2,011 matches
-
act. Instalarea în fruntea României a unui prinț străin reprezenta o extindere a atributelor de suveranitate statală și consolidare a acelor grupări politice ce se angajau în direcția scurtării suzeranității otomane. În plan intern, sfârșitul domniei era marcat de o marginalizare a domnitorului în egală măsură pe scena politică și în societatea românească, fapt oglindit în lipsa de reacție a populației față de detronarea celui care îi dăduse pământ, educație și drepturi politice, ca să cităm doar câteva din reformele inițiate în perioada 1859-1866
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prea curând, din cauza articolelor apărute în ziarul ieșean Poporul, girat de Rosnovanu, din care nu lipseau insinuările referitoare la faptul că, în zilele imediat următoare sosirii la Iași, suveranul fusese întâmpinat doar de evrei și reprezentanți ai poliției. Intuind pericolul marginalizării sale pe scena politică, datorită punerii în circulație a unor asemenea idei, boierul moldovean respingea orice apropiere între el și ziarul amintit 534. Familiarizat cu mediul politic moldovenesc în urma numeroaselor discuții pe care le purta în capitala Moldovei și nu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
să pornească de la respectarea drepturilor copilului îngrijit în instituție, referitor la: - internarea justificată de necesități imperative și nu de situatii de risc; - menținerea relațiilor familiale (părinți, frați, bunici etc.); - respectarea specificului cultural și religios; - egalitatea șanselor (prevenirea excluderii și a marginalizării); - respectul persoanei (statut juridic clar pentru fiecare copil); - participarea la deciziile privind evoluția propriei sale persoane; - reintegrarea reușită și timpurie; - educația școlară în comunitate. Pentru a permite respectarea acestor drepturi, sunt necesare modificări în ceea ce privește: - criteriile de intrare în instituțiile rezidențiale
HOTĂRÎRE Nr. 972 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în favoarea copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113522_a_114851]
-
le analizez pe parcursul capitolului, apar diferite linii de sciziune în cadrul noii elite politice, fapt care se va solda în 1952 cu eliminarea din funcții de conducere a Anei Pauker, a lui Vasile Luca și, respectiv, Teohari Georgescu. Gheorghiu-Dej reușise astfel marginalizarea politică a principalilor săi competitori. Puterea sa nu va fi însă suficient consolidată decât peste câțiva ani mai târziu, odată cu disiparea șocului destalinizării, care vulnerabilizase într-o proporție deloc neglijabilă poziția liderului Partidului Muncitoresc Român (PMR). Capitolul următor se concentrează
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
subl. în orig.). În ciuda formației sale de jurist, Pătrășcanu nu a fost invitat să contribuie la elaborarea proiectului de constituție din 1948. La Congresul PMR din același an, numele său nu a mai apărut pe lista membrilor Comitetului Central. Conștientizând marginalizarea politică impusă de către colegii săi, va face un gest disperat, care îl va costa enorm. Se va adresa ambasadorului sovietic la București, fără știrea colegilor săi, cerând clarificare situației în care se afla. În raportul trimis la Moscova, ambasadorul menționează
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în 1951. După "demascarea" sa, a devenit clar, cel puțin pentru prim-secretarul PMR, "că el constituia o rezervă ascunsă a dușmanului în conducerea partidului nostru" (Dej: 1952, 576-577). * * * Dacă eliminarea lui Pătrășcanu a consolidat poziția lui Gheorghiu-Dej în cadrul partidului, marginalizarea Anei Pauker, a lui Vasile Luca și a lui Teohari Georgescu va constitui un adevărat triumf politic. Membră activă și cu vechime în mișcarea comunistă internațională, Ana Pauker fusese intens mediatizată în cadrul Cominternului începând cu 1936, an în care fusese
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
autocritica în interiorul familiei (Brătescu: 2003, 243). Vasile Luca, mai puțin norocos, va deceda în închisoare în 1963 în timp ce Teohari Georgescu a fost cu siguranță cel mai puțin afectat de răzbunarea lui Dej: nu va fi arestat dar va cunoaște o marginalizare extremă, intrând, până la moartea lui Dej, într-un total anonimat politic. Dincolo însă de disputele intestine din PMR, moartea lui Stalin va antrena consecințe majore pentru mișcarea comunistă internațională, începând cu PCUS. Epoca terorii lăsa locul epocii incertitudinilor. 3.6
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consideră că "tezele din iulie" au fost motivate în primul rând de ambițiile politice a lui Ceaușescu. Noul lider ar fi avut în vedere neutralizarea unor figuri de prim rang din "vechea gardă" dejistă, ca Ion Gheorghe Maurer, sau chiar marginalizarea unora dintre proprii săi colaboratori apropiați, ca Paul Niculescu- Mizil (Cătănuș A.: 2005, 81). Sigur, noua turnură ideologică nu a fost lipsită de utilitate politică la nivelul conducerii de partid și de stat, permițându-i lui Ceaușescu asigurarea unor noi
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de trădare a intereselor naționale), cei aproape 100.000 de români din Harghita și Covasna, minoritate regională în cadrul minorității naționale locale, sunt abandonați politicii de arpadizare, deoarece pentru ei nu sunt prevăzute și garantate drepturi care ar reduce discriminarea și marginalizarea la care sunt supuși permanent. Să reținem că românii din HARCOV trăiesc ca minoritari în localități mixte, unde nu au grădiniță și școală românească, iar istoria și geografia se vor preda în limba maghiară, după manuale aduse din Ungaria. În
