5,977 matches
-
Iba din Edesa (cf. p. 000), însă împotrivirea papei a dus la întîrzierea deschiderii lucrărilor pînă la 5 mai 553. Probabil, în primele luni ale acelui an, Iustinian i-a adunat pe episcopii care așteptau începerea conciliului, le-a prezentat memoriul lui Conon, la care a anexat o scrisoare unde cerea anatemizarea lui Origen (cf. p. 000), și a obținut condamnarea origeniștilor prin cincisprezece anatematisme păstrate într-un manuscris de la Viena, act subscris apoi și de papa Vigilius (537-555). Această soluție
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
despre Principii, anexat documentului, este important pentru reconstituirea textului grecesc al operei, chiar dacă trebuie utilizat cu prudență, deoarece poate conține denaturări, cu atît mai mult cu cît citatele nu par să fie luate direct din opera lui Origen, ci din memoriul călugărilor palestinieni; adversarii i-au atribuit de multe ori lui Origen, izolîndu-le de context, idei pe care el le propune doar ca posibilități sau pe care intenționa chiar să le respingă (cf. vol. I, pp. 000-000). Scrierea se încheie cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ascuns". Sînt de-a dreptul emoționante dialogurile pe care M. Beniuc le poartă cu superiorii săi ideologici, oglindind raporturile dintre politrucul mai mic în grad și cel avînd un grad mai mare (Leonte Răutu?): Mi se pare că ai un memoriu pe care vrei să-l predai". "L-am pus în buzunar". "De ce?" "Nu vreau. Pur și simplu. Am o singură rugăminte, și nu o rugăminte, ci o pretenție: să fiu eliberat din munca de secretar al Uniunii Scriitorilor"". O replică
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
Anecdote populare”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; S. Fl. Marian, „Minunea vieții și cheia lumii”, AAR, partea administrativă, t. XXV, 1902-1903; Ioan Bianu, „Introducere în literatura populară română”, AAR, partea administrativă, t. XXVII, 1904-1905, fasc. 2; Th. D. Speranția, Memoriu de calități, titluri și lucrări științifice, București, 1906; Tudor Pamfile, „Studiile” d-lui Th. D. Speranția, „Ion Creangă”, 1915, 2, 3; Ibrăileanu, Opere, III, 374-375; Ciorănescu, Teatru rom., 183; D. Caracostea, Ovidiu Bârlea, Problemele tipologiei folclorice, București, 1971, 175-176; Ist.
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
producerea de teme în limba română”, noua instituție înscria în program, alături de aceste obiective, depunerea tuturor diligențelor pe lângă Ministerul Cultelor din Viena pentru înființarea la Universitate a unei catedre de limbă și literatură română, diligențe încununate cu succes, de vreme ce, în urma memoriului din 6 februarie 1869, ministrul răspunde afirmativ. Societatea vieneză apelează la Astra sibiană, la asociațiile din Arad și Cernăuți, cu rugămintea de a contribui financiar la suplimentarea salariului stabilit pentru titularul catedrei. Dar abia în 1901 acesta va fi numit
SOCIETATEA LITERAR-SOCIALA ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289758_a_291087]
-
lungi. Femeile nobile și fetele poartă inele, colane, brățări de nestemate și de mărgăritare de mare preț, iar bărbații [doar] inele”307. Aceeași părere au avut și alți călători prin spațiul românesc - în secolul al XVI-lea, Anton Veranccies, în „memoriul” De situ Transylvaniae, Moldaviae et Transalpinae 308, un veac mai târziu ambasadorul polon Stanvistaw Oświecim 309 și Paul de Alep, însoțitor al patriarhului Macarie al Antiohiei. Ultimul a avut privilegiul să le vadă și pe unele dintre „modelele” tabloului votiv
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fortul lui Shah Jehan, pe nume Hazuri Bagh Darwaza (...) dar de această a doua călătorie a mea În Lahore se leagă atât de multe lucruri, Încât sunt nevoit să n-o pomenesc”. Cred că cel puțin a doua oară, când memoriul despre yoga se precizase, aflase și despre Honigberger, și despre Haridas. 129. În ediția engleză apare milk-sugar. Despre vechile moduri de a obține Îndulcitori, cf. G.P. Majumdar, op. cit., pp. 417-418 (cu o duzină de tipuri de zahăr menționate În literatura
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ale investigațiilor sale, derivate de altfel din memoria vie a europenilor lui Ranjit, așa cum se păstra ea, după un secol și jumătate, printre localnicii din Panjab: „În 1836, În afara pașaportului său de Agent al Regelui, Allard aducea la Lahore un Memoriu al Academiei șde Inscripții din Parisț redactat pentru el și pentru generalul Court de Eugène Burnouf, Raoul-Rochette și Walkenaer. Acest Memoriu de treizeci de pagini manuscrise trasează liniile unui program de cercetare pe care Alexander Cunningham (1814-1893) Îl reia, desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
