4,239 matches
-
nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului 30 noiembrie este una din cele mai importante sărbătorile creștine - Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Apostolul Andrei, părintele și ocrotitorul tuturor românilor, cel care a creștinat pentru întâia oară locuitorii de pe meleagurile țării noastre. De această dată sunt legate și o serie de obiceiuri și tradiții populare românești, precum cele referitoare la strigoi. Originile sărbătorii În credința populară a românilor, noaptea de pe 29 spre 30 noiembrie, este o noapte a celor morți
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
Toate Articolele Autorului - Cum s-au cunoscut , Vasile și Fifi ? - Fiul meu Vasile, după ce a terminat generala, a plecat de-acasă, să se califice, să învețe o meserie. Așa erau vremurile. Chipul transfigurat al bătrânei părăsise iarăși prezentul, hoinărind pe meleagurile îndepărtate ale Arcadiei sufletești... - După un timp a ajuns sudor la București. Acolo și-a cunoscut și viitoarea nevastă, pe Fifi. - Lucra ? - Bineînțeles, lucra la covoare, în industria textilă. - Era bucureșteancă ? - Nu. Moldoveancă get-beget : din județul Galați, dintr-o localitate
CONSĂTEAN CU O ZEIŢĂ (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344539_a_345868]
-
continuăm pastorala beethoveniană! Femeia îi spuse c-o strâng pantofii și-i e greu să meargă pe jos; Eminescu se aplecă, îi trese pantofii din picioare, îi mângâie gleznele și-o luară așa prin iarba mare, ca în copilărie pe meleagurile nemțene. Veronica se lăsă purtată de Mihai ca un copil. -Mihai, ce-i cu tine? -Te port ca pe-o regină spre palatul împărătesc! -Ce visător ești, Mihai! -Sunt făcut din vise, Corina, și dacă n-aș avea puterea să
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
Impact > Istorisire > EMINESCU ȘI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1215 din 29 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului CAP: 13 Veronica se trezi târziu; avusese o noapte de coșmar, prin plecarea ei spre meleagurile natale lăsa în urmă o lume ideală și intra în viața cotidiană. Lumea lăsată în urmă se numea Viena și, mai ales, Eminescu... Deschise ferestrele larg, aerul dimineții o învioră. De fiecare dată când pleca spre casă își trimitea înainte
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
se cuibărise din iarnă în inimă; boala lui prelungită, lipsa de bani, traiul greu și mai ales lipsa perspectivei unei diplome erau argumente care îl înclinau către o asemenea hotărâre. Acum Veronica venise ca o salvare, pleca după ea spre meleagurile dragi inimii lui; se gândise și la o slujbă, poate la Iași, lângă Veronica, sau la București. La Iași era aproape de junimiști, poate îl vor ajuta să câștige o slujbă și să publice în continuare în Convorbiri... Știa că va
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
adevăratul gentalman britanic și anume... un „domn"care împreună cu prietenii lui ne-a făcut pe toți pasagerii „idiots”... deoarece am îndrăznit să batem din palme! Prima impresie. În fine, aceasta a fost doar prima dintre ciudățeniile trăite aici, pe aceste meleaguri. Ca să nu mai spun că... deseori am avut impresia că sunt în Asia, Africa sau poate Orientul Mijlociu. Este plin de oameni de culoare de diferite naționalități. Dar nici asta nu ar fi o problemă... Adevărata problema este mizerie de nedescris
JURNAL LONDONEZ (1) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348104_a_349433]
-
câteva mii de conaționali pentru care ar fi necesare înființarea a cel puțin trei biserici românești. Mai mult decât atât, bisericile din Arizona în general nu răspund cerințelor tuturor categoriilor de români cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu pe aceste meleaguri. Unii sacerdoți s-ar putea să nu-mi de-a dreptate invocând numărul mare de enoriași din cele două mega-biserici: Elim și Happy Valley. Am toată aprecierea pentru conducătorii lor și pentru realizările făcute. Mai rar așa performanțe în Diaspora
NECESITATEA REFORMEI IN BISERICILE ROMANESTI DIN SUA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348163_a_349492]
-
i se schimbe numele în Copenșpaga. În al doilea rînd, în specificitatea noastră națională intră faptul că la noi șpaga e deschisă, e „aperta”, cum zic italienii (aici ne cam asemuim cu ei, căci doar sîntem „geantă” latină). Pe alte meleaguri șpaga există, dar mai pipernicită și, în orice caz, mai pitită, mai pe șestache, mai în surdină. La noi e pe față, cu poalele sumese, cu șlițul desfăcut. Și este astfel, lăbărțată, unde vrei și unde nu vrei: cînd o
