11,339 matches
-
de vină. Orașul ăsta o Înfrângea. și-a plimbat privirile de jur Împrejur, prin camera sărac mobilată. Mai erau două scaune castron din Împletitură de ratan și un altul, de mai mici dimensiuni, pe care stătea Mick. Sub corpul lui masiv, părea un scăunel de copil. Nu se vedea nici masă, nici dulap, nimic unde s-ar fi putut aranja feluritele obiecte răspândite la-ntâmplare pe toată podeaua, de parcă trecuseră pe-acolo niște hoți nepricepuți. Erau două perechi de teniși, o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
deschis ușa. E-n regulă, poți să cobori, nu e noroi. În fața lor se distingea suprafața unei ape, cotitura unui râu care curgea potolit. Era Întunecat, calm și tăcut. Pe mal erau copaci cu rădăcinile cufundate În apă, scunzi și masivi, parcă pluteau. Farah a ridicat capul. Nu văd luna, a spus. știu. Sunt nori. De-aia am ales seara asta. De ce? Ce vrei să spui? O să vezi. Vino! Au Înaintat pe o cărăruie care urmărea malul sinuos al râului și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
avea nici un rost să-l scoată din Indonezia, dar n-avea de ales. Campusul era Întunecat și tăcut, doar dinspre terenurile de badminton se auzea pocnetul regulat al unei uși de tablă. În depăr tare, acolo unde șirul de construcții masive ale universității erau continuate de maghernițe sordide, se Întrezăreau câteva lămpi cu gaz, iar luminile acelea nu prea clare, izolate, lăsau să se vadă siluete care se mișcau prin Întuneric. Se auzea un cântec occidental. Margaret s-a gândit că
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sigură că, dacă l-ar fi întrebat ce făcea acolo, el ar fi evitat, ca întotdeauna un răspuns sau i-ar fi plasat una dintre expresiile lui amabile: ești o mică japiță curioasă! Parcă-l vedea tronând la biroul lui masiv, încărcat de cărți până la refuz, teancuri întregi aflate într-un echilibru precar, cu multe semne, bețe de chibrit sau scobitori, înfipte între pagini, având doar spre mijloc un loc minuscul, unde abia dacă încăpea o coală de hârtie. El, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trezi, se ridică din pat și, fără să știe în ce fel, privirea îi căzu pe o coală de hârtie uitată pe sticla biroului. Se așeză pe scaun și căută în grabă stiloul. Simți nevoie să se elibereze de acumulările masive din ultima vreme. Când puse capacul stiloului nu știa încă ce să însemne hârtia aceea scrisă mărunt, mărunt ,pe ambele fețe. Avea și ea acum pe birou teancuri de cărți dar toate ședeau aliniate cotor lângă cotor. Alte teancuri zăceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu sine încordarea creată de vehemența limbajului său, dezvelit de învelișul spumos, alunecos al diplomației, al tactului în conversație. Plecase și în urma lui liniștea părea apăsătoare. Derutată, Carmina înțepenise pe scaun, abia dacă mai îndrăznea să respire. De la biroul său masiv, profesorul domina imperturbabil încăperea. Nu-i prea plăceau persoanele care discutau cu el în contradictoriu, ba chiar mai ridicau și vocea. N-ar fi acceptat niciodată să-și modifice cu ceva vreo opinie formulată odată pentru totdeauna, după niște tipare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din șolduri, se auzea clar, pronunțat, fâșâitul ciorapilor de mătase atunci când genunchii se atingeau unul de celălalt era foarte excitant, intim, toate femeile poartă ciorapi de mătase dar la niciuna nu foșneau așa. Când puse mâna să deschidă fișetul, inelul masiv de aur se izbi de mânerul metalic, își clătină de două ori capul, coama bogată i se zbătu pe spate, apoi se întoarse și-i înmână Carminei rola pentru mașina de calcul. Numai păstrează, te rog, secretul, uite, pune-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu cele mai dubioase pretexte pe cineva. Îi place la culme să-ți șubrezească încrederea. Cine știe dacă, în taină, nu jinduiește și el după faimă, dacă nu se crede, cumva, cel mai bun? Așa cum ședea, prăbușit pe bancă, moale, masiv, dărâmat, cu obrajii puhavi, cu ochii roșii de nesomn, părea o întruchipare a decrepitudinii umane. Stai, ia loc, te rog, domnișoară. O apucă de încheietura mâinii și o trase spre el. Era umed, lasciv, privirea cu care o învălui, voit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
capul pe umeri care să mai și gândească cu propriile puteri? Se gândi la ciorba de burtă pusă la fiert de dimineață de mamă-sa, femeia îl aștepta moțăind în fotoliu, ultimele două butoniere are rochiei, sfârtecate vor dezveli genunchiul masiv, rotund, cu rotula îngropată în carne. Oala acoperită cu capac îl aștepta și ea pe aragaz. Mama va icni când se va smulge din fotoliu, sfâșiată de cine știe ce durere, va porni spre aragaz târșind pașii, va aprinde flacăra între degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
