1,760 matches
-
Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându-se după caracterele frunzei, a lăstarului adult și a strugurelui; toamna, de la pârgă până la recoltarea strugurilor, folosind caracterele botanice ale strugurilor și ale boabelor aflate la maturare, ale lăstarului (coardei) și ale frunzelor. Acest determinator prezintă dezavantajul că folosirea lui este limitată datorită faptului că majoritatea soiurilor (258) sunt autohtone (ungare). Fiecare descriptor este codificat prin cifre, iar codurile sunt atribuite prin compararea cu soiuri de referință
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță de vie, înglobând 21 de descriptori ampelografici. Observațiile se fac la maturarea strugurilor asupra a 100 boabe, câte 10 boabe situate în zona de mijloc a 10 struguri. 9.1. Mărimea bobului (cod OIV 220; UPOV 62; IBPRG 4.2.4.). Se determină prin măsurarea lungimii și lățimii a 100 boabe, mărimea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
organoleptic. 9.10. Punctul pistilar (cod OIV 229; UPOV -; IBPRG -). Se observă pe suprafața pieliței la vârful bobului, putând fi slab aparent sau aparent. 9.11. Colorația pulpei (cod OIV 230; UPOV -; IBPRG 4.2.7.). Observațiile se fac la maturarea completă a boabelor și poate fi necolorată sau colorată. 9.12. Intensitatea colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colorației pulpei (cod OIV 231; UPOV 41; IBPRG 4.2.9.). Se determină odată cu aprecierea colorației pulpei și în raport cu soiurile de referință. 9.13. Suculența pulpei (cod OIV 232; UPOV 73; IBPRG 6.2.15.). Se apreciază, de asemenea, la maturarea deplină a boabelor și poate fi nesuculentă sau suculentă. 9.14. Randamentul în must (cod OIV 233; UPOV -; IBPRG 6.2.12.). Se stabilește la 100 de boabe din zona de mijloc a strugurelui, care se cântăresc, se zdrobesc și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prin presare. 9.16. Gradul de consistență al pulpei (cod OIV 235; UPOV -; IBPRG -). Este determinat obligatoriu la soiurile pentru struguri de masă. 9.17. Gustul pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pulpei (cod OIV 236; UPOV 74; IBPRG 4.2.8.). Se stabilește organoleptic la maturarea deplină a boabelor. 9.18. Aroma pulpei (cod OIV 237; UPOV -; IBPRG 6.2.18.). Este o însușire de soi, dar variabilă în funcție de gradul de maturare a strugurilor. 9.19. Lungimea pedicelelor (cod OIV 238; UPOV -; IBPRG 7.1.7.). Se determină între punctul de inserție pe bob și ramificație . 9.20. Separarea bobului de pedicel (cod OIV 239; UPOV 76; IBPRG 6.2.20.) reprezintă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
OIV 241; UPOV 77; IBPRG 4.3.17.). Se apreciază prezența sau absența semințelor precum și gradul de dezvoltare a acestora ( de exemplu rudimente de semințe). 10.2. Lungimea seminței (cod OIV 242; UPOV -; IBPRG 6.3.2.). Se determină la maturare, prin măsurători efectuate la 100 semințe uscate și se stabilește lungimea medie a acestora . 10.3. Greutatea seminței (cod OIV 243; UPOV -; IBPRG 6.3.3.). Se cântăresc 100 de semințe uscate, pentru a se stabili greutatea medie a unei
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5. Începutul maturării lemnului lăstarilor (cod OIV
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri (g zaharuri/100 boabe). 1.5. Începutul maturării lemnului lăstarilor (cod OIV 305; UPOV -; IBPRG 6.1.49.) se consideră momentul începerii colorării în brun a internodiilor bazale de la 10 lăstari, respectiv când 50% din lăstari, pe lungimea a 2-3 internodii de la bază, prezintă culoarea caracteristică lemnului matur
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor legate, raportate la numărul total al florilor dintr-o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
o inflorescență (%) și se determină la 14 zile de la înflorit la strugurii de pe 10 lăstari. Modul de interpretare este prezentat în tabelul 2.31. 2. Greutatea strugurelui (masa strugurelui) (cod OIV 502; UPOV -; IBPRG 6.2.25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