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Autorului Cronică de Al.Florin Țene Generozitatea față de confrați se cunoaște după fapte Zilele trecute am primit, printr-un intermediar, un volum antologic semnat de cunoscutul profesor universitar din SUA, scriitorul paradoxist, Florentin Smarandache,( propus pentru Premiul Nobel, ) original de pe meleagurile vâlcene. Despre aparița acestui volum aflasem de la autor, în urmă cu câteva luni, promițându-mi că mi-l trimite cât de curând. Așteptam cu nerăbdare volumul de suflet,ce se intitulează “Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț “, apărută la Editura
GENEROZITATEA FAŢĂ DE CONFRAŢI SE CUNOAŞTE DUPĂ FAPTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347542_a_348871]
-
cu nici una de pe Pământ. Dumnezeu stătea după un nor alb și o mângâia cu privirea Sa, având grijă ca Soarele să-și râspândească pe cer razele jucăușe și calde. Și se revărsau pe munții măreți și înverziți de unde alunecau pe meleagurile Țării Lalelelor și de unde izvoare bogate de apă curgeau la vale și se răspândeau peste tot. Pe câmpii și dealuri se înălțau spre cer copaci înalți. Vârfurile lor ce păreau una cu cerul se unduiau mândre în adierea ușoară a
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Una din fetele lui Dio, LJ, A VENIT PENTRU O SĂPTĂMÂNĂ ACASĂ. Din Franța. Luna august este și pentru satul lui Dio luna când străinerii revin pe meleagurile natale. Din Italia, din Spania , din Anglia ori din Franța. Revin să-și reîncarce bateriile sufletești pentru încă un an. Doi sau mai mulți. Ani. Și totuși, Dio are impresia din ce în ce mai pregnantă că acest fenomen social, globalizarea, mai mult îi
LORYJEANNE, ACASĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347572_a_348901]
-
colțuri ale țării, Dellu era întrebat mereu de cei care lucrau în mod stabil, la birouri: - Cum de îți place atât de mult și în special ca evreu viața asta ca de țigan cu cortul, mereu și mereu pe alte meleaguri? E drept că pentru noi a vedea aceste frumuseți trebuie să plătim, dar o excursie e una și veșnic pe drum e cu totul alta. Dellu le răspundea de fiecare dată cu zâmbetul lui ce-i cucerea: - Eu iubesc libertatea
PASIUNE SAU CEVA TRECĂTOR? de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347504_a_348833]
-
Acasa > Cultural > Modele > SOFIA ROTARU. BUHUȘI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREȚEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sofia Rotaru, „Regina Pop”, ucraineancă de origine română, pe care rușii și lumea o laurează ca și pe Alla Pugaciova ori
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sofia Rotaru, „Regina Pop”, ucraineancă de origine română, pe care rușii și lumea o laurează ca și pe Alla Pugaciova ori Muslim Magovayev, își are rădăcinile sale, dacă e adevărat ce spun familiile pământene ale meleagurilor băcăuane, în suburbia de sub pădurea Lețcanei, în apropiere de orașul Buhuși. „Rotăreștii” de la Lețcana buhușeană spun că în sângele inimii Sofiei Rotaru curg sevele harului cîntecului ridicat la suflet din umbra bătrânilor stejari ai Runcului frământat de copitele calului voievodului
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
este buhușeancă dinspre tată, din familia veche neaoșă, Rotaru. Dar există la Buhui un spirit metabolizat în insațietatea buzunarului, nu al primatului valorii. Cântecul Sofiei Rotaru, care a răsunat și răsună și azi în toată lumea, nu-i ascultat chiar pe meleagurile strămoșilor ei. Aici, ori tace ce a mai rămas bun din oraș, ori e risipit în uitare sau moarte...! Aici nu mai au vlagă decât acei care calcă strâmb. Sofia Rotaru a fost laureată cu cele mai înalte distincții de
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
estice și a lumi, poate va readuce într-o zi îngerescul ei cântec și în România dintre Prut și Bistrița, apoi, mai departe, în tot Regatul de cândva! (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sofia Rotaru. Buhuși, meleagul străbun al cântăreței / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1096, Anul III, 31 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SOFIA ROTARU. BUHUŞI, MELEAGUL STRĂBUN AL CÂNTĂREŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347618_a_348947]
-
de poezii - absorție totală pentru scris, devenind pentru domnia sa ca un lucru între patimă și înălțare. Extrem de rodnic în creația sa, poetul și prozatorul Mihai Leonte și-a zămislit continuu, carte după carte. Fără îndoială cărțile domniei sale au cinstirea cuvenită. Meleagurile natale Bunești - locul de baștină, n-au rămas mai prejos, prețuindu-l pentru întreaga sa activitate literară ca Cetățean de Onoare, iarăși eu Constanța Abălașei-Donosă, pictor , grafician și poet, am încercat să-l descriu în cuvinte. Voi începe cu însăși
