5,147 matches
-
și pe Domnișoara de Condé. Că îi pierde în același timp pe toți marii ofițeri ai Coroanei, pe toți miniștrii de stat (cu sau fără departamente), pe toți consilierii de stat, pe toți raportorii la Consiliul de Stat, pe toți mareșalii, pe toți cardinalii, arhiepiscopii, episcopii, marii vicari și canonici, pe toți prefecții și subprefecții, pe toți funcționarii din ministere, pe toți judecătorii și, mai presus de toți, pe cei mai bogați zece mii de proprietari, printre cei care duc acum o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fost totuși singura superputere care a dezvoltat politici nucleare. URSS a dezvoltat de asemenea o serie de politici nucleare prin care își reglementa folosirea propriului arsenal nuclear. Prima dintre aceste doctrine poartă a fost dezvoltată la jumătatea anilor ’60 de către mareșalul Sokolovski. Aceasta implică faptul că într-un conflict major între superputeri, folosirea arsenalului nuclear (de către URSS) va fi una masivă și totală. Aceasta însemna că în eventualitatea unui atac nuclear al Statelor Unite sau al aliaților lor asupra Uniunii Sovietice sau
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
politicienilor lui Constantin Vișoianu și a apoliticilor, conduși de generalul Nicolae Rădescu. Conflictul major care s-a soldat cu dizolvarea Comitetului Național a fost legat de existența așa-numitului „fond Crețianu”. Încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mareșalul Antonescu pusese la dispoziția ambasadelor române șase milioane de franci elvețieni pe numele titularului Legației române la Berna, Vespasian Pella. În octombrie 1944, cînd Pella a predat Legația, Constantin Vișoianu, ministru de Externe al României În cabinetul generalului Nicolae Rădescu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
condamnarea criminalului de război Ion Antonescu. Pierzînd din vedere fapte extrem de importante și condamnabile de altfel, Braham uită că PDSR a conlucrat extrem de util cu PRM, PUNR, iar membri marcanți ai guvernelor postdecembriste participaseră activ la campaniile de reabilitare a mareșalului Antonescu. Chiar În timpul campaniei electorale din 1996, Iliescu și partidul său au recurs la aluzii antisemite, Petre Roman fiind acuzat că „nu are rădăcini În tradițiile românești”. De asemenea, mai mulți membri ai PSD (PDSR) și-au afirmat deschis simpatia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
român, printre care Adrian Păunescu și Sergiu Nicolaescu (și exemplele ar putea continua), primul - trîmbițat poet de curte, iar al doilea - un inginer obscur, devenit celebru prin filmele cu tentă naționalistă, fabricate În slujba regimului Ceaușescu. Deci actuala condamnare a mareșalului și a crimelor comise În timpul dictaturii sale nu are un scop sincer, ci este utilizată ca propagandă politică pentru a cîștiga Încrederea puterilor occidentale, precum și pentru a acoperi recrudescența antisemitismului postcomunist. „Prefața” lui Michel Berenbaum familiarizează cititorul cu Împrejurările În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mult cu cît numărul celor exterminați nu poate fi stabilit decît În baza unor cercetări viitoare. Volumul prezentat aici beneficiază și de o „Introducere” semnată de același Radolph L. Braham, În care cartea este Înfățișată succint, arătîndu-se că restabilirea reputației mareșalului ar aduce beneficii politice unor „persoane de orientare antidemocratică și antimonarhică” (p. 21). Lucrarea prezentată, a șaptesprezecea din Seria de Studii asupra Holocaustului, are patru părți, adunînd nu mai puțin de 13 studii oferite de cercetători importanți precum Raphael Vago
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