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
explicit că o colaborare cu președintele Băsescu este exclusă. Dar câte nu s-au mai văzut în politică: imposibilul devine posibil prin compromis și nu-i exclus ca legile de care se face atâta caz să-și găsească o rezolvare. Marginalizarea P.S.D.-ului devine evidentă și Ponta ne va da mutarea în plic, însă, sigur, nu se va mai referi la semnături, manifestații de stradă și la Roberta care deja a primit în dar o mașină de numărat. Fără ceva spectaculos
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
sociale. ... Articolul 4 În înțelesul prezentei ordonanțe, categorie defavorizată este acea categorie de persoane care fie se află pe o poziție de inegalitate în raport cu majoritatea cetățenilor datorită diferențelor identitare față de majoritate, fie se confruntă cu un comportament de respingere și marginalizare. Articolul 5 Diferența de tratament bazată pe o caracteristică legată de criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) nu constituie discriminare atunci când, în temeiul naturii activităților ocupaționale sau al contextului în care acestea se desfășoară, o asemenea caracteristică reprezintă o
ORDONANŢĂ nr. 137 din 31 august 2000 (**republicată**)(*actualizată*) privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130176_a_131505]
-
relațiile de muncă; lărgirea capacităților de sancționare a actelor de discriminare bazate pe sex. ... (4) Al doilea obiectiv operațional îl constituie integrarea egalității de gen în sfera protecției sociale a familiei și în programele de măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării. ... (5) Pentru realizarea obiectivului prevăzut la alin. (4) se vor întreprinde următoarele acțiuni: ... a) sprijinirea programelor care facilitează accesul egal al femeilor și bărbaților la educație, asistența medicală, servicii pentru îngrijirea copiilor și bătrânilor, drepturi reproductive, proprietate, justiție; ... b) respectarea
HOTĂRÂRE nr. 1.273 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea Planului naţional de acţiune pentru egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131724_a_133053]
-
relațiile de muncă; lărgirea capacităților de sancționare a actelor de discriminare bazate pe sex. ... (4) Al doilea obiectiv operațional îl constituie integrarea egalității de gen în sfera protecției sociale a familiei și în programele de măsuri pentru prevenirea și combaterea marginalizării. ... (5) Pentru realizarea obiectivului prevăzut la alin. (4) se vor întreprinde următoarele acțiuni: ... a) sprijinirea programelor care facilitează accesul egal al femeilor și bărbaților la educație, asistența medicală, servicii pentru îngrijirea copiilor și bătrânilor, drepturi reproductive, proprietate, justiție; ... b) respectarea
PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 7 decembrie 2000 pentru egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131725_a_133054]
-
pe termen lung: creșterea rolului familiei în societate; diminuarea substanțială a numărului de familii sărace, dezmembrate, monoparentale etc., diminuarea implicării statului prin alocații de subzistență. În privința asistenței sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate Guvernul va promova o lege privind combaterea marginalizării sociale, având ca obiectiv facilitarea accesului la un loc de muncă și la o locuință, precum și asigurarea accesului la serviciile de sănătate și educație. Capitolul 5 Îmbunătățirea stării de sănătate a populației, protecția copilului 5.1. Ocrotirea sănătății Programul guvernamental
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
afectarea prioritară a tinerilor de actuala criză de locuințe; participarea socială scăzută a tinerilor, generată de percepția unui mediu social nefavorabil afirmării profesionale, marcat de corupție, nereceptiv la problemele lor specifice; proliferarea unei vulnerabilități mărite a tinerilor; creșterea riscului de marginalizare și excludere a tinerilor din societate. Guvernul va promova programe speciale pe termen scurt și mediu care vor urmări: - sporirea participării tinerilor la viața economică prin proiecte-pilot în afaceri și experimentarea unor centre pentru dezvoltarea și folosirea eficientă a resurselor
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2000 pe perioada 2001-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131926_a_133255]
-
de act normativ care să prevadă programul de creștere a salariilor din sectorul bugetar în anul 2002, pe baza creșterii prognozate a indicelui prețurilor de consum; ... 4. potrivit pct. 14 din memorandum: a) implementarea legii privind prevenirea și lupta împotriva marginalizării sociale; ... 5. potrivit pct. 15 din memorandum: a) inițierea unui proiect de act normativ cu privire la procesul de recorelare a pensiilor în perioada 2002-2004, în 6 etape, din care prima etapă la 1 ianuarie 2002, concomitent cu indexarea pensiilor cu 85
HOTĂRÂRE nr. 1.299 din 20 decembrie 2001 privind responsabilităţile ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale implicate în derularea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului României în perioada 2001-2002, convenite prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington, prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139341_a_140670]
-
