128,667 matches
-
de întristată puritate și artificiu grațios, ce ne reamintește cantilena eseniniană: "E aici un început de seară,/ Se văd ruinele unei cetăți de mărgean,/ Tu aștepți scrisorile mele ca pe niște flori/ Și-ți amintești de cînd un puști eram.// Mărfuri se arată; și cumpărători./ Ție soarele îți clipește obosit,/ Lăsînd bani de aur prin bucătărie/ Pentru nevăzutul păr încărunțit.// Dar cine să știe, cine să știe.../ Mărul proaspăt e și preafrumos,/ Plasă de fluturi pe creanga/ Ta vlăguită clipele de
O dublă valență poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16271_a_17596]
-
atunci, și o furgonetă?" A avea totul, oricând, sursa cea mai fidelă a cumpătării, dacă nu chiar și a silei. Aceasta, de altminteri, putea fi cultivată încă mai din timp, din lunga perioadă a magazinelor pustii. Spre deceniul potopului de mărfuri ne îndreptam, e drept cu oarecare încetineală, cu numai o săptămână înainte ca echipa morții să fie trimisă la Târgoviște (de cine oare?) ca să curme activitățile în această direcție ale cuplului Ceaușescu. Adversari și ei ai proprietății, dar cu fatale
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]
-
orașul nu este, desigur, deosebit de frumos. Casele șunt în parte foarte rurale, chiar cele din piață mare, pavajul lipsește pe majoritatea străzilor iar acolo unde este ai prefera să nu fie, cafenelele arată cam murdare, iar în prăvălii se găsesc mărfuri aproape numai pentru cerințele paturilor de jos. Dar orășelul e, totuși, prietenos, locuitorii șunt oameni de treabă că toți valahii iar hanuri în care, faute de mieux, să poți petrece o noapte șunt destule". A urmat călătoria spre București care
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
pe care le vedeau zilnic pe micul ecran și le-a fost mai greu să distingă elementul parodic din orice artă, fie și de prost gust, identificîndu-se pînă la urmă cu liderul P.R.M. care li s-a părut nașpa și marfă. Lăudînd trezirea la realitate a presei, cînd cuțitul a ajuns la os, să nu ne sfiim a recunoaște greșelile pe care cu toții le-am făcut. ? Dacă insatisfacțiile sociale conduceau, inevitabil, spre o astfel de apariție pe scena politică, regia spectacolului
Cine l-a inventat pe Vadim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16518_a_17843]
-
Florean, cu atît mai mult cu cît o face cu banii proprii, vor să se sprijine pe un patrimoniu validat și pe o lume de forme acceptată pe piața specializată și ușor de tradus în termeni economici, adică pe o marfă, și nu doar pe elemnte spectaculare, pe gesturi efemere și pe acțiuni devenite simultan piese de arhivă. Pariul unei asemenea instituții cu publicul și cu propriul său viitor este cu atît mai important cu cît ea trebuie să se înscrie
Expoziție la Muzeul "Florean" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16562_a_17887]
-
față de un om, fie el și președinte, care plînge. Cronicarul n-a fost de acord nici cu ironiile din presa deceniului trecut pe seama zîmbetului fostului președinte. Dar, în cazul de față, era vorba, domnule Hurubă, nu de niște vagoane de marfă goale și ruginite din pricina proastei gestiuni a fostului ministru de la Transporturi, ci de niște vagoane al căror conținut erau români, dle Hurubă, de origine evreiască, dar tot oameni, dle Hurubă, transportați pe o cale ferată cu sens unic, așa că președintele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11874_a_13199]
-
Dumitru Hurubă l Reportajul tv ocazionat de plânsul Președintelui Traian Băsescu în fața unui vagon de marfă românesc, aflat la Muzeul Holocaustului din Washington, a răscolit atât în mine cât și în prietenul Haralampy gena sentimentalismului latino-carpatin, care ne-a făcut să lăcrimăm abundent amintindu-ne de un alt reportaj tv privitor la o mulțime de vagoane
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
aflat la Muzeul Holocaustului din Washington, a răscolit atât în mine cât și în prietenul Haralampy gena sentimentalismului latino-carpatin, care ne-a făcut să lăcrimăm abundent amintindu-ne de un alt reportaj tv privitor la o mulțime de vagoane de marfă și de călători uitate în ruginire în multe gări din România încă de pe vremea ministeriatului băsescian. Pe-atunci, domnul președinte încă nu învățase să plângă... În orice caz, a fost cel de-al doilea plâns al președintelui, ceea ce alți președinți
De plânsul președintelui și alte știri importante... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11918_a_13243]
-
