3,109 matches
-
se simt pe teren sigur. Von Streinitz nu răspunde nimic. Dacă cineva simte teren sigur sub picioare, în nici un caz nu poate spune asta despre armata germană. Cu toată rezistența înverșunată a trupelor din zonă, românii se instalaseră ferm pe masivul Silicka Planina. Iar asta înseamnă al dracului de aproape ca să nu începi să-ți faci griji. Nu mai are rost să stăm aici. Deja se lasă seara, să-i dăm drumul odată. Schultz întoarce privirea spre transmisionistul care, așezat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
colț, ochii speriați ai infirmierei se arată peste marginea saltelelor groase puse ocrotitor în jurul ei și a celor doi copii ținuți în brațe, la piept. Albă ca marmura, Smaranda zace în continuare pe pat. Marius îngenunchează lângă ea și scoate masivul Luger dintre degetele ei încleștate. Ți-am spus că nu voi da voie la nimeni să facă rău fetelor noastre. Se stinge ca o lumânare sfârșită, dar ultimele ei puteri se adună în cuvintele ce le smulge morții cu energia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
până în februarie. În fiecare an se întreprind 38-40 de drumeții. Marea majoritate se derulează în Munții Zarandului și durează o zi sau cel mult 2 zile; de șapte ori pe an, însă, se organizează excursii de 4-9 zile în alte masive muntoase, cazarea făcându-se iarna în cabane turistice, iar vara în corturile proprii. Programul anual include o serie de acțiuni tradiționale, cum ar fi excursia de o săptămână în Carpații Meridionali cu ocazia Sfintelor Sărbători de Crăciun (prima a avut
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
zi; există, însă, și trasee care măsoară între 30 și 35 km (acestea sunt, bineînțeles, recomandate numai celor bine antrenați). Participanți În 20 de ani, s-au desfășurat 800 de drumeții și excursii, în care au fost parcurse 44 de masive muntoase, 23 de chei, au fost vizitate 18 băi și ștranduri, 10 cetăți, 10 parcuri dendrologice, 6 castele, 4 ștranduri termale. În primele două decenii de existență a asociației, la excursii au luat parte persoane din aproape 80 de localități
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
Cred și eu, îmi șopti apoi pe scări, e ușor să fii drăguț când nu mai știi ce să faci cu banii... Așa bonom cum îl vezi... Îți spun eu mai tîrziu..." Camerele noastre erau alăturate, dădeau spre munte, acel masiv opus parcă lanțului Carpaților, de un verde dens, cu prăpăstii albe de zăpadă. Când intrai mă întîmpinară, venind dintr-un hău, reverberațiile violente ale trecerii unui tren. Deschisei geamul și tropotul acesta prăpăstios și nesfârșit de fiare lovite mă șocă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
violente ale trecerii unui tren. Deschisei geamul și tropotul acesta prăpăstios și nesfârșit de fiare lovite mă șocă. Un aer rece mirosind puternic a rășină (nu discret, ca la noi) parcă mă drogă și rămăsei minute lungi contemplând crestele acestui masiv care îmi sta parcă pe inimă, atât de străin și neprietenos mi se părea. Închisei geamul. În cameră totul era curat, mirosea plăcut și odihnitor a calorifer încălzit și a rufe proaspăt călcate. Mă desbrăcai, făcui un duș și schimbai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
astfel, s-o ajut să iasă din ele. Am fost foarte bucuroasă când m-am gândit să venim aici și să schiem, zise după câteva clipe lungi de tăcere (și privirea ei se răsuci și rămase parcă hipnotizată spre greoiul masiv sălbatic care nu sugera prin nimic că ar fi fost vreodată călcat de cineva)... dar acum..." Nu zisei, ci gîndii: dar acum, ce? Nu mai vroia? Ce i se întîmpla? Se îmbrăcase modest, aproape mohorât, un pulovăr maron, un pantalon
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
că îi fuseseră suflecate cu forța. Celălalt, micuțul, înota prin croială, îi atârna haina peste unghii. N-ai fi ghicit nici firma, nici culoarea, nici anul de fabricație; oricum suflai creta de pe ele. „Ne credeți proști, nu?“, s-a interesat masivul. Rânjea. Apăruse și fața: mare, osoasă, cu fruntea lată, de cal de tracțiune. Pe frunte cineva lipise trei fire de păr blond, ca o amintire dintr-un bordel. „Așa procedăm noi în timpul anchetelor, să verificăm dacă clientul e perspicac.“ „Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