Asistența socială, componenta a sistemului de protecție socială, reprezintă ansamblul de instituții și măsuri prin care statul, autoritățile publice ale administrației locale și societatea civilă asigura prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situații care pot genera marginalizarea sau excluderea socială a unor persoane. Articolul 3 Asistența socială are ca obiectiv principal protejarea persoanelor care, datorită unor motive de natura economică, fizica, psihică sau socială, nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale, să își dezvolte propriile capacități
LEGE nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind sistemul naţional de asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138842_a_140171]
-
Consiliul General al Municipiului București au, în domeniul asistenței sociale, următoarele atribuții principale: a) aproba planul județean de asistența socială pentru dezvoltarea strategiilor locale de intervenție în sprijinul persoanelor aflate în nevoie; ... b) stabilesc măsuri de prevenire a situațiilor de marginalizare și excludere socială și asigura mijloacele umane, materiale și financiare necesare pentru soluționarea urgentelor sociale la nivel județean și, în lipsa resurselor, și la nivel local; ... c) evalueaza activitățile desfășurate de organizațiile neguvernamentale în cadrul programelor subvenționate de la bugetul consiliului județean și
LEGE nr. 705 din 3 decembrie 2001 privind sistemul naţional de asistenţa socială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138842_a_140171]
-
împărtășesc și promovează valorile democrației și economiei de piață, de adâncirea colaborării regionale. Riscurile apariției unei confruntări militare tradiționale pe continentul european s-au diminuat semnificativ. Totuși persistă fenomene de instabilitate și criza la nivel subregional și tendințe de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state. Țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est se confruntă cu dificultăți economice, sociale și politice asociate procesului de tranziție spre societatea bazată pe principiile democrației și ale economiei de piață, care pot genera
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
și de necontestat în orice caracterizare ce s-ar face României de astăzi. Acceptarea pluralismului politic, a deosebirilor politice, ideologice și culturale, a diversității etnice, respectarea drepturilor omului, care modelează activitatea instituțiilor statului de drept în eliminarea oricăror forme de marginalizare pe criterii etnice, religioase, sociale, de sex sau orientare politică, stabilitatea politică incontestabila și experiența pilduitoare a alternantei pașnice, democratice, la guvernare - toate acestea constituie realități ale societății democratice românești și totodată importante resurse pentru soluționarea problemelor țării, pentru tratarea
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
prioritate națională, și reglementarea sistemului de adopții, în conformitate cu Strategia de aplicare a Convenției ONU; ● sprijinirea și întărirea familiei ca entitate socială fundamentală; ● ameliorarea condițiilor de viață ale persoanelor și familiilor lipsite de venituri sau cu venituri mici, prevenirea și combaterea marginalizării sociale, diminuarea sărăciei, prin creșterea gradului de ocupare a populației active; ● dezvoltarea civismului, a solidarității sociale și a dialogului intercultural. 5.4. În domeniul educației, cercetării și culturii Problemele de fond ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale
HOTĂRÂRE nr. 36 din 18 decembrie 2001 privind adoptarea Strategiei de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138932_a_140261]
-
Articolul UNIC Se promulga Legea privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU --------
DECRET nr. 195 din 13 martie 2002 pentru promulgarea Legii privind prevenirea şi combaterea marginalizarii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140658_a_141987]
-
îl constituie garantarea accesului efectiv, în mod deosebit al tinerilor, la drepturi elementare și fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuința, la asistență medicală, la educație, precum și instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a marginalizării sociale și mobilizarea instituțiilor cu atribuții în domeniu. Articolul 3 Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se definește prin poziția socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității
LEGE nr. 116 din 15 martie 2002 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140657_a_141986]
-
drepturi elementare și fundamentale, cum sunt: dreptul la un loc de muncă, la o locuința, la asistență medicală, la educație, precum și instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a marginalizării sociale și mobilizarea instituțiilor cu atribuții în domeniu. Articolul 3 Marginalizarea socială, în sensul prezentei legi, se definește prin poziția socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin absența unui minimum de condiții sociale de
LEGE nr. 116 din 15 martie 2002 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140657_a_141986]
-
a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin absența unui minimum de condiții sociale de viață. Articolul 4 (1) Armonizarea politicilor destinate cunoașterii și prevenirii situațiilor care determină marginalizarea socială se realizează cu participarea instituțiilor publice, a comunităților locale, a reprezentanților organizațiilor patronale și sindicale și a reprezentanților societății civile. ... (2) Instituțiile publice centrale și locale au obligația să stabilească măsuri și să realizeze acțiuni de combatere a marginalizării
LEGE nr. 116 din 15 martie 2002 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140657_a_141986]