2,515 matches
-
Théodoret de Cyr, mai ales pp. 713‑722, în care autorul se ocupă de sursele posibile ale Comentariului la Daniel. . Trad. J.‑N. Guinot, op. cit., p. 275. . PG 81, 1436B‑1437A. . Într‑adevăr, exegeza lui Theodoret presupune trei niveluri: literal, metaforic și tipologic. Sensul istoric aparține primului nivel. Contrar principiului hermeneutic al lui Origen, de pildă, pentru care orice pasaj din Scriptură presupune în mod obligatoriu un sens alegoric (metaforic), sensul literal fiind superfluu, Theodoret consideră că trebuie luat în considerație
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
din Scriptură presupune în mod obligatoriu un sens alegoric (metaforic), sensul literal fiind superfluu, Theodoret consideră că trebuie luat în considerație mai întâi sensul literal (așadar, el există întotdeauna) și, pornind de la acesta, se poate ajunge mai departe către sensul metaforic. Acceptând practica alegoriei, într‑o doză rezonabilă, și fără a pierde vreo clipă din vedere primul sens, literal (kata léxin), episcopul Cyrului realizează un echilibru perfect între „tendințele extreme ale exegezei antiohiene și alexandrine” (J.‑N. Guinot, „Un évêque exégète
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
impun într-un univers saturat de „frig/ tăceri terifiante / lucruri ieftine / fețe bătrâne / case de nebuni cu porțile vraiște / gesturi fluctuante / erori / trădare / ruine / zei prăfuiți...” (telegramă trimisă nicăieri). Există un amestec halucinant al planurilor, când printre versuri suave și metaforice se poate strecura amenințător o „armată a 14-a” dintr-o realitate „imediată”. Poemele din celelalte două cărți, Noaptea când soclurile își recrutează noile glorii (1998; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Fundației Culturale Române) și Tristețea recită din Rilke
SPATARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289812_a_291141]
-
Română. În schițele din volumul Șarpele și cupa (1972) - jurnalul unui tânăr medic de țară -, urmate de cele din Zmeul cel mic (în colaborare cu Radu Cadelcu) (1977), era evident că formula literaturii pentru copii însemna pentru Ș. o strategie metaforică. Schemele de basm prezentau în culori umoristice situații și tipuri contemporane. Stabilirea în Israel, contactele umane proprii medicului îi consolidează preferința pentru creionarea unor tipuri surprinse colocvial, cu temperamente și mentalitate etnică specifică. Umorul generat de nume proprii cu trimiteri
SORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289794_a_291123]
-
două volume de versuri: Ibis (1942) și Ion ăl Mare (1946). Poemul Ibis evidențiază o formație livrescă și tentația pentru structuri prozodice de factură clasicistă, sonetul fiind cultivat predilect. Conceput sub forma unui lung colocviu cu sinele, Ibis devine reprezentarea metaforică a unei încăperi sufletești, mobilată conform gustului propriu și confortului (intelectual) personal. Sunt prelucrate, artizanal, numeroase motive livrești, reintegrate în tiparul afectiv al discursului liric propriu. Influența simbolismului exotic minulescian aduce pe același plan imaginea „palidelor fecioare” cu „tam-tamul” tobelor
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
că poetul glisează dinspre modelul Ahile către cel al lui Ulise, asumându-și pe parcurs paradigma orfică: „Ce mult îi semănam, de-acum / O, și cât mi se părea de străin”. Volumul Rouă medievală (1996) se deschide, dantesc, cu precizarea metaforică a vârstei spirituale a autorului, aflat „în zenitul vieții” ca un „cerc, un alburiu disc”. Aici se adună teme majore: moartea, neputința atingerii idealului, dragostea, teama, resemnarea prin meditație, condiția poetului. Permanenta luptă a spiritului cu trupul culminează în poezia
SCARLAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289539_a_290868]
-
în Vulcan, primitor-distribuitor la un atelier mecanic din Codlea. Atras de poezie, se formează îndeosebi prin lecturi în limba română. „Pentru mine - declară S. într-un interviu - limba română însemnează, în primul rând, limba formării mele poetice, posibilitatea exactității exprimării, metaforica unui cuvânt nenăscut și posibilitatea sondării unor stări care, pentru mine, nu sunt posibile decât în limba română”. La opt ani trimite versuri la revista „Luminița”. În 1968 se produce debutul propriu-zis în „Astra”. În 1976 pleacă împreună cu familia în
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
însă în substrat sensul unei parodii de limbaj. Fără nimic propriu-zis șocant, păstrând firescul și degajând un umor moderat, Odyssex experimentează poezia cotidianului, o colocvialitate epică amestecată, în care însăilarea din secvențe a „poveștii” autobiografice e întreruptă de puseuri lirice, metaforice ori aforistice, într-o manieră serioasă ori (auto)ironică. SCRIERI: Firește că exagerez, pref. Anghel Dumbrăveanu, Timișoara, 1994; Odyssex, Timișoara, 1996; Piper pe limbă, Timișoara, 1999; Pe urmele marelui fluviu. Renshi româno-elvețian - Auf den Spuren des grossen Stroms. Schweiz-rumänische Renshi
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
