1,064 matches
-
interes major, exceptând NV-ul și Regiunile Roșii(Regioni Rosse)unde sunt evidente preferințele pentru Partidul Democrat Creștin. PCI-ul înregistrează,de asemenea, o creștere a numărului de voturi în Italia Sudică, mai ales în Puglia, Basilicata, Calabria și Sicilia Meridională, depășind dificultățile electorale întâlnite în aceste zone până la sfârșitul anului 1946. Neinfluențabile rămân zone întregi din Italia, cum ar fi:Triveneto și Lombardia Inaltă. Declinul electoral al Partidului Socialist Italian se resimte mai ales în Nord-Vest, în Toscana, Umbria(regiuni
Alegeri legislative în Italia, 1963 () [Corola-website/Science/319581_a_320910]
-
pentru proprietățile sale de vindecare și dezinfectare. În cărțile sale Vladimir Megre detaliază unele proprietăți știute sau nu ale cedrului, în special al cedrului sunător din Siberia. Astfel el afirmă că cedrul din nord este superior calitativ celui din regiunile meridionale. Cedru trăiește 550 ani și poate atinge înălțimi de peste 40 m. Copacul prezintă proprietăți curative, din lemn se fabrică mobilier sau cutii de rezonanță pentru instrumente muzicale. Frunzele cedrului au miros plăcut dar și balsamic. O bucățică din lemn de
Vladimir Megre () [Corola-website/Science/319083_a_320412]
-
apărare. În a doua jumătate a secolului al XIII-lea, cetatea a fost reconstruită de voievodul din Onut, cu ajutorul negustorilor genovezi de la Marea Neagră. După unele surse, prima fortăreață a fost construită în anul 1325 de către voievozii moldoveni din Onut , vasali meridionali ai Cnezatului de Halîci-Volînia . La începutul secolului al XIV-lea, cetatea a fost controlată se pare de către poloni sau maghiari, acest lucru decurgând din ipoteza formulată încă de cronicarul Dlugosz, conform căreia cetatea ar fi fost construită de Cazimir cel
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
neozoic și jurasic. Deși acoperite de gheață, există, de asemenea, zone acoperite cu mușchi și de licheni. Partea nord-estică a insulelor este în întregime acoperite de gheață pe tot parcursul anului, chiar dacă, uneori, gheața se retrage pe timpul verii de pe insulele meridionale ale arhipelagului. Cea mai mare insulă este "Țara Prințului George" (Земля Георга, Zemlja Georga)care are o lungime de aproximativ 110 km. Cel mai înalt vârf din arhipelag se află pe Insula Wiener Neustadt (Остров Винер-Нейштадт, Ostrov Viner-Nejštadt), având o
Arhipelagul Franz Josef () [Corola-website/Science/316629_a_317958]
-
Mică, stabilindu-se durabil la SE de Bitinia, într-un ținut care primește numele de Galatia. Nicomede I mută, în 246, capitala statului în orașul nou înființat care-i poartă numele - Nicomedia. Pentru a rezista tendințelor expansioniste ale vecinului său meridional, Pergamul, Bitinia se aliază în timpul lui Prusias I (235-183) cu Macedonia elenistică. La curtea lui Prusias I se va sinucide în 183 Hannibal pentru a nu fi predat soliei romane care cerea extrădarea lui. În timpul lui Prusias II (183-149), Bitinia
Bitinia () [Corola-website/Science/315036_a_316365]
-
Dunării. S-a format în urma mișcărilor larmice de la sfârșitul cretacicului, a funcționat ca o arie de sedimentare de la începutul paleogenului până la cuaternar, când a fost colmatată și ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
contra litoralului european al imperiului și, dacă Andronic al III-lea reușea încă să respingă atacurile, marile pericole erau la orizont. Otomanii erau din ce în ce mai puternici în nordul Mării Egee, iar selgiucizii emiratelor de coastă din Asia Mică se dezvoltau în partea meridională. Atacurile lor vizau mai ales pe latini, care comandau acest sector maritim; ele nu atingeau decât în mică măsură pe bizantini, ale căror posesiuni insulare se limitau la coasta Thraciei și a Asiei Mici.Apărea astfel ideea unei cooperări între
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]
-
flișului Carpaților Orientali (pânză de Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț carpatic, în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Munții Bucegi sunt alcătuiți din două ramuri principale, în formă de potcoava, care închid între ele bazinul superior al Ialomiței. Cele două culmi pornesc din
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
Ucrainei. Sund descrise o serie de subbazine (terțiare) ale acestuia (enumerate de la est la vest pe verticală și de la nord la sud pe orizontală): În literatura geografică maghiară diferite subdiviziuni ale Munților Carpați (Carpații Occidentali Interiori, Carpații Orientali Interiori, Carpații Meridionali, uneori chiar și Podișul Transilvaniei sau chiar întreaga zonă a Carpaților de Vest sunt - în contextul unor diviziuni geopolitice tradiționale, considerate drept făcând parte din Bazinul Carpatic. În structura fundamentului Bazinului Panonic intră două blocuri tectonice structurale crustale, Pelso și