Marina Constantinescu Dacă am întreba de ce este nevoie mai tare pe lume, probabil că cei mai mulți semeni ar răspunde, fără tresăriri majore, că de cale ferată. Cu ajutorul ei sînt transportate de ici, colo, mărfuri vitale, petrol, grîne, corespondențe de tot felul, ființe de tot felul, gînduri de tot felul. Cu ajutorul ei, chiar și în acest secol, oamenii se deplasează, merg unii către alții, călătoresc cu diferite interese, cu diferite viteze, străbat distanțe pe care
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
p. 55). Iată două fraze care pot fi puse fără nici o modificare și pe frontispiciul unei dezbateri în 2005! Caragiale trage din această situație și concluzia cea mai dureroasă: "rezultă că producția literară nu mai poate fi considerată ca o marfă de oarecare valoare cât de mică, și prin urmare munca literatului nu mai poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză" (p. 58). Ar merita să mai discutăm o dată și astăzi despre
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
valoare cât de mică, și prin urmare munca literatului nu mai poate fi o profesiune. A face literatură ajunge a fi sinonim cu a tăia câinilor frunză" (p. 58). Ar merita să mai discutăm o dată și astăzi despre literatură ca marfă, pentru că societatea ne obligă. Fără a ignora tradiția (cu Alexandrescu, Alecsandri, Bălcescu, Odobescu, Eminescu și Coșbuc - singurii numiți), Caragiale consideră drept spirite tutelare ale actualității sfârșitului de secol XIX pe Hasdeu și Maiorescu, relevând adversitatea simptomatică dintre ei (p. 59-74
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
prin cei trei topoi ai ei: bursele, piața mondială și culturalismul, mai direct spus, prin instaurarea unei hegemonii economice, a relaționat inclusiv arta de economia culturală și de nevoile pieței globale. Rând pe rând, informațiile, arta, subiectul însuși au devenit marfă. Postcolonialismul ("imperialismul fără centru") și multiculturalismul sunt tentația majoră a artei față cu globalismul economic. Cultura pop, arta retro, crossover-ul, tehnica sampling-ului, back-clash-ul, într-un cuvânt, pluralismul stilistic postmodern preocupat de temele urbanului, cotidianului, genului, ale imigrației, apartenenței la grup
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
un cuvânt, pluralismul stilistic postmodern preocupat de temele urbanului, cotidianului, genului, ale imigrației, apartenenței la grup, ale discriminării etc. nu a făcut decât să dezvolte o relație mult prea strânsă între producerea identității culturale și (trans)formarea subiectivității în/ca marfă de consum, rupând-o astfel definitiv cu tradiția ismelor '68-iste, diminuându-le orice influență și înscriind arta în "paradigma simultaneității și angajării". Devenind marfă integrată perfect mecanismului economic, arta (experiența estetică) și-a pierdut pe drum discursul politic contracarant
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
o relație mult prea strânsă între producerea identității culturale și (trans)formarea subiectivității în/ca marfă de consum, rupând-o astfel definitiv cu tradiția ismelor '68-iste, diminuându-le orice influență și înscriind arta în "paradigma simultaneității și angajării". Devenind marfă integrată perfect mecanismului economic, arta (experiența estetică) și-a pierdut pe drum discursul politic contracarant, de critică a realității. Conceptele artistice generează doar "ornamentica realității", esteticul e strategie de marketing, arta se depolitizează, politicul e design. Abandonarea criteriului politic, spune
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
a realității. Conceptele artistice generează doar "ornamentica realității", esteticul e strategie de marketing, arta se depolitizează, politicul e design. Abandonarea criteriului politic, spune Babias, suprapune esteticului problema socială a stilului de viață. Esteticul ca lifestyle. Mai mult: "La fel cum mărfuri încărcate cultural și artefacte în formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
esteticul e strategie de marketing, arta se depolitizează, politicul e design. Abandonarea criteriului politic, spune Babias, suprapune esteticului problema socială a stilului de viață. Esteticul ca lifestyle. Mai mult: "La fel cum mărfuri încărcate cultural și artefacte în formă de mărfuri îmbibă sfera socială și leagă refuzul în consum, la fel și acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate. Și aici este valabil principiul, născut din
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
acțiuni intelectuale - discurs și contradiscurs, prelegeri, simpozioane, scrierea de cărți, foiletonul - capătă tot mai multe forme ale interpasivității și ale desfătării delegate. Și aici este valabil principiul, născut din incapacitatea de desfătare, al distrugerii prin consumabilitate, care pune în locul consumului mărfurilor consumul ideilor." Consumul este ideologia neoliberalismului care suspendă axiologicul și critica valorilor, de fapt, le transformă în marfă de consum intelectual. Atitudinea artistică e, așadar, lifestyle, iar stilul de viață e tot mai puțin legat de social și de politicul
