1,456 matches
-
Facultății din Geneva. Împreună cu vărul său, Théodore Flournoy, este fondatorul revistei Archives de psychologie și ai Institutului Rousseau. Dezvoltă teza legăturii dintre teoria educației (a lui Rousseau) și teoria stadiilor (a lui Jean Piaget). Pe baza studiului prosopagnoziei, dezvoltă ipoteza memorării traumelor dureroase în cazurile amnestice. Părăsește grupul freudian de la Zürich (condus de C.G. Jung) și se înrolează în grupul lui Pierre Janet, care nu accepta teoria inconștientului lui Freud, dar accepta existența unei forme de subconștiință. 61 Philip Bard (1898-1977
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
exprimarii personalității unice a fiecăruia. Cercetările romanești (Ana Stoica - Constantin, 1983) surprind tendința creativității elevilor, cu excepția fluidității gândirii, de a scădea constant (cu unele paliere) în perioada școlarității. Între cauze se identifică caracterul preponderent verbal al învățamântului, ponderea mare acordată memorării și reproducerii cunoștințelor, gândirii convergente (problemelor cu soluție unică), lipsa răgazului în învățare pentru etapa de reflecție și de imaginație creatoare esențială din punctul de vedere al dezvoltării cognitive deci, un învățamânt care nu angajează și nu măsoară decât în
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
valori și sensuri proprii pentru ceea ce ei învață, față de care conceptul curent de randament școlar este neadecvat. În al treilea rând, în mod nefavorabil pentru generații de elevi, învățarea a fost vazută ca un proces ce presupunea întâi înțelegerea și memorarea noilor cunoștințe și abia apoi operarea cu ele. În schimb, învațarea creativității este procesul prin care elevii, plecând de la cunoașterea inițială, creează noile cunoștințe în sens direct (cunoștinte propriu-zise), ca bază pentru o nouă învățare. Învățarea în sens direct este
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
situație dată; prima idee nu trebuie să fie și unica acceptată. Descrie următoarea figură (două pătrate intersectate într-un colț), situație (o sticlă de lapte plină pe jumătate). Alături de aceștia se adaugă și memoria exersată în primul rând prin necesitatea memorării etapelor de lucru specifice realizării unui produs. Obținerea unui produs nou presupune recombinarea anumitor procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
jumătate). Alături de aceștia se adaugă și memoria exersată în primul rând prin necesitatea memorării etapelor de lucru specifice realizării unui produs. Obținerea unui produs nou presupune recombinarea anumitor procede, etape de lucru deja cunoscute. Refacerea acestuia se face în baza memorării parcursului de realizare, a punctării fazelor de noutate. În activitatea practică, creatoare a copilului, alături de imaginație își fac loc și elemente de ideație, intuiție, capacități de figurare (redare), deprinderi și priceperi, ce conturează viitoare aptitudini creative (artistice, tehnice etc.). Prin
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
necesară implementarea unui program de antrenament creativ, bazat pe dezvoltarea competențelor în locul acumulării de informații, în cadrul căruia elevii învață să fie creativi, să comunice, să ia decizii și să găsescă soluții. Se pornește de la ideea că acumularea de informație și memorarea sunt metode educative ineficiente și depășite de timpurile moderne. Ceea ce trebuie să învețe copiii în școală este cum să-și folosească potențialul la capacitate maximă, care sunt abilitățile lor și să descopere plăcerea studiului pe tot parcursul vieții. Un asemenea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
și creativitate Exersăm și ne distrăm!Obiective: să utilizeze corespunzător termeni specifici creativității; să manifeste imaginație și gândire creatoare în rezolvarea de probleme; Activități de învățare : aplicarea de teste de imaginație și creativitate (anexa 5); activități destinate sesizării relației dintre memorare și prelucrarea informațiilor; exersarea analogiilor; aplicație practică: decorațiuni de interior „Sfeșnicul”, „Plasa fantezie” 3. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) Subteme: creativitate individuală Creația mea Obiective: să conștientizeze necesitatea efortului individual de creație; să valorizeze ideile
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
școlii) Decorațiuni „Ghirlande” stegulețe de petrecere lanțuri din hârtie colorată dezvoltarea factorilor cognitivi exerciții de imaginație și să utilizeze corespunzător termeni specifici creativității; să manifeste imaginație și gândire aplicarea de teste de imaginație și creativitate; activități destinate sesizării relației dintre memorare și Decorațiuni de Crăciun „Sfeșnicul” „Plasa fantezie” creativitate Exersăm și ne distrăm! creatoare în rezolvarea de probleme; prelucrarea informațiilor; exerciții pentru dezvoltarea gândirii analogice și metaforice; 9. Creativitatea individuală și de grup Eu și grupul (3 ședințe) creativitate individuală Creația
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