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
a emis o constituție. Această tentativă tardivă de a-i concilia pe supușii săi mai moderați nu a reușit însă să apere regimul, în timp ce liberalii și revoluționarii erau dornici să-l primească pe Garibaldi. La acea vreme, Garibaldi înfințase "Esercito Meridionale" („Armata Meridională”), întărită cu alți revoluționari din Italia și cu unii soldați piemontezi deghizați în „dezertori”. Napolitanii au strâns 24.000 de oameni pentru apărarea Messinei și a altor cetăți. La 20 iulie, Garibaldi a atacat Milazzo cu 5.000
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
o constituție. Această tentativă tardivă de a-i concilia pe supușii săi mai moderați nu a reușit însă să apere regimul, în timp ce liberalii și revoluționarii erau dornici să-l primească pe Garibaldi. La acea vreme, Garibaldi înfințase "Esercito Meridionale" („Armata Meridională”), întărită cu alți revoluționari din Italia și cu unii soldați piemontezi deghizați în „dezertori”. Napolitanii au strâns 24.000 de oameni pentru apărarea Messinei și a altor cetăți. La 20 iulie, Garibaldi a atacat Milazzo cu 5.000 de oameni
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
Această lume a naturii transpusa geometric o regăsim și în grafică pe computer a Viorelei Mihăescu: o vegetație mirifica, figurata în planuri multiplicate, cu accente cromatice saturate, dar și cu transparente diafane. În contrast cu aceste compoziții, peisajele în acuarela din orașele meridionale ale Italiei sunt realizate într-o gamă de brunuri și ocruri, sugerând patina impregnata de melancolie a timpului care s-a scurs. Lucrările Viorelei Mihăescu includ în special acuarele, grafică și grafică pe computer (Computer Art), miniaturi textile și tapiserii
Viorela Mihăescu () [Corola-website/Science/316456_a_317785]
-
în Parcul National Domogled - Valea Cernei. Aria naturală este suprapusa sitului "Natură 2000 „Domogled - Valea Cernei”" și reprezintă o zonă muntoasă (1.000 m. altitudine medie) aflată în bazinul râului (afluent al Cernei) ce adăpostește floră și fauna specifică Carpaților Meridionali. Rezervatia a fost creată cu scopul de a proteja mai multe specii de arbori și arbuști prezente în arealul ariei, astfel: fag ("Fagus sylvatica"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), frasin ("Fraxinus excelsior"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), paltin de
Belareca () [Corola-website/Science/328978_a_330307]
-
suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere, păduri dacice de fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe montane, tufărișuri alpine și boreale
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 462/2001) și are o suprafață totală de 11.127 ha. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpaților Meridionali, între Munții Vâlcan (grupă muntoasă a Munților Retezat-Godeanu), la vest și Munții Parâng (ce aparțin grupei muntoase Parâng-Șureanu-Lotrului), la est; de-a lungul râului Jiu, între confluența Jiului de Est cu Jiul de Vest și confluența cu valea Sadului și
Parcul Național Defileul Jiului () [Corola-website/Science/324863_a_326192]
-
Ca și numele de „sași”, denumirea de „Siebenbürgen” reprezentând chiar și astăzi regiunea intracarpatica, are în jurul ei controverse importante în rândul istoricilor. Prin „Siebenbürgen” se înțelegea inițial numai provincia Sibiului, astăzi ea cuprinde regiunea de podiș dintre Munții Apuseni, Carpații Meridionali și Carpații Orientali, adică tocmai zona denumită tradițional de către maghiari drept „Erdély”(Ardeal). Cele mai vechi interpretări ale acestui nume sunt: După cum se poate observa, în numeroasele variante ale lui „Siebenbürgen” și „"terra scilicet Septem castrorum"” apare numeralul „șapte” (respectiv
Etimologia numelui Transilvaniei () [Corola-website/Science/324921_a_326250]
-
amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (vârfuri, abrupturi calcaroase, stâncării, peșteri, văii, pajiști alpine, păduri și fânețe) cu un deosebit interes peisagistic, floristic, geologic și speologic; cu floră și faună specifică Meridionalilor. Rezervația naturală include în teritoriul său "Peștera Cloșani" și "Peștera Cioaca cu Brebenei", două obiective naturale de interes științific și speologic.
