui Ponta: "Mi-am trimis consilierii la Cotroceni să-l învețe pe Băsescu ce să spună la Bruxelles. Habar n-avea ce s-a negociat" (Gândul.info, noiembrie 2012). Metafora persuasivă funcționează ca marcator al atitudinii (contraofensivă) și al "relației" de opoziție dintre două personalități ale căror trăsături le obiectivează; opțiunea pentru idee este dublată ca și în exemplul de sub 1, de opțiunea pentru persoană (Boagiu/ Ponta; Ponta/Băsescu). Diferența este marcată de contextul
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
exemplul 2 și de sub exemplul 3, omul politic își pune în valoare propria identitate, la nivelul contextului socio-politic, insistând pe valorile promovate, pe interese, dar mai ales pe acțiune. Mesajul persuasiv este focusat pe metafora "inima României", echivalență folosită ca marcator emoțional al voinței politice, prin care se subminează poziția deținută de "Celalalt". 4) Băieții deștepți"au început contraatacul la Hidroelectrica" (Capital, octombrie 2012). În limbajul jurnalistic, textul este orientat de două principii ale comunicării: referențialitatea și credibilitatea informațională. Primul principiu
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în sintagme ca: "ordin ionic", "stil ionic", în chimie, fizică, geografie: Marea Ionică, Insulele Ionice etc. La fel, adjectivele "vertebral, sinoatrial, fascicular, neuromotor" din sintagmele: "bloc vertebral", "bloc sinoatrial", "bloc fascicular", "bloc neuromotor" restrâng referința conceptului generic, impunându-se ca marcatori deosebit de puternici ai sensurilor, în domeniul medical. Gradul de deschidere specializată este dat de utilizarea acestor categorii în domenii conexe, dintre care, anatomia, biologia, zoologia, psihologia: "coloană vertebrală", "handicap neuromotor", "nod sinoatrial" etc. Vorbim despre aceeași capacitate de deschidere conceptuală
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
să dea viață unei comunități socialiste numite „La Cecilia”. în paralel cu teoriile cu pretenții științifice - adeseori în complicitate cu ele -, utopiile sunt implicate în bătălia ideologică dintre socialiști, comuniști și anarhiști. Având mereu trecere la mase, ele reprezintă, așadar, marcatori ai ascensiunii sau ai slăbirii unei anumite doctrine sau mari idei într-o perioadă dată. în aria comunismului, sub formă de broșură, roman sau foileton de presă, ele circulă cu ușurință în lumea muncitorească și servesc de program primelor partide
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
conceptuală a unui discurs/text, prin coeziune se realizează conectivitatea secvențială. Cuvîntul coeziune desemnează totalitatea mijloacelor lingvistice care asigură legăturile intra- și interfrastice, permițînd unui enunț oral sau scris să apară ca un text. Lingvistica transfrastică și gramatica textului desemnează marcatorii responsabili de realizarea coeziunii: a) repetarea (în mod obligatoriu cu același sens) a elementelor lexicale în propoziții diferite ale aceleiași secvențe: Am cumpărat o mașină. Mașina e de culoare roșie.; b) relativa unitate a sistemului pronominal, ceea ce presupune apariția unor
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de subordonare. Jean-Michel Adam clasifică conectorii argumentativi în patru categorii: (1) conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conectori argumentativi marcatori de argument (pentru că, deoarece, căci, într-adevăr, ca, chiar, de altfel etc.); (2) conectori argumentativi marcatori de concluzie (deci, atunci, în consecință etc.); (3) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument puternic (dar, totuși etc.); (4) conectori contra-argumentativi marcatori ai unui argument slab (desigur, cu toate că, în pofida etc.). Potrivit acestui cercetător, conectorii sînt "expresii lingvistice care permit traducerea "legăturilor logice" între propoziții: anumite conjuncții de subordonare (pentru că, ca) și coordonare (deci, căci), anumite adverbe sau locuțiuni adverbiale (într-adevăr, în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atunci cînd situația de interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interlocuție nu este duală, participanții multipli producînd multiplicarea cazurilor de intruziune și de construcții prin colaborarea luărilor de cuvînt ale locutorilor diferiți. V. alteritate, analiză conversațională, regulator, replică. MOESCHLER - REBOUL 1994; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN M MARCATOR CONVERSAȚIONAL. Prin sintagma marcatori conversaționali se denumesc o serie de elemente verbale și non-verbale care sînt caracteristice situațiilor de interacțiune și care joacă rolul de semnalmente în ceea ce privește producerea discursului în desfășurare; ele stabilesc și indică o legătură între segmentele lingvistice sau între formele lingvistice