generarea unor tulburări de masticație și digestie. Fosele nazale, prin aspectele anatomice normale, permit trecerea aerului către rinofaringe. În cazul apariției unor modificări prin îngustarea calibrului foselor nazale sau blocarea posterioară a orificiilor coanale, se generează tulburări de dezvoltare a masivului facial și, implicit, a aparatului alveolo-dentar. Leziunile malformative de tipul imperforațiilor coanale, despicăturilor labio-velo-palatine pot genera modificări atât estetice, cât și funcționale importante la copil, în special la nivelul aparatului dento-alveolar și al bolții palatine, ca și al cavității bucale
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a doi burjoni nazali laterali și mediali, separați de un șanț la nivelul liniei mediane a burjonului frontal. Configurația definitivă a feței se realizează odată cu confluarea burjonilor nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nazali între ei sau cu burjonii vecini. Confluarea burjonilor nazali între ei formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
formează masivul median, dezvoltarea acestui masiv fiind legată de dezvoltarea rinencefalului. Mai târziu, burjonii laterali nazali se reunesc cu burjonii maxilari, ștergând șanțul oblic al feței cu formarea masivului lateral. În continuare, burjonii maxilari se dezvoltă și se unesc cu masivul median dedesuptul gutierelor olfactive, ce sunt transformate în două canale, fosele nazale primitive deschise spre exterior prin cele două narine. Se produce o sudură prin afrontarea învelișurilor epigastrice, defectele acestor suturi stând la originea fantelor labiale (buza despicată). Unirea burjonilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
la procesele palatine, ce se vor îndrepta unul către altul și se vor suda pe linia median în a 8-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar (șanțul palatin al masivului median) și care se continuă din față în spate până la luetă. Din bolta stomadaeumului, formată din burjonul frontal, în spatele masivului median, se formează o creastă verticală (septul nazal), ce coboară să întâlnească procesele palatine, sudându-se între ele și separând
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
-a săptămână, formând palatul secundar. Sutura începe la nivelul canalului incisiv la marginea posterioară a palatului primar (șanțul palatin al masivului median) și care se continuă din față în spate până la luetă. Din bolta stomadaeumului, formată din burjonul frontal, în spatele masivului median, se formează o creastă verticală (septul nazal), ce coboară să întâlnească procesele palatine, sudându-se între ele și separând fosele nazale. Defectul de sudură a proceselor palatine determină o fantă palatină ce poate fi izolată sau să acompanieze buza
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
secundari (nazali, interni și externi) și a burjonilor maxilari (superiori) de sub gutierele olfactive. Fantele labiale interesează din față în spate buza superioară, pragul narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
narinar, gingia și palatul primar. Buza superioară se formează din sudarea directă a burjonului maxilar (superior) cu masivul median intermaxilar. Fantele labiale divid buza în partea centrală și în partea laterală. Pragul narinar rezultă din sudura burjonului nazal extern cu masivul median (provenite din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
din burjonul frontal) dedesubtul crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
crestei filtrate. Fantele labiale adevărate nu interesează această creastă, respectând pragul narinar. Invers, există fisuri izolate ale pragului narinar fără fante labiale, în cadrul formelor narinare pure ale buzei despicate. Gingia și palatul primar rezultă din sudarea masivului median intermaxilar cu masivul lateral (unirea burjon nazal lateral cu cel maxilar superior), limita posterioară a sudurii corespunzând canalului incisiv. În cazul buzei despicate, incisivul lateral este dirijat, aceasta diviziune putând constitui singură o fantă minimă de malformație. Fantele palatine sunt datorate unui deficit
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