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
și ale desfătării delegate. Și aici este valabil principiul, născut din incapacitatea de desfătare, al distrugerii prin consumabilitate, care pune în locul consumului mărfurilor consumul ideilor." Consumul este ideologia neoliberalismului care suspendă axiologicul și critica valorilor, de fapt, le transformă în marfă de consum intelectual. Atitudinea artistică e, așadar, lifestyle, iar stilul de viață e tot mai puțin legat de social și de politicul propriu-zis: e trend. Ștergerea graniței dintre artă și viață conduce la o percepție iluzorie a amândurora. Arta nu
O ficțiune teoretică de stânga by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11968_a_13293]
-
interne”. Descrie cu mult farmec și simplitate momentele începutului de viață cu traiul la mai multe gazde, până obține locuință. Pentru că era un om cinstit și conștiincios, la serviciul său de milițian pe la diferite întreprinderi, constată furturi și sustrageri de mărfuri, nu numai de salariați de rând, ci și de persoane din conducere ce urmau să fie decorate și participante la congrese. Remarcându-se în activitatea sa în lupta cu răufăcătorii, a fost îndrumat să-și continue studiile la Școala de
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
ascundea un potențial subversiv. Această epocă a fost urmată de o adevărată revoluție consumistă. Eliberați din cușca totalitarismului, românii au năvălit în aria consumismului. Asistăm așadar la eliberarea explozivă a dorinței de a consuma. De aceea, la început, comerțul cu marfă ieftină și proastă a umplut orașele României cu tarabe și buticuri. Revoluția consumistă a început cu micul comerț stradal, importul de rable poluante și telenovele latino-americane. Occidentul și-a făcut simțită prezența mai ales prin produsele vedetă, hamburgerul de Mc
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
Eugenia Vodă Marfa și banii, filmul de debut al lui Cristi Puiu, a avut - are - un destin ciudat. Născut chinuit ("nici măcar într-o singură zi de filmare n-am avut la cadru tot ce ne trebuia", "din buget ni s-au furat pe
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
lehamite, publicul din România (și nu mă refer la "marele public", ci la acel public cinefil care umplea, pe vremuri, pînă la refuz sălile la un "film de artă"), se arată complet indiferent la ideea de Cannes; care Cannes? care marfă? care bani? Întîlnirea filmului cu publicul lui a fost ratată; Marfa și banii n-a prins deloc și a făcut săli goale. Lucrul e cu atît mai neașteptat cu cît nu e vorba de un film "elitist", "intelectualist" sau "contorsionat
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
ci la acel public cinefil care umplea, pe vremuri, pînă la refuz sălile la un "film de artă"), se arată complet indiferent la ideea de Cannes; care Cannes? care marfă? care bani? Întîlnirea filmului cu publicul lui a fost ratată; Marfa și banii n-a prins deloc și a făcut săli goale. Lucrul e cu atît mai neașteptat cu cît nu e vorba de un film "elitist", "intelectualist" sau "contorsionat", ci de o "felie de viață", un drum Constanța-București și retur
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
și în care se vorbește ca pe stradă: replicile care revin cel mai des fiind "Ce p...mea!", "Îmi bag p...", "Dă-te-n p... mea!". Vorba unui titlu de film: Ce se-ntîmplă, doctore? S-o spunem din capul locului: Marfa și banii e un film bun: lucrat curat, cu autenticitate, un debut remarcabil prin coerența și acuratețea cu care regizorul a realizat exact ceea ce și-a propus: "un film realist, cu o dramaturgie rezistentă, cu dialoguri naturale, cu situații verosimile
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]
-
realizat exact ceea ce și-a propus: "un film realist, cu o dramaturgie rezistentă, cu dialoguri naturale, cu situații verosimile, fără metaforă și fără decoruri din carton presat"... Filmul cultivă o (anti)retorică a banalului, a ficțiunii privite în manieră cvasi-documentară. Marfa și banii va spune mult, viitorimii, despre începutul circulației drogurilor la noi, post '89, despre zorii mafiei, despre atmosfera capitalismului incipient în România. Apartament de bloc, parter, "butic" amenajat în balcon, o mamă muncită (Luminița Gheorghiu, "de acolo" ca întotdeauna
Care marfă? Care bani? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16020_a_17345]