1,851 matches
-
iertare; imperfect; in; instinct; iubi; iubirea; iubita mea; iubitor; împart; împărțeală; împlinire; înger; înjumătățit; nu e întreg; întru; învață; juma; jumătate; jumătate eu; a doua jumătate; kilograme; de kg; la fel; ceva lipsă; lipsit; lipsuri; litru; lumină; mai puțin; manele; mariaj; de măsură; mic; minim; neagră; neajuns; necăsătorit; neîntregit; nelegiuire; nemulțumire; neplin; neterminat; nimic; noi; de normă; de om; de pahar; pantaloni; parte egală; doar o parte; parteneră; Paula; nu e perfect; perfectă; un pic; de pizza; de pîine; plăcintă; poiană
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înmormîntare (3); jurămînt (3); mută (3); poveste (3); aglomerație (2); bairam (2); băutură (2); ca în poveste (2); casă (2); chin (2); copii (2); cumetrie (2); cuplu (2); faină (2); frumos (2); frumusețe (2); închisoare (2); joc (2); legătură (2); mariaj (2); minunat (2); mîncare (2); muri (2); nuntași (2); prostie (2); reuniune (2); reușită (2); taină (2); unire (2); vornicei (2); -; afacere; albastru; albă; alegere; alibi; angajament; bătrîn; bea; bocete; bogată; bogăție; buchet de flori; buchet; buze; ca n-povești
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); protecție(3); rudă(3); stabilitate(3); tovarăș(3); ajutor(2); amantă(2); bucurie(2); capul familiei(2); casă (2); costum(2); cuminte (2); devotat(2); el(2); eternitate(2); grijuliu(2); ideal(2); infidelitate(2); împlinire(2); logodnic(2); mariaj(2); nevastă(2); par(2); partener de viață (2); povară(2); prieten de viață (2); responsabilitate (2); sex(2); siguranță (2); suflet pereche(2); vecie(2); acasă; ajuta; alături; alesul inimii; aliat; amabil; antic, antichitate; apărare; aproape; aproapele; armonie; așteptare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
victime. Biroul devine astfel mai interesant ca niciodată. Alianțele se formează rapid și se schimbă la fel de rapid, iar problema cu privire la „de care parte ești” devine preocuparea centrală a zilei. Și, brusc, toți dau în mintea copiilor de școală generală. Precum mariajele certărețe, unele locuri de muncă au trăit, ba chiar încurajat subtil, această dietă stimulativă de agresiuni verbale pentru luni sau chiar ani întregi. Întrebarea pentru cei care lucrează acolo este de la sine înțeleasă: Chiar vă doriți ca irascibilul domn Phelps
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să n-aibă voie, să n-aibă identitate, să fie surd, orb și mut, avea voie să se prostitueze pe trotuarele partidului, dar n-avea voie să calce pe "alături"...; adică un individ femeie sau bărbat prins în automatismele unui mariaj mai mult sau mai puțin ratat, nu i se îngăduie, în numele moralei socialiste, o refacere, o reconstituire în plan liric, sau erotic, dacă vreți; și asta numai din cauză că o singură libertate admisă poate duce la alte libertăți. În piesa la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în cealaltă, ci dimpotrivă; un bărbat și o femeie nu sînt împreună ca să-și desființeze individualitatea, ci ca să și-o pună în valoare. Ea 2: Dragule, astea să le spui la catedră, la vreo conferință despre felul cum înțelegi tu mariajul. Aici, în casă, în căminul conjugal, să-mi spui de ce m-ai luat dacă voiai să fii independent. Atît de independent dacă-mi faci mie pe cocoșul îndrăgostit de o oarecare pipiță. Asta să-mi spui. El 1: (calm, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de dorință, de sănătate a dorinței. De ce să avem două sexe diferite dacă nu ar fi existat nicio diferență între ele? Pe de altă parte, cuplurile homosexuale nu pot procrea pe cale naturală, firească. O întreagă politică și dezbatere cotidiană în privința mariajului și a adopției copiilor de către cuplurile monosexuale traversează politica de azi. Estomparea diferenței între cele două forme de sexualitate a avut două consecințe esențiale: 1) promovarea și instituirea unei politici a identității sexuale; 2) posibilitatea cuplurilor homosexuale de a se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a experimentărilor, bazată pe o analitică a discursurilor despre sex. Comparația între ceea ce a fost în Grecia sau Roma antică și ceea ce a fost/este în Creștinism reprezintă o modalitate de a investiga discursul despre sex. Foucault ne spune că mariajul vechilor greci era mult mai permisiv decât cel creștin. Astfel, unui bărbat căsătorit din Grecia antică îi era îngăduit de către soție să practice relații sexuale cu sclavii și sclavele sale, să aibă amante, să frecventeze prostituatele 85. Acest comportament era
