91,688 matches
-
de la Cîmpulung, publicată postum în 1997, firește, la Editura Humanitas. Aici Noica propune experimentul de a se elibera carnete de cecuri pe viață "cîtorva exemplare alese" din tineretul român sortite să îngăduie posesorilor lor de a trăi în deplină libertate materială, fără nici o restricție alta decît a răspunderii proprii. Aceste carnete ar urma să fie acordate pe viață tinerilor între 30 și 40 de ani care vor fi dovedit nu numai merite creatoare în cîte o specialitate de cultură teoretică ori
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
atît de exacte despre poezia lui, își caracterizează atît de precis toate aceste cinci perioade, încît nu pot să nu reproduc într-un fel aici cuvintele lui. Foarte semnificativă mi se pare această permanentă raportare la biografia proprie, la condițiile materiale în care s-a dezvoltat un anumit tip de poezie. Asta dă poemelor o lipsă de gratuitate cuceritoare și face dovada unei lucidități teoretice prin care Codrescu se desparte de șaizeciștii din țară, fără să piardă însă și savoarea metaforică
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
din învățămînt s-au specializat în revendicări de salarii, dar nu se poate spune că au obținut mare lucru, așa că ar fi o extravaganță dacă li s-ar cere să includă în revendicările lor și unele privitoare la îmbunătățirea stării materiale a școlilor. Sindicatele consideră că asta e treaba Ministerului. Ministerul ridică din umeri arătînd cu degetul către administrațiile locale, iar administrațiile locale își întorc buzunarele pe dos și anunță că n-au bani. Totuși începerea anului școlar nu e o
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
cu o furie paroxistică de revoluția bolșevică din Rusia, ,,revoluția,, comunistă din România se luptă nu numai cu instituțiile și cu oamenii, ci și cu imaginile și cu reprezentările vechiului sistem. Cărțile sunt arse cu o sălbăticie fără seamăn, bunuri materiale distruse cu acea orbire pe care numai o îndelungată frustrare ar putea-o cît de cît explica, iar statuile și însemnele publice sunt și ele demolate ori, în cazurile cele mai fericite, doar dizlocate, ca stocuri cvasimagice ale unei energii
Arta românească între 1945-1964 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15971_a_17296]
-
autentice democrații. Extraordinara prestație a lui Corneliu Coposu, purtătorul de torță al trecutului de luptă al partidului renăscut, care se opusese mai multor dictaturi, garanta o fațadă. În realitate, P.N.Ț.C.D.-ul s-a realcătuit cu lentoare, în sărăcie materială și mobilizând un segment electoral destul de redus - vezi rezultatele primelor alegeri prezidențiale, când Ion Rațiu a cules mai puțin de trei la sută din voturi pe țară. Oferta altor noi partide s-a dovedit mai tentantă. Dacă, totuși, aderenți potențiali
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
Ț. P.S.: În seara zilei de 13 febr. a.c. am aflat de la televizor că minuscula planetă EROS - un pietroi de 30 km lungime și vreo 17 lățime - avînd forma unui cartof și gravitînd în jurul soarelui, fiind cea mai veche probă materială a Facerii lumii și pe care s-a prăbușit, recent, în cădere liberă, un satelit american ce l-a fotografiat din toate părțile pînă să se distrugă, se va prăbuși la rîndul său pe Terra, după vreun milion și ceva
Voltaire despre evrei (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16017_a_17342]
-
întîlnesc într-o distribuție cu cei care primesc sume stabilite pe baza unui contract de colaborare, ofertant, care face din meseria de actor o profesiune realmente liberală. Și nu întotdeauna valoarea îi așează în tabere diferite din punct de vedere material, ci 'încadrarea". Deși au trecut atîția ani din 1989 și pînă astăzi, flexibilitatea actorului este greoaie. Puțini și-au luat destinul în propriile mîini, renunțînd la contractul stabil cu un teatru. Mișcarea mai liberă a actorilor cred că ar dinamiza
Vacarmul singurătății by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15632_a_16957]
-
de 30 de ani, înfruptându-se din roadele unei neobosite creșteri de 5% pe an, va fi în putere nu numai să muncească și să poată spera la a se menține profesional, dar și să profite de un anume răsfăț material, nu de soiul aleșilor soartei din zilele noastre, învățați a refuza cu plictis bonificații de câteva sute de mii de dolari, ci la buzunarul obișnuiților de localuri unde curent se lasă pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
