1,658 matches
-
Florea și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 80796 Munchen, Elisabeth str. 43, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Grigore Moisil nr. 2, bl. 6A, ap. 4, sectorul 2. 204. Simion Viorel, născut la 13 august 1962 în localitatea Merii Petchii, județul Ilfov, România, fiul lui Titu și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 78462 Konstanz, Munzgasse 22, cu ultimul domiciliu din România, Ploiești, Str. Cibinului nr. 4, bl. A11, ap. 9, județul Prahova. 205. Tontsch Herta, născută la 7
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
grajd la capătul locului, prin vagoane cer trei copii țigani, largul patru biserici de țară dintr-o privire, Halta Viișoara panoul, culmile ninse ori fîșii de zăpadă, alți doi cerșetori, a scăzut numărul, străbatem repede culoarele, șirurile de garduri de meri perpendiculare, arate alternativ, evidențele au fost vizibile noaptea! limita orașului Tîrgu Ocna stația de benzină, incinta militară în plan depărtat, cimitirul lîngă șine, încetinește, ceferiști, oprire între două garnituri, în toată istoria deplasării anormală distincția dintre partea utilă și partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
condiție, la sat cu transcendența naturală, munții din zare, ori imobiliar, sate în jurul navelor de rugă, șase dintr-o privire, cea mai sus pe Măgura cu oasele ostașilor, clădirea haltei Viișoara dezafectată, pereții rămași avizier, cine este curva satului etc., merii gard fructifer ai livezii, față și revers, iarbă-arătură, restul pomilor participări punctuale, lăstăriș, porumb ogoare, locuri lăsate la mila profesională, energeticianul a întins firele, polițistul a închis centrul coercitiv, zidurile și cazarma, adunați la biserică țăranul, ciobanul, pădurarul, Tîrgu Ocna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
stau, pînă oprește! gest elocvent, Valea Florilor, menită îți este școala aceasta păcătoasă, inscripție "Clasele I-IV" ori chiar, Doamne ferește! trecînd linia spre ea, căci coborîți de cealalt ă parte, un tren, într-o dimineață... Doamne ferește! ar izbîndi iarăși obiectele! meri sălbăticiți, nuci, rest de livadă, trec în pereții văii clipele viitoare, calea ferată pe care vom călca în 3-4 minute, prim tunel secundele de tăcere, nu are intrare, locomotivă depășind garnitura, măceșul boabe crude pentru 24 august, înaintează lent, înlocuiesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
239+9, tunel-copertină cu picioarele în Tisa, rîpa s-a dus peste tren, face versantul, scîrțîit de pietrișuri, malul rutean abrupt pînă în apă, șoseaua calcă de sus masivul împădurit, mișcarea la nivel cu calea ferată, poienile cu arbori presărați, merii bătuți de roadă, creste îmblînzite, în Lunca la Tisa prepoziția calc slav, bărbații la coasă, satele rutene nu țin sărbătoarea azi, greco-catolici ori ortodocși pe vechiul calendar, sulițele din soare, Tisa bună de vad, capra trasă de funie, paște-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
să facă front la stradă, faciesul rural s-a dus și așa, cum să abată depresiunea vreo ridicare din coaste pe stînga, Teceu Mic depășit, Tisa prund cu spinările de pietrișuri, băieții pescuind, Piatra bilingv, Ocolul Silvic Teceu livada de meri bătrîni, rodul pe marginea coroanei în plete de vișin, motorul vuiește de seninul pădurii, accesul la uzina vie pe drum înfundat, bolți luate în serpentine, aleea de parc asfaltată rătăcește în sus, pentru alții traseu de raliu, toate astea au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului în deosebire de legendarii Peri mănăstirești de la Tisa, lăstăriș cu Someș, halta Căpîlna pe Someș ieșirea din Sălaj cu șoseaua meri de roade mărunte, Dej snopul de busuioc proaspăt, ne întoarcem de la Sfînta Marie de la Nicula, ca viermele în măr în atîta roadă, Sadoveanu zicea de Măr-Putred, poiană în vechimea lui, cu mărul putred, putred la noi într-adevăr! B.P. Hasdeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lanțurile de piloni sar abruptul cu bucle urcătoare, parapete de trei ori statura vagonului, umezeala se duce pe fețe noi de betoane, șanț, dublu terasament, km 55+600 vegetația în tendința ce scapă mineralului, lume în profiluri de moment, stația Meri tot versant în amestec, foioase-conifere, impiegatul de mișcare, om și arborescență mistuie clădirea stației dintre ei, cîștigători cît obiectele staționează în prezent, biserica adîncitură cu tot cu vîrful clopotniței, pîrîu, umbrele caselor, tunel la anii cărbunelui din Valea Jiului, dublați în altul, scăzămînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu tunele și fragmentele scăpărate în zi, timpul îngrozitor de greu de atunci, cînd era sesizat, acum spațiu repede, inhaerent montes, către neamuri legate de stînci: prima uimire să fie ce fel de stînci sînteți! a doua, ce fel de țară! Merii de Gorj între două tunele, muntele izvoare simetric locuite, viaductul denivelat în arc intră direct în gaură de munte, Jiul cu șoseaua 66 Atlantic Pacificul Statelor Unite, sănătate, la revedere! pînă acum ne-am ascultat la scriere, lac din satul exclusiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se pierde în timp, cîmpie depresionară, km 13+1 șoseaua și calea ferată își îngînă cotiturile, îngemănează spațiu din sisteme concurente, halta Horodnic respiră aerul tare, tulbură netezimile în jur, numai cartoful în rînduri drepte din însămînțare, marș pe sate, merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Ștefan cel Mare sfînt? a făcut copii la fetele ălea! și-l mai faci sfînt! ceata de țigani, albastrul spălăcit al ochilor șefului de tură, paleta cu care promiți plecarea în punctul de vopsea verde, hai-hui prin curțile oamenilor, porumbi, meri tineri, copiii salută cu mîna, puiul de nuc păzit în scînduri, linia păstrează stîlpii de telegraf, burți de fire pe hățișuri și pădurice, gara Gura Putnei întîi cu cinci puștani snop, cățelul de sub roți a dat un metru mai în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
rîmele, ne-am amuzat să le tăiem din bariere, patru-cinci în cîțiva kilometri, 10-12 trenuri de călători pe zi, pe lîngă mărfare, locomotive accidentale, lărgime, cîmpul mai aspru în murmurul leagănului de țară, turle simultan pe cinci-șase biserici de sat, merii înrobiți de rod, soi bătut, roșu, DN 2H Rădăuți 4 km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două cu șuvoaiele de intimități, revărsare de explicații nu mai puțin directe, tipurile fizionomice ieșite pe ceața inimii, Dornești mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pîrghie, Tecuci 15 km, Borcea vărzărie, n-a mai fost așa de cald de 1.300 de ani! înțelepciunea nu e de noi și ne aține calea, civilizație autodistructivă Drăgănești, de la Galați tot un sat, tăiat Bîrladul, podul CFR alături, meri de livadă garduri fructifere, clipim rîndurile pe zare, Tecuci în prima barieră de blocuri, țîșnește biserica de siluetă Maramureș, Școala "Iorgu Iordan"/nr. 11, călugărul trecînd pe oraș lași la vedere servieta neagră. Ora 8,53, în microbuzul Galați Piatra-Neamț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
priveliștea își desprinde cel mai greu privitorul, personalul Izvorul Oltului Brașov prea ușor pentru cîte lasă în urmă sfărîmate, curbe de nivel noua ridicare în complicații intime, cerul timpului rupînd în spațiu omul începuse să vorbească singur nimic! tunel doi meri bătrîni în gura cealaltă, brazi cîte unul ca oamenii, valea este totul, șosea în adînc 50 m pe urma simetrică, Izvoru Mureșului de altă mișcare cu stațiunea printre trunchiuri, le ocolesc catargele într-al doilea șoim, pădure din parc ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și ruginiu, "Carpați Retro" retromobil de Constanța, Chevrolet 1950, Prislop sanctuarul montano-pastoral, Drăganu calul alb în umbra rară, gutui, stejarul monument, între km 291 km 289 Dunărea fluvială "Cotele apelor Dunării",12,40 civilizația șoselei, stejari "Pădure proprietate a statului", meri la Zamfirești, molizi/molifți, îngustă ca o șosea, Lintești pîrîul Cotmeana, "Țuică de prună altoită" Morărești, tabla bisericii la perdeaua munții! Dedulești "Sat Boss", anul 1945 casa de cărămidă, casa cu șiță pînză albastră munții, viaductul CFR Topolog nepus în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
varegi (cf. Lucien Musset, Les invasions: le second assaut contre l'Europe chrétienne (VIIe-XIe siècle), Paris, 1965, p. 261-266: O. Halecki, Borderlands of Western Civilization. A History of East and Central Europe, New York, 1952, p. 33-34; G. I Brătianu, La mer Noire. Des origines à la conquête ottomane, München, 1969, p. 146 sqq și ediția în limba română: Marea Neagră. De la origini pînă la cucerirea otomană. Traducere de Micaela Spinei. Ediție, studiu introductiv și note de Victor Spinei, vol. I-II, București
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cercetare spre cunoașterea suprafamiliei Chalcidoidea, prin Constantin Filipescu cercetarea Braconidelor, prin Carol Naghy cunoașterea Mutilidelor. O altă direcție de cercetare a fost orientată către cunoașterea complexelor de insecte dăunătoare și dușmani lor naturali. Elena Pătrășcanu a cercetat dăunătorii livezilor de meri și dușmanii lor naturali, Mircea Varvara a urmărit dăunătorii livezilor de pruni și dușmanii lor naturali, iar Gheorghe Mustață insectele dăunătoare culturilor de legume și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Astfel s-a conturat așa cum am mai afirmat