25.). Se stabilește la maturare prin numărarea și cântărirea tuturor strugurilor de pe 10 lăstari, făcându-se o medie a valorilor obținute. 3. Greutatea bobului (masa bobului) (cod OIV 503; UPOV -; IBPRG 6.2.26.), de asemenea, se apreciază la maturare, cântărind 100 de boabe provenite de la 10 struguri, câte 10 boabe din zona de mijloc a strugurelui. 4. Producția de struguri la hectar (cod OIV 504; UPOV -; IBPRG 6.2.27.) se determină în momentul recoltării soiului și se exprimă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
relativ Observațiile se fac după înflorit, la toți lăstarii de pe 10 butuci. Se stabilește raportul dintre numărul de struguri pe butuc și numărul total de lăstari pe butuc. 2.2.4. Indicile de productivitate absolut - i.p.a. Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate absolut și greutatea medie a strugurelui, stabilită la maturitatea deplină. 2.2.5. Indicile de productivitate relativ Este determinat la maturarea deplină a strugurilor, când se poate stabili greutatea medie a unui strugure odată cu indicele de productivitate absolut. Reprezintă produsul dintre coeficientul de fertilitate relativ și greutatea medie a strugurelui stabilită la maturitatea deplină. 3. Descriptorii pentru însușiri tehnologice 3.1
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
următoarea: foarte mare > 90% (nota 1), mare 80-90% (nota 3), mijlocie 70-80% (nota 5), mică 60-70% (nota 7), foarte mică < 60% (nota 9). 3.3. Indicele bobului. Acesta reprezintă numărul de boabe la 100 g struguri. Determinarea se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
se face la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este prezentată în tabelul 2.44. 3.4. Indicele de compoziție a bobului. Reprezintă raportul dintre greutatea pulpei și restul de pieliță + semințe. Determinarea se face la 100 boabe, la maturarea tehnologică a strugurilor. Scara de interpretare este următoarea: indicele de compoziție mic < 10 (nota 1), mijlociu 10 - 15 (nota 3) și mare > 15 (nota 5). 3.5. Indicele de structură a strugurelui. Reprezintă raportul dintre greutatea boabelor și greutatea ciorchinelui
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt în cantități ce depășesc 100 mg/L, dintre aceștia mai abundenți fiind prolina (Pro) și arginina (Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Arg) care au ca precursor comun acidul glutamic. Aminoacizii fiind forme monomere ale proteinelor, se acumulează în struguri în cantități mai mari în timpul maturării acestora, când are loc încetarea creșterii boabelor și reducerea sintezei proteinelor. S-a constat că, în timpul maturării și supramaturării strugurilor, conținutul în prolină crește brusc și foarte mult, în timp ce, cel în arginină este mai constant. Cantitatea de aminoacizi din struguri este influențată de condițiile climatice ale anului, constatându-se că în anii răcoroși dar cu puține precipitații
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
triptofan (Kluba și colab., 1978). O cantitate importantă de aminoacizi se găsește în seva care circulă prin organele lemnoase ale butucului de viță de vie. Lorcheveque (1998) analizând seva în diferite fenofaze ale perioadei de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
octombrie 2002 , publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 4 noiembrie 2002. Potrivit acestei clasificări, vinurile DOC, care trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 11% în volume, pot fi încadrate, în funcție de stadiul de maturare a strugurilor la cules și de caracteristicile lor calitative și de compoziție, în următoarele categorii: a) cules la maturitatea deplină, DOC-CMD: vinuri provenite din struguri cu conținut în zaharuri de minimum 187 g/l; ... b) cules târziu, DOC-CT: vinuri provenite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]