jumătate, printre localnicii din Panjab: „În 1836, În afara pașaportului său de Agent al Regelui, Allard aducea la Lahore un Memoriu al Academiei șde Inscripții din Parisț redactat pentru el și pentru generalul Court de Eugène Burnouf, Raoul-Rochette și Walkenaer. Acest Memoriu de treizeci de pagini manuscrise trasează liniile unui program de cercetare pe care Alexander Cunningham (1814-1893) Îl reia, desigur fără să știe, decenii mai târziu. În ceea ce privește proiectul pur politic, el se sprijinea pe prea puțini oameni și prea puține mijloace
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ea fiind publicată În Stvdia Asiatica. E.C. I. Sylvestre de Sacy, Eugène Burnouf, Désiré Raoul-Rochette și Charles Walckenaer despre Honigberger și arheologii europeni În Asia În instrucțiunile Academiei franceze (Institut de France, Académie royale des Inscriptions et Belles-Lettres) Fragment din memoriul redescoperit, publicat și comentat de Jean-Marie Lafont mai Întâi În 19941, având inițial titlul Instructions rédigées à l’usage de M. le général Allard, Ministerul Instrucției publice no. 18072, Paris, 24 iunie 1837, redactate la cererea acestuia din octombrie 1835
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
redescoperit, publicat și comentat de Jean-Marie Lafont mai Întâi În 19941, având inițial titlul Instructions rédigées à l’usage de M. le général Allard, Ministerul Instrucției publice no. 18072, Paris, 24 iunie 1837, redactate la cererea acestuia din octombrie 1835. Memoriul are un apendice către Théroulde și a fost aprobat În ședința de vineri 12 mai de către Însuși baronul Sylvestre de Sacy, secrétaire perpétuel. „Ca răspuns dorinței generalului Allard de a obține din partea Academiei instrucțiuni care să-i permită a conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ale unei prime dominații europene În regiune, adaugă, făcând aluzie la explorările lui Honigberger: «Numai străinii, prin descoperirea acestor tezaure ale Antichității, se bucură de coroana științei și a reputației!». O altă mărturie asupra acestor monumente se găsește Într-un memoriu al doctorului Gerard redactat la Jelalabad. «...Se remarcă o duzină de monumente care nu mai sunt o aglomerare informă de resturi, ci tocmai niște masive regulate de mari dimensiuni, până În timpul din urmă respectate de mâna omului, după cum o arată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
noutatea teritoriilor studiate: ca și Humboldt, ca și Honigberger mai târziu, terminologia descrierilor lui Eversmann acoperă șase limbi. În tot cazul, Honigberger - cu simțul său economic deloc neglijabil - Îl precedă cu mult pe Reinhard Junge, care scria În 1915 un memoriu oarecum weberian despre Das Problem der Europäisierung orientalischer Wirtschaft, dargestellt an der Verhältnissen in russisch Turkistan, apărut la Weimar 2. Dar mai ales fără a-i anticipa și erorile, unele dintre ele fiind chiar cele care Îi vor motiva lui
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
I-II, Iași, 1843, Învățături religioase, morale și istorice, Iași, 1844; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a apostoleștei și catoliceștei Biserici de Răsărit, Mănăstirea Neamț, 1844. Repere bibliografice: C. Erbiceanu, Istoricul Seminarului „Veniamin” din monastirea Socola, Iași, 1885, 62-112; A. D. Xenopol, Memoriu asupra învățământului superior în Moldova, Iași, 1885, 56-58, 119-133; C. Erbiceanu, Viața, activitatea și scrierile preasfințitului Filaret Scriban, tratată din punct de vedere religios, moral și literar, București, 1892; Mircea Păcurariu, Arhiereii Neofit și Filaret Scriban, MM, 1959, 1-2, 1970
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
și numeroase articole. Cu prea multă modestie, S. își atribuia doar un rol de „hamal cultural”, aflându-se între publiciștii care întrețineau comunicarea permanentă dintre Regat și Transilvania. SCRIERI: Realități și visări, [București], 1897; Povestiri și schițe, Arad, 1903; Un memoriu al lui Moise Nicoară, Arad, 1904. Repere bibliografice: Sever Secula, „Biserica și școala”, 1912, 15; Al. Sadi Ionescu, Tovarăși de muncă dispăruți, IB, 273-277; Predescu, Encicl., 772; Vasile Vartolomei, Mărturii culturale bihorene, Cluj, 1944, 250, 252, 315; Dicț. lit. 1900
SECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289602_a_290931]
-
care și le propusese Rusia să le realizeze pe seama Imperiului Otoman și care ar fi putut să afecteze interesele sale, determinând-o să și le precizeze. Ca urmare, contele Piotr Andreevici Șuvalov, ambasadorul Rusiei la Londra, a redactat un amplu Memoriu pe care l-a comunicat, În mod confidențial, lordului EdwardGeoffrey-Smith Stanley Derby, șeful Foreign Office-ului, la 8 iunie 1877. În ceea ce privește România, care tocmai Își proclamase independența la 10 mai 1877, guvernul rus era de părere că această chestiune nu
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