neîntreruptă. Ciudată, stranie, e și Fugito, ca și nuvela care dă titlul volumului Omul și umbra, povestea celui învățat de o bătrînă vrăjitoare cum să se ascundă în umbra sa. Numai cînd apunea soarele, trupul său vertical își recăpăta consistența materială dar, în lumină, el se furișa în mantaua umbrei, în timp ce glasul, care ținea de viața lui adevărată, dispărea atunci cînd dispărea și umbra". În despărțămîntul literaturii fantastice românești, Oscar Lemnaru și-a găsit locul său umbros. Dl Mircea Braga, coleg
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
ne permitem tipografie și depozit propriu, nu ne permitem nici difuzare proprie. Prea puține mari cotidiane le au pe toate. Dar o foaie culturală ca R.l.? R.: Să nu încheiem înainte de a ne referi și la altceva decît la condițiile materiale ale publicației. Întocmiți, vă rog, un portret-robot al R.l. de după 1989? N.M.: În 1990, cînd am devenit directorul ei, R.l. avea o tradiție și un loc bine precizat printre periodicele culturale din țară. Era principala revistă a Uniunii Scriitorilor și
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
suspect de beci, drept care produc mai ales dezbinare. Neliniștea agresivă, strângerea transpirată de mână a acestui Uriah Heep al tranziției, trucurile și tergiversările care ajung să exaspereze pe toată lumea, inclusiv pe el, îi trădează contratimpul interior. Cu sau fără succes material, dar mereu sub o avalanșă de situații proaste cărora le opune un fatalism mineral, el nu atinge nici măcar pragul minim al conștiinței stării în care se află. 9. Eliminarea paternalismului ca argument al neimplicării guvernanților în viața comunității: raționalizarea preferată
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
locul se identifică cu persoana. Romanian Brown e un amestec de peisaj, politică și feerie. Erau într-un fel ecoul unei confuzii interioare incitante. M-au atras mulți dintre cei pe care i-am cunoscut. Nu cunosc decât vag starea materială a României, istoria și poziția ei actuală, dar am citit un număr de poeți români: Tartler, Dinescu, Crăsnaru, Sorescu, Nina Cassian și Denisa Comănescu, printre alții. Ei mi-au colorat percepția țării. Nu știu dacă această percepție a concretului e
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
unde Florin Bratu a fost la un lectorat. Teza, știută lui Fl. Bratu, deși nepublicată, a fost reluată aproape pe de-a-ntregul după dactilograma din biblioteca universității. A mai fost exclus Viorel Mirea din Turnu Severin pentru ,,prejudicii morale și materiale aduse USR". După excluderi și plagiate, procese. Dacă Nichita Danilov a retras, public, acuzațiile aduse lui Lucian Vasiliu, așa încît procesul nu mai are obiect, Dan Giosu e chemat în justiție de Pop S. Gheorghe (alias George Vulturescu). Toți patru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
căutarea polemicii cu orice preț. Gheorghe Grigurcu caută cu îndîrjire sămînța de scandal. O vigilență patologică bîntuie orice replică, orice răspuns la cine știe ce afirmație. Suspiciunea domină. O calitate a cărții ar fi evidențierea condiției de frustrat la Gheorghe Grigurcu, frustrat material și cultural. Interviurile așezate unul după altul scot la iveală locuri comune care n-apăreau într-o biblie a revizuirii precum Amurgul idolilor. Criticul se plînge că a fost forțat să rămînă într-un colț uitat de provincie. Că nu
Revizionistul numărul unu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15725_a_17050]
-
a disciplina tot ce ține de existența colectivității ca și a individului. Pe de altă parte, aversiunea față de artă oglindește pragmatismul, deci latura joasă, filistină, a societăților deschise, capitaliste, în care arta care nu e ,,de consum" indispune prin profitul material redus, dacă nu chiar nul ce-l atrage. Astfel ,,socialismul real" și economia de piață își dau mîna în aspirația lor spre o producție (mai mult ori mai puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
interes meschin. În destule cazuri, relația este dată chiar de apreciere: cineva cu influență a ajuns cumva să-ți cunoască talentele și te recomandă conducerii unui canal mass-media. Sunt rarisime cazurile celor care au devenit jurnaliști pur și simplu propunând materiale (bune) unei publicații. Cît despre concursuri de angajare, să fim serioși: sînt rare și fictive. Cum îți găsești de lucru? Faptul că ai ajuns să publici, că ești angajat undeva, nu înseamnă cîtuși de puțin că ai un loc de
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
sau anecdota exemplară din proza al cărei titlu amintește cam fără rost de o povestire a lui Salinger au niște virtuți cumva extraliterare și, dacă nu putem să nu fim de acord cu Mircea Cărtărescu care le consideră un excelent material didactic pentru un curs de teorie literară, putem totuși să adăugăm că asta nu le face să fie și literatură adevărată. Aceste proze sînt mai degrabă exerciții demonstrative, prin care Ioan Groșan își expune familiaritatea cu moda timpului. Aerul lor