trebuie eliminați din societatea românească” (p. 28). După rebeliunea legionară, conducătorul statului, Ion Antonescu, a continuat „opera” de românizare, care Însemna În fapt restructurarea etnică a societății românești. Luările de cuvînt din cadrul ședințelor Consiliului de Miniștri demonstrează concepția rasistă a mareșalului, precum și intenția de a deporta evreii din teritoriile eliberate de sub administrația sovietică. Autoarea Lya Benjamin arată că documentele nu menționează numărul evreilor uciși În timpul războiului sau modul În care au fost uciși. Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor» face parte din campania politică a naționaliștilor Împotriva Ungariei și a ungurilor” (p. 80), prin acuzele unilaterale aduce regimului hortyst. În Încheiere, Braham revine cu o analiză foarte lucidă, subliniind că reabilitarea mareșalului reflectă concepția ideologilor naționaliști - „o Românie Mare omogenă din punct de vedere etnic, simultan național-creștină, antiliberală, antidemocratică și antimonarhică” (p. 84). A doua parte a volumului - „Campania Împotriva evreilor” - se deschide cu studiul lui Radu Florian, fost profesor de filosofie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Bug. În continuare, Jean Ancel descrie calvarul evreilor În timpul convoaielor morții - crime, foamete, violuri, furturi etc. În derularea masacrului, unitățile armatei române au colaborat cu armata germană și cu Einsatzgruppe. Documente și ordine emise de Antonescu confirmă faptul că Însuși mareșalul a plănuit concentrarea și exterminarea maselor de evrei. La proces, „salvatorul neamului” a transferat Înteaga vină asupra Statului-Major. Datele oficiale arată că În toamna/iarna anului 1941 au trecut Nistrul 118.847 de deportați, dar numărul real se apropie de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Acest document a fost transmis secretarului de stat James F. Byrnes de către Burton Y. Berry, reprezentantul politic al SUA În România. O analiză lucidă a situației din țară, „Memorandumul” continua practic activitatea similară a autorului În timpul războiului, cînd destinatarul fusese mareșalul Ion Antonescu. Ce s-a Întîmplat după ce Mark Ethridge s-a Întors În Statele Unite și și-a redactat raportul către Departamentul de Stat? După cum am observat, americanii au plecat documentați la Conferința de la Moscova, În decembrie 1945. Raportul Ethridge și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de Janeiro, Buenos Aires, Stockholm, Geneva și Barcelona. Politica sa inițială era o combinație stranie Între sindicalismul revoluționar al lui Sorel și modernismul utopic al lui Saint-Simon, iar el a lucrat atât În Rusia sovietică (1928-1936), cât și la Vichy, pentru mareșalul Philippe Pétain. Manifestul-cheie al urbanismului modern, „Carta de la Atena” a Congreselor Internaționale de Arhitectură Modernă (CIAM), Îi reflectă fidel doctrina. Le Corbusier a dus la extrem ideea de metropolă centralizată, ierarhizată și mecanizată. Dacă cineva ar vrea să facă o
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cerbii, mistreții sau vulpile) și protejării habitatului acestuia. Nu este vorba doar de un capriciu al epocii premoderne, dacă ne gândim la enorma importanță socială a vânătorii pentru „monarhi” recenți precum Erich Honeker, Nicolae Ceaușescu, Gheorghi Jukov, Władzsław Gomułka și mareșalul Tito. John Evelyn, Sylva, or a Discourse of Forest Trees, Londra, 1664, 1679, p. 118, citat În John Brinckerhoff Jackson, A Sense of Place, a Sense of Time, Yale University Press, New Haven, 1994, pp. 97-98. Ramachandra Gura mi-a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fapt dorința P.N.Ț. de a face concurență comuniștilor 78. În urma consfătuirii conducerii Uniunii Centrale a Sindicatelor Agricole, aceasta a redactat un Memoriu al Sindicatelor Agricole în problema agrară, pe care l-a trimis, la 26 ianuarie 1945, regelui și mareșalului Curții regale, iar în ziua următoare l-a înaintat Comisiei pentru studiul reformei agrare. După circa trei săptămâni de la depunerea lui, când taberele în disputa pentru reforma agrară erau definitiv separate, ziarul național-țărăniștilor, „Ardealul“, publica un articol, semnat de Gabriel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