UN POET VISĂTOR de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347633_a_348962]
-
întâi prin Dragostea oferită de Dumnezeu Națiunii și Patriei sale, respectiv Moșilor și Strămoșilor dragi; apoi prin Dorul neasemuitei și dumnezeiești Mame. Din îmbrățișarea dragostei părintești se nasc Fiorul, Destinul și Dragobetele - dragostea urmașilor celor binecuvântați. DRAGOBETELE - sărbătorit pe aceste meleaguri de milenii, începând cu 24 Februarie și până la mijlocul lunii Martie - închipuie pe tânărul surprins în taina de lumină a purității, în sfielnica chemare a alegerii persoanei iubite, în purpuria îmbrățișare a Dorului drag, în cântul și poezia Nației sacre
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
la Harbour Front Station și capătul la Sentosa Station. În fine, mă îmbăt de frumusețea peisajelor văzute și nu peste mult timp ajung la destinație. Nu prea am timp de amănunte deoarece am timpul limitat. Mi-am propus pe aceste meleaguri de vis doar 4 ore de vizită. Aici ai putea sta o săptămână și tot nu te saturi. Precum la Disneyland... Atracția vizuală centrală este Merlionul. O clădire înaltă costruita sub formă de turn cu cap de leu și corp
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
animal îi văzu și dispăru în apele mării... Și astfel, a fost numit acest loc, Singapura, sau Kota Singa, adică „Așezarea Leului”. Acolo a fost construit nu după mult timp minunatul oraș. Regele Sang Nila Utama a domnit peste acele meleaguri timp de 48 de ani și a fost înmormântat pe un deal din apropiere. Cu timpul, Merlionul a devenit un simbol folosit ca personificare națională a orașului Singapore. În 1964, Singapore Tourist Promotion Board, a desemnat designerul Alec Fraser-Bruner pentru
ESCALĂ LA SINGAPORE – ÎN CĂUTAREA MERLIONULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347705_a_349034]
-
Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Dacă Dumnezeu ar pogorî cerul pe pământ și ar transforma ploaia în izvoare iar păsările ar cânta pământului imnul inimii și-al iubirii pentru aceste meleaguri, tot nu ar egala tot ce este aici în frumusețe. Dacă timpul s-ar număra printre copacii pădurilor iar vântul ar șuiera trecerea vieții, în cetățile trecutului unde chiar dacă ar învia strămoșii, tot nu ai simții mai mult decât cei
ACESTA-I BRASOVUL! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350030_a_351359]
-
și pofta de voie bună pentru toți cei prezenți. Picnicul a fost încununat de un frumos spectacol artistic în care au evoluat pe rând, cu mult talent și dăruire o mulțime de artiști, atât locali cât și veniți de pe alte meleaguri. Ne-am bucurat să-i avem alături de noi pe invitații noștri speciali din România, solistul de muzică populară Alexandru Brădățan din Bucovina și interpreta de muzică populară Vlăduța Lupău din Sălaj, formația de dans “Bucovina”, grupul de dans “ROYA”, tinerii
VIAȚA ÎNTRE DOUĂ FESTIVALURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350085_a_351414]
-
Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului BĂTRÂNA IARNĂ Bătrâna Iarnă într-o zi s-a dus Cu furca-n brâu și-n mână cu un fus, La gât punându-și nori șiraguri, Lăsând în urmă verzi meleaguri. S-a dus torcându-și caierul de nea În nordu-ndepărtat de peruzea, Pe nas cu ochelari de gheață, Brumând pășuni în dimineață. Plecarea ei i-a bucurat pe toți: Părinți, bunici, nepoate și nepoți; Sunt sigur, nimeni n-o să creadă
BĂTRÂNA IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350147_a_351476]
-
ajunge vrăjitoarea Iarna mare împărăteasă Odată, într-o zi cenușie, de toamnă târzie, când oamenii plângeau și tușeau, când orașele și satele se înecau în noroaie, iar copacilor, biciuiți cu stropi de ploaie, li se furau ultimele frunze, pe aceste meleaguri a sosit, plutind prin văzduh, o frumoasă vrăjitoare. Avea ochii negri, strălucitori, plete lungi, liliachii, și rochia albă, cu trenă lungă, fluturând în urma ei. Diafana vrăjitoare râdea și sufla într-o sită prin care cernea peste tot o pulbere argintie
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > LEGENDA PRINȚESEI ZALA Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ...Pe meleaguri îndepărtate, la capătul lumii cunoscute, într-un peisaj feeric, dominat de munți majestuoși și izvoare cristaline, în Palatul Violet, trăia o prințesă nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]