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asupra căruia s-a orientat etnometodologia. Nu există un consens în delimitarea acestei categorii, deși importanța ei este unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unanim recunoscută, și, de aceea, există o mare varietate de sintagme numitoare pentru ea: "semnal de coordonare", "conector fatic", "suport al discursului", marcator discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursiv, "particulă enunțiativă", particulă de discurs și multe altele. Această situație reflectă diversitatea perspectivelor posibile în studiul marcatorilor conversaționali, "mici cuvinte" care, dacă țin de mărcile verbale, sînt adesea monosilabice. Fiecare dintre aceste denumiri vizează una dintre trăsăturile următoare ale marcatorilor: 1) toate fac obiectul unui contur prozodic particular (intonație și ritm), 2) ele sînt, din punct de vedere morfologic, invariabile și aparțin la diferite categorii morfologice (interjecții, adverbe, conectori, adjective, verbe de percepție la diferite moduri etc.), 3) nu au
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
versiunile scrise ale unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unui dialog, căci sînt semnele unei limbi secundare. Importanța lor pentru decriptarea mecanismului conversațional nu se poate însă nega, studiul lor presupunînd unele probleme de metodologie. V. context, etnometodologie, relație interpersonală, secvență conversațională. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN MARCATOR DISCURSIV v. MARCATOR CONVERSAȚIONAL MATERIALISM v. MATERIALITATE MATERIALITATE. În general, materialitatea este considerată ca fiind trăsătura obiectelor și proceselor ce se pot percepe cu simțurile, prin urmare, ca fiind raportabile la un corp, la întindere, la deplasare etc. În mod evident, prin conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
celălalt în efectuarea reformulării. V. parafrază, topos. BENVENISTE 1966; JAKOBSON 1973; GÜLICH 1983; DUCROT 1984; FUCHS 1995; ADAM 1997; NORÉN 1999; VION 2000; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ADAM 2004; BUSSMAN 2008. CS REFORMULATOR. Prin termenul reformulator se denumește un marcator discursiv care are funcția de a semnala că enunțul în care este inserat revine la unul anterior pentru a-l reda condensat, pentru a-l explica sau pentru a-l rectifica. Există, de aceea, reformulatori explicativi care explică ceva spus
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
client); 3) complementare ierarhice (de ex., relația profesor - elev). Catherine Kerbrat-Orecchioni consideră că există două tipuri de factori care determină constituirea unui tip deosebit de relații interpersonale: datele contextuale (care creează cadrul extern al interacțiunii) și relaționemele sau taxemele (în cazul marcatorilor relației verticale). Relația interpersonală se manifestă ca un proces dinamic, în care nimic nu este definitiv determinat și de aici decurge principala sa caracteristică, aceea de a fi evolutivă și aproape mereu negociabilă. V. analiza conversației, comunicare, interacțiune. KERBRAT-ORECCHIONI 1992
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu implică intenție. Gesturi illustrative - mișcări nestandardizate cu ajutorul cărora susținem cuvintele și le completăm înțelesul . Posturi comunicative - acestea nu presupun mișcare și, de obicei nu sunt adoptate cu scopul de a comunica, dar au înțelesuri perceptibile pentru un eventual observator. Marcatori ai discursului verbal - aceștia reglează procesul comunicării, indicând, de exemplu, partenerului de dialog când este momentul să intervină. Se asociază, de obicei, cu contururi intonaționale specifice, precum în cazul punerii întrebărilor, când cel care întrebă își încheie replica pe un
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
vârsta, sexul, apartenența etnică, statutul, efortul depus la locul de muncă. Tot inputuri pot fi: aspectul fizic, starea de sănătate, deținerea unui automobil, atributele soțului/soției etc. Rezultatele (outcomes) sunt recompensele oferite de organizație: salariu, recompense intrinseci postului, beneficii, sporuri, marcatori de status, recunoaștere formală și informală. Adams subliniază patru caracteristici ale inputurilor și rezultatelor: recunoașterea, relevanța, aditivitatea și interșanjabilitatea. O variabilă devine input atunci când este recunoscută ca parte a schimbului de către angajat sau de ambele părți. O variabilă nu este
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ambiguu sau voalat). Gabriel gîndi: „Venise timpul ca el să pornească în călătorie spre vest.” 3. Vorbirea indirectă nu este evidențiată de ghilimele sau de o strategie grafologică precum indentarea, linia de dialog, capitalizarea primului cuvînt. Dacă ghilimelele erau un marcator standard pentru Vorbirea Directă, mulți scriitori din secolulul al XX-lea, inclusiv Joyce, se dispensează de aceste mărci în Vorbirea Directă, marcînd în loc debutul replicii unui personaj printr-un nou paragraf sau printr-o linie (ca rezultat, începutul vorbirii directe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]