frunză în vânt la dispoziția profesorului, că nu posedă nici o armă de apărare, nici una, că se oferise singură să vină în gura lupului și era gata să-i suporte tirania și capriciile sau gata să se lase alungată de zidul masiv al tăcerii și se miră singură, înduioșată, până unde o va purta slăbiciunea? Aștepta reacția lui Alexe cu respirația întretăiată, cu ciudă, îl privea cu amărăciune. O să tacă? Mintea îi era stoarsă, vlăguită, nici o idee salvatoare nu țâșnea din marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu degetul maroniu de la atâta fum de țigară, niște omuleți ce existau acolo, pe covorul persan, descriind în aer cu un gest foarte sugestiv semnul desființării, scăpărând din ochii albaștri fulgere de oțel, el, Alexe, cu bustul ieșit deasupra biroului masiv, dirijând un întreg arsenal de calomnii și injurii, un adevărat cataclism, un puhoi înverșunat care lua la vale tot ce întâlnea, piatră sau frunză, o lavă grea, clocotitoare, de neînfrânt, curgând către undeva, nereținută, secerând în drumul ei totul. Biata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
urinase îndelung, cu usturimi, parcă elimina pietricele, mai târziu, după ce înghițise o pastilă, cocoțată în vârful patului, cu șalele înfășurate în paturi, mâncase o aripă de pui adusă de acasă, mestecase în grabă, înfometată la culme, cu ochii la spatele masiv al lui Ovidiu. Nu, ea nu mai voia să mai trăiască astfel de scene, nu mai avea anii cei tineri, nu mai avea suflu, se sufoca dacă mai continua să se târască așa, împreună cu Ovidiu, din hop în hop. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vă dau de mâncare, să vă fac o cafea. I-a invitat într-un hol larg acoperit cu persan albastru, având un chenar complicat la mijloc, i-a poftit să șadă și a dispărut pe una dintre ușile de stejar masiv. Carmina s-a așezat într-un fotoliu, Ovidiu pe canapea. Biblioteca aflată între uși era înaltă până în tavan, plină de cărți polițiste. Pe masa mică, scundă, trona o vază încărcată cu flori de câmp. Pe luciul ei se scuturaseră câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vocabularul cu noi cuvinte. Lecția de comunicare nu este specifică acestei discipline, deoarece tehnica de elaborare a unei compoziții nu se însușește prin predare, ci numai prin exerciții și prin lectură suplimentară. Lecția de muncă independentă se caracterizează prin aportul masiv al elevilor, un mare volum de muncă din partea acestora, astfel încât ei să fie dirijați în vederea formării unor priceperi și deprinderi de lucru, a imaginației creatoare, a exprimării corecte. Lecția de recapitulare și sistematizare urmărește fixarea și consolidarea cunoștințelor dobândite pe parcursul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și migăloase precum ceasornicarii din a căror breaslă făcuse și el parte până acum zece ani, când s-a retras la sfatul unui oftalmolog de la Spitalul Militar Central unde ajunsese grație fostei doamne Măran. Se apropie de scară. Din lemn masiv, de o strălucire mată, număra doar cinci trepte. Socoti că fără galoși Îi va fi mai ușor. Îi scoase cu ușurința cu care odinioară Își scotea sandalele de plajă pe țărmul Înalt și arid al lacului de la Salinae, năpădit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Înalt, dar avea ambele picioare amputate. Accident de muncă. L-au Îngropat Într-un sicriu mare, deși ar fi intrat Într-unul mai scurt și mai ieftin. Pantofii negri de lac au fost lipiți cu clei de tâmplărie de lemnul masiv al sicriului acoperit cu voal alb. La Început au vrut să-i bată În cuie, Însă cineva a zis că nu e Isus să merite o asemenea onoare. A fost o Înmormântare fără preot pentru că era vorba de un sinucigaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
chiar și al unui Înger din cei care roiau În jurul Eleonorei pe când sta culcată printre maci, că era de datoria sa să se ocupe de coșul din portbagaj pe care Îl și depuse cu grijă pe terasa largă, din lemn masiv, robustă ca puntea unei corăbii care aștepta doar vremea potrivită ca să se desprindă de casă și să plutească apoi În voie peste singurele vii din regiune plantate cu viță nobilă, din belșug stropită cu piatră vânătă. Era o imagine fastuoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