să precizeze consumul în sarcină de către mamă de alcool, țigări, anticonvulsivante. În cadrul consultului multidisciplinar la pacienții cu fisura labio-maxilo-palatină este absolut necesară efectuarea unei explorări ORL clinice și paraclinice în vederea precizării disfuncțiilor specifice: -examen clinic realizat prin inspecția și palparea masivului facial, rinoscopia anterioară, buco-faringoscopia, rinoscopia posterioară. -examen microscopic otic și controlul funcției auditive (audiograma, impedancemetria, BERA, otoemisiuni acustice). -examenul video-fibroscopic este foarte util în explorarea foselor nazale, ca și al rinofaringelui. Examenul cardiologic, cu efectuarea electrocardiogramei, este utilă în depistarea
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
benigne nazale, cresc rezistența la nivelul vestibului nazal și favorizează respirația bucală, sforăitul și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down au apnee obstructivă în somn datorită masivului facial aplatizat, îngustării zonei nazofaringiene și hipotoniei musculaturii căilor aeriene superioare (Fig. 8b). Alte sindroame congenitale asociate cu apneea obstructivă în somn
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down au apnee obstructivă în somn datorită masivului facial aplatizat, îngustării zonei nazofaringiene și hipotoniei musculaturii căilor aeriene superioare (Fig. 8b). Alte sindroame congenitale asociate cu apneea obstructivă în somn sunt: sindromul Marfan, palatoschizis, acondroplazia. Patologie endocrină: acromegalia, hipotiroidia. Atât în cadrul acromegaliei, cât și a hipotiroidiei, apar infiltrări
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Circumferința gâtului - creșterea acestei valori este direct proporțională cu gradul de comprimare al pereților laterali ai faringelui de către țesutul adipos. S-a demonstrat că o valoare peste 40 cm se asociază cu un risc crescut de apnee în somn. •Examenul masivului facial în scopul detectării malformațiilor congenitale asociate cu îngustarea căilor aeriene superioare sau a unor stigmate de acromegalie sau hipotiroidism. •Circumferința abdomenului•Anomalii ale constituției anatomice: - micrognație; - retrognație; - sindrom Down; sindrom Pierre-Robin etc. •Examinarea aparatului cardiovascular și respirator: - măsurarea tensiunii
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
elitrelor ± paralele în primele 2/3 din lungimea lor. Elitrele punctate cu granulații dispuse uniform pe întreaga lor suprafață. Marginile laterale ale metasternului au o punctuație accentuată. Coxele posterioare și primul sternit abdominal cu o punctuație fină. Sporadică, întâlnită în masivele montane unde trăiește în izvoare și pârâuri reci. O mai întâlnim în fântâni și în minele inundate. l=3,5-4 mm. ♂ Tarsele anterioare ușor lățite cu ghearele egal dezvoltate, nedespicate. 17 Hydroporus melanarius Sturm (monticola Sharp, ruficornis Zett.) Ovalalungit, cu
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
70% din teritoriu, procent prin care comuna se înscrie între regiunile cu cele mai întinse domenii forestiere ale țării. Marea majoritate a pajiștilor fiind secundare, instalate în pădurile defrișate, denotă că, în trecutul nu prea îndepărtat, pădurea forma aici un masiv aproape compact. Într-un „Ghid turistic al comunei Vama pentru pionieri și școlari”, fostul director al Liceului Vama, profesorul de geografie Gânscă Ștefan, arată că suprafața comunei este de 13.723 ha; 9.300 ha sunt ocupate de păduri, iar
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
o serie cuprinzătoare de disfuncții la nivel social. în absența preexistenței unor structuri comunitare puternice, capabile să faciliteze integrarea migranților în habitate urbane coerente social, fluctuația ridicată a locuitorilor nu face decât să accentueze neputința agregării acelor structuri. Forțarea migrației masive rural-urban, urmată de multiplicarea artificială a rutelor migraționale interne pentru accelerarea nesustenabilă a dezvoltării industriale au permis evitarea formării unor structuri capabile de reacție colectivă. Amestecul amețitor al indivizilor era facilitat și de migrația intra-urbană realizată pe principiul repartizării
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]