funcția implicatoare: clasificare; nume/număr; relații logice 45; memoria are caracter nediferențiat, păstrarea informațiilor memorate având o durată redusă; de asemenea, memoria este influențată de emotivitate (reține mai ușor elementele ,,întărite" pozitiv) și are caracter preponderent intuitiv, concret; capacitatea de memorare este relevantă după 4 ani; limbajul oral poate manifesta disfuncții, de exemplu la nivelul pronunției, al asocierilor de cuvinte etc.; se constată o îmbogățire a acestei componente (între 3 și 5 ani copilul poate ,,câștiga" lunar circa 50 de cuvinte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
comportamentul în societate independența față de adult; aspecte specifice privitoare la alimentație, la procesul hrănirii, al îmbrăcării, la igienă; capacitatea de concentrare; caracteristici ale comunicării verbale, nonverbale, paraverbale; limbaj (eventuale tulburări de limbaj); reacțiile emoționale; caracteristici ale jocului copilului; capacitatea de memorare; recomandări, observații privind ancorarea copilului în anumite tipuri de activități, prin prisma elementelor observate/nota-te/sintetizate anterior; concluzii (apt sau nu pentru un anumit tip de activitate, la sfârșitul etapei preșcolarității pentru școală)101 etc., cărora educatorul le poate
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
cu aceiași interlocutori, însă în situații diferite dimineața, seara etc.), ale formulării unei solicitări (la bibliotecă, la librărie etc.), a unei întrebări (adresate pentru a cere informații despre o anumită jucărie, în vederea găsirii acesteia doamnei educatoare, unui coleg, mamei etc.); memorarea unui text în versuri; raportarea la un text epic: cunoașterea titlului și a autorului (unde este cazul), explicarea anumitor cuvinte/expresii, precizarea locului și a timpului acțiunii, a personajelor care apar la începutul acesteia, identificarea episoadelor acțiunii și prezentarea acestora
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Copilul desenează. au tot atâtea cuvinte: de fiecare dată am bătut din palme de două ori" etc. ( În realitatea comunicării didactice, în activitățile de educare a limbajului, ca și în cadrul celorlalte activități desfășurate în grădiniță, copiilor nu li se cere memorarea de definiții, importantă fiind asimilarea logică a anumitor conținuturi, dezvoltarea/ încurajarea corelațiilor pe care copiii le realizează între informații din același domeniu sau din domenii diferite. De altfel, nu sunt prevăzute în programă teoretizări ale elementelor de limbă/literatură/comunicare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a cadrului didactic în aplicarea metodei exercițiului, se realizează distincția între: exerciții dirijate de către educator/educatoare: exerciții de pronunțare corectă a unor sunete/grupuri de sunete, exerciții de asociere a unor cuvinte cu imagini arătate de cadrul didactic, exerciții de memorare a unor structuri versificate, a unor frământări de limbă etc.; exerciții semidirijate cadrul didactic intervenind parțial în desfășurarea activității: exerciții de reprezentare grafică a unor propoziții alcătuite din două/trei cuvinte, după model, exerciții de adaptare la particularitățile interlocutorului după
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
acestei tipologii, și exercițiile combinate/mixte, în cazul în care realizate ca succesiune de operații/acțiuni exercițiile pot fi dirijate într-o secvență, nedirijate în alta etc.). ( După finalitatea avută în vedere prin valorificarea metodei exercițiului, se diferențiază: exerciții de memorare a unor versuri, jocuri de cuvinte, replici ale unor personaje, roluri în cadrul unei piese de teatru, proverbe, zicători etc.; exerciții de creativitate exerciții de plasare a unor obiecte, ființe în contexte diferite (un creion colorat la piață, Făt-Frumos în lumea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
a unui text; exerciții de realizare a portretului unui personaj; exerciții de diferențiere a pasajelor dialogate de cele narative, respectiv descriptive (chiar monologate cu exemple accesibilizate); exerciții de interpretare a construcțiilor figurate; exerciții de grupare a imaginilor artistice; exerciții de memorare a unor texte în versuri, a unor replici, a unor roluri (în vederea realizării de dramatizări) etc. 6.3.10. Experiența dirijată Experiența dirijată 186 este metoda didactică ce constă în antrenarea copiilor în realizarea unor activități reale sau simulate, în vederea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Ce știm despre circulație, Micul pieton, Automobiliștii, Polițiștii și pietonii etc.; jocuri pentru însușirea normelor de comportare: În vizită la prieteni, De ziua ta, Cu oaspeții la masă, Ce ai uitat (formule de politețe); reconstituiri de imagini, puzzle jocuri de memorare; jocuri matematice 213; a se avea în vedere și posibilitatea restructurării exemplificării (vezi, ca eventual punct de plecare, criteriile de mai jos). ( În unele lucrări de specialitate sunt prezentate, ca o categorie distinctă (de activități) specifică etapei preșcolarității, jocurile interdisciplinare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