neatins. Căuta drumul cel mai scurt spre debaraua În care Își lăsase cizmele și ceea ce ea numea un military trench coat pentru a se face nevăzută Înainte ca Revelionul cu vânzare să se transforme În Revelion cu regrete când ușa masivă de la intrare se deschise fără preaviz și cu asemenea amplitudine, Încât mulți o și văzură sărind din balamale ca o ușă oarecare de pefele cum aveau mai toate apartamentele de bloc. Intrară pe rând: un domn Înalt, corpolent, mustăcios, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la o plimbare de-a lungul aleii care pornea din fața hotelului, urmându-i traseul șerpuit în sus pe deal. Lângă un spațiu de odihnă am găsit o bancă și m-am hotărât să mă așez. În vale, case și fabrici masive din gresie alcătuiau un orășel. Am zărit drumul pe care apucasem din greșeală cu o noapte în urmă și parcul neîngrijit în care râul maro și viu se revărsase din matcă. Acum, printre copacii de acolo licăreau farurile camioanelor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și să-mi smulgă picioarele în clipa când întorc privirea, dar, poate în parte, tot dimensiunea albastrului însuși e de vină. Conștiința faptului că pe măsură ce înoți spre el, acel zid albastru devine din ce în ce mai mare, până când suprafața lui e imposibil de masivă și te înconjoară din toate părțile, iar fundul mării coboară spre hăuri negre. Însă adâncimea nu o deranjează deloc pe Clio. Ea a făcut și parașutism și schi extrem, deși nu vreau să vă creez impresia că ar fi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
firavă. Avea în jur de treizeci de ani, purta o cămașă albastră curată, jeanși nepretențioși, dar aparent scumpi și era tuns ca un bancher. Mai purta și o pereche de ochelari mari, de soare, cu rame aurii, și un ceas masiv, de aur. Avea aspectul curat și îngrijit al unui bărbat ieșit de la frizer, ceea ce mă făcu să mă simt murdar și transpirat. — Domnul Nimeni? am întrebat. Bărbatul râse oarecum stânjenit. — Da. Foarte încântat de cunoștință. Se întinse să-mi strângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
se închise cu un pocnet hotărâtor acolo unde, cu o jumătate de secundă în urmă, se aflau brațul și umărul și capul meu. — Ludovician! am strigat cu o spaimă viscerală, izbindu-mă zdravăn de podea chiar în clipa în care masiva idee de rechin ieșită la suprafață ateriză înapoi pe și sub podeaua din spatele meu, forța loviturii trimițând în aer o undă de impact alcătuită din sensuri și idei care mă izbi și mă aruncă înainte, pe ciment. Am sărit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
e întâlnit rareori pe teren, în ultimii cincizeci de ani au fost raportate atacuri ale ludovicianului asupra vorbitorilor a peste douăzeci de limbi. Cercetarea de față și altele sugerează existența unei populații stabile, dacă nu chiar în creștere. Caracteristicile ludovicianului: Masiv și indolent, colorit șters, vag, aproape inexistent, rază mortală a mușcăturii, înotătoare regresive și meme dorsale ubicui. Mituri legate de ludovician: Nu e de mirare că acest mare, periculos și enigmatic prădător este subiectul multor legende și superstiții. Poate cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
24 ianuarie 1927, în comuna Frata, județul Cluj. Este căsătorit, are doi copii. Studii Școala primară în Comuna Frata, județul Cluj. Absolvent al liceului " Gh. Lazăr", Sibiu (1938 1946). Inginer Constructor-hidrotehnic, Institutul de Construcții București, Facultatea de Poduri și Construcții Masive (1947 1951). Doctor în Economie, Academia de Studii Economice, București (1974 1978). Limbi străine: germana, engleza și franceza. Specializări: Management: perfecționarea cadrelor de conducere din Ministerul Comerțului Exterior (1971). Marketing Internațional: curs intensiv, Universitatea Timișoara (1974). Activitate diplomatică în domeniul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
lucrau la întreprinderea Hydroprojekt din Praga, cu specialiștii cehi, pentru proiectarea barajului de la Bicaz din România. În perioada 1956 1957, la Academia de Științe Cehe din Praga, a efectuat un schimb de experiență și specializare în tehnica măsurătorilor pe construcții masive, atât în laboratoare, cât și pe teren; a publicat lucrarea "Tehnica măsurătorilor în construcții masive", editura Academiei București, 1958. Aspecte semnificative din activitatea diplomatică Japonia: A fost, în perioada 1961 1965, șef al primei Agenții economice române la Tokyo, Japonia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]