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
partea a doua vom începe de fapt incursiunea în aventura cuplului, încercând să stabilim care este relația dintre aportul economic și cel afectiv în constituirea unei familii, având în vedere importanța pe care societatea o acordă dotei în realizarea unui mariaj. Aceastareprezintă numai o primă etapă din experiența împărtășită de un cuplu și, ca urmare, în continuare ne vom apleca asupra spec tacolului nunții și al vieții comune pentru a sesiza în ce mă sură și prin ce mijloace partenerii se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și se stabilește în București unde se și mărită. Ea numai are răbdarea necesară să aștepte cartea de despărțire a mitropolitului. Conviețuirea n-a fost deloc ușoară nici pentru unul, nici pentru celălalt, iar soții se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fără de lege“ și fără să se informeze. Pentru că nu există un motiv de divorț, după Pravilă, mitro po li tul decide reîntoarce rea soției în patul con ju gal, cel puțin încă un an și anularea celui de al doilea Mariaj.<footnote id=”1”>1 DANIC, Fond Mitropolia țării Românești, CCCLXVIII/ 1, 2, 3, 4. 19 iulie 1819, <după 19 iulie> 1819; 8 august 1819; 18 august 1819. </footnote> Oa me nii se cunosc foarte bine între ei, secretul nu există
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
secol, practică specifică întregii Europe după cum reiese din Histoire de la famille sau din micile studii monografice aplecate asupra unor provincii. Aceeași ten din ță apare și la țăranul român din secolul al XVIII-lea care, atunci când este vorba de un Mariaj en do gam în interiorul satului, preferă ca ginere un vecin sau un consătean. Motive economice și sociale îl îndeamă să aleagă astfel. Mica proprietate cedată fiicei ca zestre face parte din mo șia satului, ea va fi reunită cu cea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de rudenie, cele două familii formând împreună o rețea de solidaritate necesară și importantă în derularea existenței cotidiene. Această politică, chiar dacă mai puțin, include și dorința părinților de a cunoaște omul în mâinile căruia își încredințează fiica. Este adevărat că mariajul are o importantă componentă economică, dar după cum vom vedea în capitolele următoare, părinților nu le este indiferentă viețuirea copiilor. Dacă totuși își alege ca ginere un necunoscut și lucrurile nu merg, tatăl însuși face recurs la putere, afir mând că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind om bun, de cinste și de bun neam, a trăit ea cu dânsul prea bine“, con chide același ban. Ștefan Racoviță, în numele unui principiu ce in ter zi ce căsătoria pământenilor cu străini, refuză să-și dea acordul la mariajul dintre fiul „gre cu lui“ Ni co lae mare paharnic cu fiica marelui ban Toma Crețulescu, pentru ca în aceeași zi să-și prezinte propriul candidat în persoana lui Radu Slătineanu, se pare tot un in trus de origine străină. La
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
19/20 pentru băieți, vârste regăsite și în celelalte medii românești - Banat, Moldova, Transilvania și care stârnesc reacțiile și întrebările diverșilor călători sau misionari străini, trecători prin țările române. Se poate observa foarte ușor diferența între lumea românească cu precocitatea mariajului și lumea occidentală unde pentru aceeași perioadă vârsta urcă până la 25/26 de ani pentru fete și 27/28 de ani pentru băieți. Explicațiile țin de valorile diferite pe care cele două lumi le promovează. Să luăm doar un exemplu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-o răpească pe aleasa inimii lui. Deși se stabilesc împreună, deși fata rămâne însărcinată, noul cuplu nu se grăbește să legalizeze legătura prin punerea în practică a ceremoniei religioase și a nunții, cele două elemente necesare în asigurarea validității mariajului. Diferențele sociale în tre cei doi sunt foarte mari: el, fiu de boier, ea, fată de „om prost“, în concluzie o legătură inacceptabilă atât pentru părinți și rude, cât și pentru societate, întrucât ar crea un precedent periculos. De altfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un negustor înstărit nu coboară în rang pentru a-și lua o nevastă inferioară din punct de vedere social, nu numai pentru că nu-i îngăduie statutul social, ci și pentru că o poate avea foarte ușor ca amantă și apoi pentru că mariajul este înainte de toate o afacere. Pericolul vine din sens in vers: a femeilor măritate