medieze între București și Budapesta, cu scopul de a realiza o înțelegere prin care localitățile românești din Maramureșul istoric aflate până atunci sub suveranitate cehoslovacă să intre în componența României. România nu a dat • Andreas Hillgruber, Hitler, Regele Carol și Mareșalul Antonescu. Relațiile germanoromâne 1938-1944, București, Humanitas, 1994, p. 57. • Ibidem, p. 52-53. • Vezi The Polish Ultimatum to Lithuania..., nota nr. 6. • René Pinon, Chronique de la Quinzaine, în „Revue des Deux Mondes“, Paris, Tom 47, 1938, Livraison du 1er septembre, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Nekrich, op. cit., p. 82 și urm. Autorii avansează ideea că războiul civil a fost mai ales un război țărănesc. Ei ajung la concluzia că „țărănimea adoptase revoluția, înțelegând-o în felul său, și refuza să admită regimul bolșevic“. Tuhacevski, viitorul mareșal ucis de Stalin, va primi acum, în 1920-1921, sarcina de a lichida rezistența țărănească în regiunile Tambov și Voronej (cf. ibidem, p. 89). Mai târziu, se va face o remarcă la fel de semnificativă: „Principalul pericol pentru regim n-a fost rezistența
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Troisfontaines, Alberic de 37-39. Trotsky, Leon 418, 419. Troubridge, Ernst Charles 313. Trubeckoj, B. 481. Truman, Harry 191, 198. Trusca, Dumitru C. 447. Tucker, Robert C. 401. Tudan, Vasile 363. Tudor, Ciprian 492. Tudor, D. 472. Tudose, Ion 434. Tuhacevski, mareșal 414. Tullii 477. Tun, Ambrozie 241. Turcu, Liviu 428, 429. Turcuman, Grigorie 405. Turcuș, Șerban 50. Turczynski, Emanuel 373. Turliuc, Cătălin 15, 215, 223. Turranii 477. Türr, general 289. Tutorii 477. Tzigara Samurcaș, Al. 188. Țăranu, Liviu 433. Țepelea, Gabriel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
avut una sau alta dintre aceste funcții precise. Muncea din plăcere și devotament, de la o vreme aproape neplătită.” SCRIERI: Dincolo și dincoace de rampă, București, 1982. Ediții: Al. Rosetti în evocări, București, 1995. Traduceri: Jacques Chabannes, În raniță, bastonul de mareșal, București, 1977; Amédée Achard, Belle-Rose, București, 1983; Edgar Reichmann, Întâlnire la Kronstadt, București, 1992; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini. Convorbiri despre cinema, postfață Florian Potra, București, 1992; Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi, București, 1992; Gaston Leroux, Misterul
FIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286986_a_288315]
-
târziu a fost „apărat de epurarea” din presă, grație atitudinii avute ca redactor la Radio, când s-a opus difuzării propagandei antonesciene în emisiunile de cultură și a refuzat, la 23 august 1944, emiterea unui comunicat care instiga la eliberarea mareșalului arestat. Între 1952 și 1970 a lucrat ca redactor cultural la Radiodifuziune, trecând definitiv la preocupări de lingvistică practică: ține o rubrică permanentă la „Informația Bucureștiului” și publică numeroase studii privitoare la folosirea corectă a limbii și la „dinamica” limbii
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
încercând să arbitreze un conflict ireductibil între elite ce propuneau moduri incompatibile de redistribuire socială, mecanisme economice la fel de ireductibile și ideologii ale „războiului total” între componentele societății. Asemenea ideologii au condus la radicalisme extreme, precum cele ilustrate de reluarea cultului mareșalului Antonescu, de „revolta” intelectualilor împotriva pensionarilor și a celor de vârsta a treia, de disprețul intelectualilor față de întreaga populație a țării, incompatibilă, desigur, cu democrația (cf. Miroiu, 1999). Cum confruntarea principală între elite se purta pentru preluarea - și menținerea - puterii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