venit primăvara. Ce frumos este afară! Mergem și noi în parc?) • Completați (oral) cu numele personajelor: Trăia odată un ...... , care avea ...... fete. ,, Fetița nu era mai mare decât un deget și de aceea i-au spus ...... ." • Refaceți (oral) strofa (după memorarea poeziei): ,,Neaua peste tot s-a pus, A venit , , Hai, , la , Să ne dăm cu !" (La săniuș, de George Coșbuc) etc. cu întrebări structurate cu trimitere printr-o succesiune logică de întrebări la elementele unui anumit conținut; întrebările pot fi
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
și folosirea baremurilor de corectură și notare la examenul de admitere În facultăți trebuie eliminată. Promovează examenul, elevul care a prezentat cel mai frumos tematica propusă, cel care dovedește o bună cunoaștere a problematicii și nu numai o putere de memorare de durată efemeră. Scriind despre ultimii ani din liceu și problematica lor, trebuie să menționez și unele particularități socio-politice ale timpului. Eram la Începutul tranziției de la capitalismul interbelic la comunism. În presă, la conferințele ASTREI și În special În liceu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
capacitățile lor de decizie și de opțiune. 22. Concentrează-te asupra a ceea ce elevii vor face și mai puțin asupra a ceea ce ei vor citi, vor scrie, vor spune. 23. Dirijează sarcinile de învățare către niveluri superioare ale gândirii (dincolo de memorare și de înțelegere - vezi taxonomia lui Bloom). 24. Dă-le elevilor tăi un motiv pentru care să lucreze, cunoscut fiind faptul că orele de studiu cu un suport motivațional solid sunt mai bine tolerate și acceptate de către elevi. 25. Asigură
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
în a gândi, a simți și a se exprima creativ; crearea oportunităților de prezentare a produselor activității; educarea sensibilității estetice, a spiritului creativ. Experimentul pus în practică a dus la schimbarea comportamentului copiilor prin trecerea de la atitudinea de confort, imitație, memorare, la atitudinea de efort, elaborări, interpretări personale. • Conștientizarea de către copii a propriului potențial creativ contribuie la dobândirea încrederii în forțele proprii, la exprimarea dorinței de a lucra cât mai mult pentru a se evidenția prin producții cu note deosebite de
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
limbajului perceput sonor. Dislexicii prezintă tulburări de analiză a fonemelor sub aspect discriminativ și al succesiunii fenomenelor acustice, precum și tulburări în reproducerea cadenței și tempoului; î89, 130) 2. Asocierea gestului simbolic fonomimic cu semnul grafic al sunetului ca instrument de memorare și evocare a perchii fonem-grafem: Susanne Borel-Maisonny a elaborat un atlas al gesturilor în care de exemplu sunetul „o” este reprezentat prin primele două degete curbate în formă de cerc; sunetul „r” e simbolizat prin indexul mâinii plasat lateral lângă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
fonemului t, dar pronunță sunetele ș, e sau i în mod consecutiv, după cum e cazul îce sau ci). Prin exerciții repetate, se ajunge să se emită sunetele ce, ci prin contopirea rostiri celor trei sunete: tșe sau tși. Intuirea și memorarea engramei fonomimice permite unor subiecți cu deficit de auz să poată reuși să articuleze corect fonemele ce sau ci în cadrul unor cuvinte care le conțin: ceai, cer, cioc, cinci, fără să fie nevoie deprinderea analitică a complexului fonemic. Odată emise
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
expresii zonale ale comunicării sociale, gândirea realistă identifică începuturile limbajului în capacitatea antropoidelor de a reacționa vocal, inclusiv onomatopeic, prin segmente sonore diferite, la feluritele contacte senzoriale cu mediul. Aceste reacții vocale au creat pentru homo sapiens mijlocul sonor de memorare a unei stări fizice care a lăsat o urmă în psihicul său. Stocat în memorie împreună cu starea psihică ce l-a generat, segmentul sonor devine unitate formal semantică, adică glosem, o formă primitivă a cuvântului-enunț, apt de a fi reprodus
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost aceste relații întemeiate la începutul timpului”. Denumită și „pedagogie arhaică”, inițierea prin introducerea în cultura tradițională constituie, după Bruno Bettelheim, aspectul cel mai important al ceremonialului. Învățarea „moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică de a reinstaura lumea mitică și de a transforma „personajul principal” al spunerii în chiar strămoșul întemeietor. „Corpusul de rituri și învățături orale” reprezintă „vehiculul principal de legătură între generații
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
răsturnarea funcției referențiale a limbajului”. Folosirea cuvintelor cu funcție de reprezentare se subsumează trăirii în contingent, durata limitată afectând și enunțurile emise de om prin opțiunile reduse de comunicare, timpul destinat comunicării, volatilitatea exprimării, lipsa de semnificație profundă a mesajului, volatilitatea memorării conversației. Putem identifica în opoziția text oral - comunicare orală, antinomia dintre cuvânt și vorbă prin intermediul funcției poetice care se opune funcției denotative. „Absolutizarea mesajului în el însuși” (Roman Jackobson) este proprie textelor sacre, a căror formă s-a cizelat printr-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]