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
invitai pe la voi să învățăm împreună. Veneam de fiecare dată cu multă plăcere și tragere de inimă. Dar nu atât pentru învățătură cât pentru livada voastră din spatele casei, pe o costișă destul de abruptă. Mi-aduc aminte că pomii ăia fructiferi - meri, peri, cireși, nuci... - mi se păreau gigantici. Înainte de a ne apuca de învățat, dacă cumva ne apucam, ne umpleam burțile cu tot felul de poame. Îmi plăceau enorm, înutrcât, dacă mi-aduc bine aminte, majoritatea pomilor voștri erau altoiți. Și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Universității Humboldt din Berlin, Commandeur des Arts et des Lettres, Grand Officier de la Légion d’Honneur. Scrieri: Călătorie în lumea formelor, Meridiane, 1974; Pitoresc și melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană, Univers, 1980; Humanitas, 1992; Francesco Guardi, Meri diane, 1981; Ochiul și lucrurile, Meridiane, 1986; Minima moralia. Ele mente pentru o etică a intervalului, Cartea Românească, 1988; Humanitas, 1994 (trad.: franceză, germană, suedeză, maghiară, slovacă); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germană, maghiară); Limba păsărilor, Humanitas, 1994; Chipuri
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Omologii lui de azi au probleme cu limba română, iar dintre limbile străine, abia dacă pot schimonosi o engleză de șlagăr pop. N aș vrea să par nostalgic, vetust, apoca liptic. Cred însă că e bine să luăm notă de mer sul lucrurilor, să ne întrebăm, la rece, ce am câștigat și ce am pierdut și, dacă se poate, să întreprin dem câte ceva pentru o recalibrare a facultăților noastre intelectuale și sufletești în contextul lumii contemporane. Marile reforme morale și instituționale
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
la Ion, și-i cere îngăduința să scoată din fântâna lui o găleată de apă. Ceea ce Ion îi permite fără nicio rezervă. După numai câteva minute Gheorghe revine și mai cere o găleată de apă din fântâna lui Ion. - «No, meri și-ți ia câtă-ți trube», îi zice Ion îndatoritor. Și Gheorghe revine după apă de încă vreo două ori, până ce Ion contrariat îl întreabă : - «Da’ mă rog ție măi Gheo, la ce țâ-i ție de lipsă atâta apă, că
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
birău ! -«Rumunie, nem slobod !...Teremtette !» -«Eu n-am făcut niciun rău Măria Ta. Am luat cărți de unde erau și am dat la cei ce nu aveau...Ori ți se pare faptă slabă să-l trezești pe ăl din întuneric ?» - «No, meri kase de la tine Kerțane, ke eu face la tine dreptate !» Dar dreptate nu i s-a făcut. Niciodată. Curajul ce-l avea în fața autorității statului maghiar s-a văzut și cu ocazia inaugurării școlii primare de stat din Oprea Cârțișoara
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
vești de la cei dragi de-acasă, de la iubită și de la prieteni. Să-l ascultăm și pe un alt pribegit Ioan Jivi, de prin Mărginime, stabilit tot acolo la Cincinnatti, în Ohio. Mi-e dor, mi-e dor, dor disperat, de merii din grădină Sub care-ades, copil, am stat în seri cu lună plină. Și iar mi-e dor, dorul nebun, mi-e dor iar de frăgarul Sub care-adesea am ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din Ipotești au ajuns la 7738. Pe ogoarele lor, locuitorii cultivau cu predilecție porumb, grâu, sfeclă și cartofi. Cultura pomilor roditori scrie autorul are mică însemnătate; se găsesc însă mici livezi de pomi roditori ca: pruni, vișini, nuci, mai puțin meri și peri; viile [...] se cultivă numai de proprietari; iar pădurile au o întindere de 1309 ha și sunt numai ale marilor proprietari 39. Surprinzătoare este următoarea remarcă a învățătorului (de la fila 14): Oamenii, în general, nu prea sunt religioși; în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cânt și în gând, mă însoțesc și la acești ani pe care vi-i doresc să-i dumneavoastră. depășiți și Trei călători Trei călători mergeau pe un drum În noaptea sfintei Învieri, De prin livezi veneau molcom Mirosul florilor de meri. Sorbind al florilor miros Drumeții mei vorbeau încet. Cel mai bătrân credea-n Hristos Iar ceilalți în Mahomed. Un clopot începu să sune Creștinul s-a-nchinat supus Și celor doi porni a spune Minuni din viața lui Iisus. Dar ca un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]