o astfel de perspectivă, În spiritul acestei formulări, Dobrogea ar fi fost restituită Turciei și nu atribuită României, care ar fi fost recompensată pentru cedarea sudului Basarabiei cu recunoașterea independenței sale de stat, așa cum preconiza Piotr Andreevici Șuvalov În amintitul Memoriu adresat lui Derby, la 8 iunie 1877. De altfel, formularea a fost considerată de Salisbury ca fiind de natură să ascundă intenția reală a Rusiei, si anume aceea de a anexă, În final, si Dobrogea. Or, din punctul de vedere
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
remarcabil disident după Paul Goma. Hărțuit de autorități, depune în aprilie 1984 cererea pentru a fi lăsat să emigreze împreună cu familia. Autoritățile refuză să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile morale care îi motivează gestul. Urmează, în primăvara anului 1985, un nou val de persecuții, încercări de persuasiune prin intimidare, amenințarea cu un proces penal. Întru susținerea cererii sale, scriitorul declară greva foamei. În cele
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Z.R., care, atras de scrierile istorice și stimulat de sentimente patriotice și antifanariote, își pregătea, de pe acum, propria cronică. Om activ, dobândește și ranguri mărunte, bunăoară de medelnicer în 1817, când redactează, ca protejat al lui Grigore Brâncoveanu, un memoriu către Poarta Otomană din partea boierilor pământeni. Deși îl admiră pe Tudor Vladimirescu, în 1821, înspăimântat de „rebelie”, se refugiază (ca altădată, în 1802, de teama pazvangiilor) în zona Brașovului. Sub domnitorul Grigore Dimitrie Ghica primește o slujbă mai însemnată la
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
două milioane, alocată În bugetul statului, pentru Îmbunătățirea Iașului. Compară Iașul cu Torino, care a primit mari despăgubiri pentru strămutarea capitalei Italiei...” . Cu prilejul primei vizite la Iași a Domnitorului Carol I - În august 1866 - primarul D. Gusti a prezentat un Memoriu despre Iași, din care selectăm: Promisiunile Guvernului și ale lui Carol I Ca o consecință imediată a evenimentelor din 3 aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul
CAROL I ŞI ORAŞUL IAŞI, A DOUA CAPITALĂ A ROMÂNIEI. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
România un gardian al păcii În Balcani. Alianța a așezat România pe un curs pacifist, i-a oferit securitate, siguranță, prestigiu și, totodată, grație scutului protector, posibilitatea de a prospera. „Sub conducerea Principelui de Hohenzollern - se putea citi Într-un memoriu, din mai 1898, al Ministerului Afacerilor Străine -, acum două decenii, românii au ieșit Învingători și plini de glorie din periculoasa criză orientală. A fost pentru prima dată În lungul voiaj al războaielor orientale rusești, când țara nu a fost ocupată
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
tehnică a țării a luat un Însemnat avânt, iar Regatul a atins poziția și importanța sa de astăzi, de nesperat acum 30 de ani” <ref id="13"> 13 Biblioteca Academiei Române (În continuare, BAR), fond D. A. Sturdza, S 19(42)/ DCCCLIX, „Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano-române, predat secretarului de Stat al Ministerului de Externe, domnului von Bülow de către Alexandru Beldiman, la 4 mai 1898”.</ref>. Alianța cu Imperiile Centrale, cărora li s-a alăturat Italia, la
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
declarație de război. Scott W. Lackey, The Rebirth of the Habsburg Army. <ref>Friedrich Beck and the Rise of the General Staff, Westport, Connecticut, 1995, p. 145; Biblioteca Națională a României (În continuare, BNR), fond Kogălniceanu, dosar 759, f. 3-4, „Memoriu privind creditul de 30 de milioane acordat prin legea 7 februarie 1887...”.</ref></footnote>. La Începutul anului 1888 oficialii români și-au exprimat dorința de a ajunge la o Înțelegere clar definită cu aliații În privința desfășurării propriilor trupe (organizate În
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
să facă posibilă apărarea țării și În cazul unei agresiuni bulgare, până atunci nestudiată. O parte din forțele armate române au fost relocate În planificarea militară, astfel Încât să poată reacționa rapid În cazul unui atac bulgar În Dobrogea. Potrivit unui memoriu privind mobilizarea, redactat În iulie 1900, corpul 1 Armată urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
urma să fie ținut În rezervă la Râmnicul Sărat astfel Încât, În funcție de situație, să poată fi deplasat fie spre Moldova, fie spre Dobrogea <ref id="24">24 Arhivele Naționale Istorice Centrale, București (În continuare, ANIC), fond Casa Regală, dosar 29/ 1900, „Memoriu asupra concentrării armatei În Ipoteza A”, București, iulie 1900. </ref>. În mod real Însă, dorința factorilor responsabili români de a rezerva una dintre cele patru armate pentru eventualitatea unei agresiuni bulgare s-a manifestat mult mai devreme, Încă din 1897
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]