Piatra Cloșanilor () [Corola-website/Science/326964_a_328293]
-
de stâncă înflorește în lunile iulie-august. În România, ipcăriga de stâncă crește pe stâncile calcaroase din munții Bârsei, Bucegi, Buzăului, Ceahlău, Ciucașului, Ciucului, Giurgeului, Retezatului. Uneori crește și în etajul subalpin. Este o plantă endemică pentru Carpații Orientali și Carpații Meridionali.
Ipcărigă de stâncă () [Corola-website/Science/323523_a_324852]
-
în zonă), ulterior de comuna Petroșani printr-un credit obținut de la statul austro-ungar și, la final după ce în 1880 o comisie ungară a stabilit definitiv traseul viitorului drum, de către ambele state situate de o parte și de alta a Carpaților Meridionali. Deși lucrările s-au finalizat în 1890, darea în circulație s-a făcut deabea în 4 septembrie 1894. Aici a fost granița dintre Regatul României și Austro-Ungaria. În Primul Război Mondial trecătoarea a devenit renumită datorită luptelor desfășurate în defileu
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
lui Litovoi a avut contribuția sa hotărâtoare, iată că și evenimentele spirituale existente în trecut pe Valea Tismanei și Valea Jiului ne îndreptățesc să afirmăm că și viața religioasă s-a dezvoltat în Țara Românească mai întâi aici, sub poalele Carpaților Meridionali, de la Orșova la Comarnic și mereu în paralel cu viața politică a poporului român. La nord de Hotel Lainici, la circa 1 km, se află Gara CFR Lainici. Mai la nord, se regăsește o clădire - aflată astăzi în degradare - a
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor. Aria naturală protejată atrage anual mii de turiști din țară și din străinătate.Nările, Fusteica, Inelul, Peștera Popii, Peștera Gârla Vacii sunt niște repere impresionante ale acestei zone, dintre care cea mai vizitată este Peștera Popii datorită picturilor cu siluete
Cheile Sohodolului () [Corola-website/Science/326582_a_327911]
-
Bătrân, Curtea de Argeș cu mănăstirea ctitorită de Neagoe Basarab, Târgoviște - localitate în care se rememorează perioadele în care Vlad Țepeș sau Constantin Brâncoveanu și-au avut acolo curțile domnești și Valea Prahovei. După ce descrie foarte viu și plin de pasiune Carpații Meridionali, autorul trece prin zona Vrancei și urmează traseul Carpaților Orientali, ale căror repere sunt marcate de mănăstirile ridicate de Ștefan cel Mare și de evenimente care aveau să rămână în legendele și istoria românilor: Bătălia de la Baia împotriva lui Matia
România pitorească () [Corola-website/Science/326607_a_327936]
-
V-a IUCN (parc natural), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gură Râului, Jina, Rășinari și Tilișca. Parcul natural se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Albă, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m). Parcul natural a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]