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
Junimii asupra generației mele, adică asupra generației ce i-a succedat și a avut un oarecare contact cu fruntașii ei, rămîne însă de ordin moral. Privim ca un miracol faptul că în mijlocul unei epoci de bîjbîieli și de apetențe pur materiale, a unei dorințe de parvenire și de îmbogățire, a unui politicianism fără frînă morală și a unei lipse de cultură și de seriozitate științifică, s-au găsit cîțiva oameni, reuniți nu numai de un mănunchi de idei comune căpătate în
Un impas al lovinescianismului? (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15726_a_17051]
-
un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ și calitativ". De fapt, nu e vorba doar de o "activitate", cuvîntul denumind curent modul de înregistrare, ba chiar, prin metonimie, suportul material al păstrării datelor. Mi se pare clar preferabilă definiția mai simplă din vechiul DLRM (1958): "înregistrare a tuturor lucrărilor, bunurilor, persoanelor etc. legate de o anumită activitate". într-un dicționar italienesc (Zingarelli, 1995), sensul (care ar părea să fi venit
Plurale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15768_a_17093]
-
permanență, din totdeauna, printre altele și în articolul intitulat Țară, Patrie, Imperiu. El reamintește că, avînd în vedere originea latină a cuvîntului Țară, să nu se uite accepția latină a acestuia, însemnînd o bucată de pămînt; căci - dincolo de înfățișarea propriu-zisă - materială, a solului, există într-însul și - mai cu seamă - o valoare istorică permanentă... și din pămînt se desface, aș zice, ca un fel de abur al pămîntului, ceva imaterial, sufletesc, ideal, în care se găsesc amestecate toate elementele celui mai
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
într-o zonă distorsionată, alienată, nevoia proprie oricărei civilizații de a-și recunoaște și susține structura intelectuală. Or ce se petrece în proaspăta noastră, atît de prosperă pentru unii, democratură? Reflectoarele viclean orientate ale făcătorilor de mass-media, ca și răsplata materială consistentă îi ocolește pe creatori, pe indivizii trudei spiritului și a minții, îndreptîndu-se spre cu totul alte categorii, într-o bizară armonizare cu ceea ce semnifica, sub regimul totalitar, ofensiva împotriva culturii. Cîntăreții de manele, clovnii micului ecran, fotbaliștii, spre a
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
lui declarații. Și, deodată, în martie 1950 (el fusese arestat, cum am precizat, în ianuarie 1950), brusc, sufocat de atîtea întrebări dacă a declarat tot ceea ce știa, face o intempestivă mărturisire că, în toamna lui 1949, excedat de starea sa materială și gîndindu-se la viitorul țării, a început redactarea unui manuscris care trebuia să constituie sugestii pentru un viitor guvern necomunist (gîndul său îl purta spre Sabin Manuilă) despre felul cum trebuie reorganizată țara. A redactat materialul în trei dimineți, nu
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
Mircea Mihăieș Vin ploile, vine iarna și armura de minciuni a guvernanților e tot mai găurită. Nivelul de trai se prăbușește cu fiecare clipă, mizeria materială a românilor concurează doar cu mizeria morală în care ne complacem. Blindat de amărăciunea vieții de fiecare zi, cetățeanul îți vâră capul între umeri și nu mai vrea să vadă, nu mai vrea să audă nimic. Oricât de optimist ai
Secătura de bloc și de partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15809_a_17134]
-
consideră că "antisemitismul este la el acasă în țările sărace și în epocile istorice bîntuite de sărăcia crizelor economice". Și apreciază, tot păstrîndu-se pe postamentele puse de Kautsky, că de fapt, cauza economică nu este deloc același lucru cu interesul material. Pentru că, precizează, interesul material este un proces intelectual conștient și clar. Pe cînd cauza economică lucrează adesea invizibil, prin ocoluri sufletești foarte depărtate de lumina conștiinței și a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
la el acasă în țările sărace și în epocile istorice bîntuite de sărăcia crizelor economice". Și apreciază, tot păstrîndu-se pe postamentele puse de Kautsky, că de fapt, cauza economică nu este deloc același lucru cu interesul material. Pentru că, precizează, interesul material este un proces intelectual conștient și clar. Pe cînd cauza economică lucrează adesea invizibil, prin ocoluri sufletești foarte depărtate de lumina conștiinței și a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]