culturii. Aspecte ale culturii și civilizației africane, pref. Ion Frunzetti, București, 1985; Conrad Ferdinand Meyer, Ispitirea lui Pescara, pref. trad., București, 1984, Pajul lui Gustav Adolf. Amuletul, București, f.a.; Hugo von Hofmannsthal, Femeia fără umbră, pref. trad., București, 1986, Aventura mareșalului de Bassompierre, Pitești, 2002, Andreas, Pitești, 2003; Alfred Döblin, Berlin Alexanderplatz. Povestea lui Franz Biberkopf, pref. trad., București, 1987; Thomas Mann, Povestiri, I-III, îngr. și postfață Thomas Kleininger, pref. Ion Ianoși, București, 1992-1994. Repere bibliografice: Elena Tacciu, Succesul lui
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
de Mărturisiri, ce include, în fapt, povestea unui război văzut „dinlăuntru”, căci acoperă perioada 1914-1919, iar „narațiunea” e mai degrabă un jurnal cu date precise, cuprinzând scrisori, acte oficiale, amănunte privind fiecare mișcare politică și militară. Personaje ca Alexandru Marghiloman, mareșalul Ion Averescu ori Ion Antonescu, Henri Berthelot, Ion I.C. Brătianu, regele Carol I, Regina Maria, o serie de oameni politici români, francezi, englezi, turci sunt prezenți alături de figuri de fundal. Fiecare personaj oferă un mic nucleu narativ, un portret sau
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
Drumul Olandei, apărut în 1991. Mai colaborează la „22”, „Dilema”, „Suplimentul literar și artistic al «Tineretului liber»” ș.a. La mijlocul anilor ’90 a coordonat colecția „Proză română contemporană” a Editurii RAO. Ca istoric, a scris câteva studii despre România modernă - Armata, mareșalul și evreii: cazurile Dorohoi, București, Iași, Odessa (1998), Istoria loviturilor de stat în România (1821-1999) (I-III, 2000-2002) -, lucrări care au suscitat numeroase obiecții și controverse în mediile academice. Formula narativă a lui S. oscilează între arhivistică și apocrif, între
STOENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289943_a_291272]
-
unui proces). Mizând pe descrierea faptelor și mai puțin pe căutarea formulelor de transpunere a substanței documentare, obținută direct din cercetarea unor scrieri personale (jurnale, file din corespondență), din studierea fondurilor secrete ale bibliotecilor (citate din Mein Kampf, stenograma procesului mareșalului Ion Antonescu, articole din presa interbelică), S. trece cu dificultate frontiera spre literatură. Hibrizi de tipul roman colaj, roman documentar (al cărui statut scriitorul încearcă să îl teoretizeze în articolul Literatura-document) nu sunt decât etichete puse unor cărți unde originalitatea
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
Dictatura, azi: trăiască Democrația!" Dar cerea atenție și discernămînt, pentru a nu produce nedreptăți. La 23 decembrie înfățișa neomenia hitleristă cu invenția lagărelor de exterminare prin gazare. Pentru ca altă dată să-i creioneze, în tușe repezi, portretul lui Ion Antonescu: "Mareșalul Ion Antonescu, de pildă, a fost o copie a clișeului hitlerian, uzat pînă la București, în numeroase tiraje, din ce în ce mai pale, însuși clișeul inițial fiind gravat într-o compoziție de metale întrebuințate și t Editorii, dna Mitzura Arghezi și dl Traian
Din Publicistica lui Arghezi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17143_a_18468]
-
succes de public. Sentimentul aproape general este că aici se demistifică istoriografia oficială și se încearcă să se spună adevărul despre o istorie complexă, tragică. Apar reacții violente în unele publicații sovietice. Convinși că scriitorul încearcă să îl reabiliteze pe mareșalul Ion Antonescu, unii critici literari contestă politicește romanul. Contestațiile continuă și azi (S. Damian), cu argumente mai mult sau mai puțin estetice. Ca să echilibreze lucrurile, scriitorul introduce, în ediția a doua, istoria unui tânăr revoluționar ucis la Jilava. Comentatorii de la
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]