cu oricine cu condiția ca acesta să nu ceară zestre. La 1780, Pă tra na din satul Sălciile, județul Ialomița, este măritată de cum na tul ei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a-i pune pe aceștia în față faptului împlinit. „Au căzut în dragoste“, iată cuvinte le ma gi ce care re u șesc să treacă dincolo de granițele sociale și să nu țină cont de prejudecăți. Autorii istoriei familiei constată că mariajul din dragoste este privilegiul celor săraci și că Mariajul din rațiuni economice rămâne în continuare regula pentru întreg secolul. La rândul ei, Agnès Walch constată că în Occident până la sfârșitul Vechiului Regim, în prim-planul reflecțiilor literare și morale se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Au căzut în dragoste“, iată cuvinte le ma gi ce care re u șesc să treacă dincolo de granițele sociale și să nu țină cont de prejudecăți. Autorii istoriei familiei constată că mariajul din dragoste este privilegiul celor săraci și că Mariajul din rațiuni economice rămâne în continuare regula pentru întreg secolul. La rândul ei, Agnès Walch constată că în Occident până la sfârșitul Vechiului Regim, în prim-planul reflecțiilor literare și morale se află tema căsătoriilor aranjate, bazate numai pe tranzacțiile economice
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestre comple tă. Combinațiile sunt din cele mai bizare și arată starea de precaritate, graba cu care s-a alcătuit zestrea, în ultimul moment, în pragul căsătoriei, când cei din casă au ce dat fiecare câte ceva în speranța realizării unui Mariaj și ridică rii „pietrei de moară“ din casă. Plus, trebuie remarcat că piesele numai sunt toate noi sau în perfectă stare. Vechi și nou se ameste că și se adună de prin casă în pre ziua nunții. Mama își cedează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
liniște să se pregătească de nuntă. La câteva zile, acesta îi trimite însă foaia de zestre înapoi, cerând mai mult. După cum po vestesc frații vitregi, în acest moment, intră în scenă mama vitregă care ține cu tot dinandisul ca acest mariaj să se facă și cere soțului să accepte noile pretenții. Mareș se lasă convins, mai ales „că trebuia să-și ridice piatra din casă“, cu toate că surplusul cerut con sti tuie de fapt zestrea pentru cea de-a doua fiică ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zestreze că sunt femeie săracă“. Ajutorul preotului apare ca o salvare, din acest motiv atunci când contractul se rupe disperarea mamei și a fetei sunt reale și justificate. Situația fetei seduse, cu onoarea salvare, apare drept o catastrofă. Din acel moment Mariajul pare imposibil, iar angajarea la un alt stăpân va fi întotdeauna legată de această întâmplare. Pe scurt, îi va fi foarte greu să găseas că pe altcineva la care „să slujească și să-și scoață pâinea“, iar mama cere cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
despre căsătorie. Și totuși lipsa unor atare studii nu ne împiedică să ne punem câteva întrebări asupra cărora să reflectăm pe parcursul cercetării de față: Care este evoluția căsătoriei? Când s-a impus ceremonia religioasă, ca act de validare a unui mariaj? De ce? Care este procentul concubinajului în raport cu „nunta“? Ce rol are cununia la biserică în ochii enoriașilor? Nunta este o taină administrată exclusiv de către Biserică. Cum Biserica ortodoxă din Valahia a produs foarte puține texte teologice cu privire la analiza diferitelor taine, încercarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Măsura luată de mitropolit pare halucinantă la prima vedere: în temni țarea Radei la închisoarea protopopului, pe când soțul, care este lăsat liber, trebuie doar să se reîntoarcă la prima soție. Or, adevărații vinovați sunt cei trei bărbați implicați în acest Mariaj: mai întâi Andrei care a mințit, a ascuns existența primei sale soții, a încălcat legea, a înșelat buna-credință a unui tată, al doilea vinovat este tatăl care a aranjat căsătoria fără să facă cercetarea necesară prin vecini și cunoscuți asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
păstreze uzu fruc tul, dar nu și zestrea. soția poate în orice moment al căsătoriei să-și reclame soțul care n-a fost prea vi gi lent cu privire la buna administra re a zestrei sale și că după câțiva ani de Mariaj s-a cam dus pe apa sâmbetei tot ce aduse se în casă. La 28 octombrie 1782, Ioa na, fata Le chii mă ce lar, își aduce soțul în fața tribunalului ecle zias tic cu gând să di vor țeze. motive
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]