nimicul/ (ești un zero tăiat mămăligă dezamorsată)/ fire-ai doar tu săltat în slăvi cu cricul/ explozie totală să nu faci niciodată”), media ar fi una relativ onorabilă, în măsura în care nu intervin bruscări stridente. Poeziile sunt construite pe principiul invenției abundent metaforice, pusă în funcțiune în dispozitive rimate și ritmate: „Chiar uimit nu-s, în punga stupefacției i-ascuns un roi/ Zumzăie elogii în stupul stimei de sine)/ curaju-mi dă pe dinafară ca huma dintr-un mușuroi/ lehamitea e ca o târfă
SFARLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289656_a_290985]
-
pâinea lui Dumnezeu, milostiv cu cei amărâți, arțăgos cu nemernicii, chiar dacă depinde de ei, și a unei gospodine îndelung răbdătoare. Fată inteligentă, sârguincioasă la școală, cititoare pasionată, autoare de compuneri literare ce vestesc un talent, una din ele având titlul metaforic al romanului, protagonista e, pe de altă parte, un temperament expansiv, iubește muzica, dansul și este irezistibil atrasă de compania băieților, predispusă să își facă din fiecare un iubit. Sufletul ei se revelă din relatările unei bune prietene și, mai
SERGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289642_a_290971]
-
și proiecte, are o acoperire cu totul modestă în spațiul efectiv al versurilor. Dincolo de trama pe care mai curând o etalează/ forțează didactic decât o construiește, lirica se desfășoara în jurul unei scheme invariabile: patinare dezordonată pe gheața obținută prin proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic (I-III, 1997-1999) marchează prolix traseul dintre incipit („privesc un obiect / obiectul privit i-
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
pus ochii cu care neantul vede, sau poate că nu vede”). Maniera nu e alta în Migrene I (2001), primă parte, compusă din 111 calupuri textuale, a unei proiectate hexalogii, în care titlul identifică și numește tema și finalitatea generării metaforice: „migrena îmi deșurubează ochii ca și cum mi-ar crește-n creieri cactuși • degetele îmi cad din mâini și-mi umplu chipul cu o ceață unde se ascunde un păianjen • strălucind ca un ceas de oprit timpul - strânge în cadranul lui toate
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
religioasă și cronici până la Mihai Eminescu și Ion Creangă. În Încercare asupra semasiologiei limbii române (1885), făcând pionierat în stilistica românească, autorul definea metafora ca „elementul de viață și de mișcare a limbii”, poezia „adeseori latentă” a ei, în expresiile metaforice aflându-se originalitatea și geniul unei limbi. În formarea metaforelor, el studia fantezia, cu „combinațiunile ei multiple”, imaginația creatoare, „concepția poetică” specifică fiecărei națiuni. Poeziei culte îi era atribuită misiunea de a împrospăta aceste metafore lingvistice ades tocite, „gârbovite” prin
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
menținerea unui rol important al profesorului în achiziția, prelucrarea și utilizarea informațiilor, în acțiunea de formare a deprinderilor și abilităților practice(de laborator, în rezolvarea problemelor). Se recunoaște existența limitelor inteligenței artificiale, datorate caracterului complex al limbajului natural, cu încărcătură metaforică și contextuală (care la comunicarea orală este însoțită și de gestică, ton etc.) și care nu se poate prelua integral de calculator. Utilizarea calculatorului în învățarea școlară a fizicii-de exemplu, a obținut deja succese, atît prin specificul acestei materii care
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
menținerea unui rol important al profesorului în achiziția, prelucrarea și utilizarea informațiilor, în acțiunea de formare a deprinderilor și abilităților practice(de laborator, în rezolvarea problemelor). Se recunoaște existența limitelor inteligenței artificiale, datorate caracterului complex al limbajului natural, cu încărcătură metaforică și contextuală (care la comunicarea orală este însoțită și de gestică, ton etc.) și care nu se poate prelua integral de calculator. Avantajele calculatorului ca tablă școlară față de desenul animat rezidă în caracterul interactiv al sistemului informatic, ce permite modificări
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
învățător atât în cadrul activității didactice cât și în cadrul antrenamentului creativ pentru stimularea și valorificarea potențialului creativ al elevilor. Dacă vom utiliza metode și procedee de învățare creativă(problematizarea, dezbaterea, jocul de rol, probe de creativitate și imaginație productivă, asociativă, generativ - metaforică etc.) vom contribui la dezvoltarea potențialului creativ al elevilor. 2 Metodologia cercetării 2.1 Eșantionul și etapele cercetării Întrucât condițiile în care îmi desfășor activitatea nu mi-au permis selectarea a două clase care să întrunească aceleași caracteristici, respectiv număr
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
a cuprins mai multe etape: 1. Etapa constatativă, desfășurată în intervalul 15 septembrie - 15 octombrie 2005. În această etapă am aplicat probe pentru cunoașterea potențialului creativ al elevilor, respectiv probe de analogii, imaginație și gândire creatoare, de integrare noțională, generativ - metaforică, limbaj etc. 2. Etapa ameliorativă - desfășurată pe parcursul semestrului întâi și al doilea. În această etapă am proiectat și desfășurat activități de predare - învățare la obiectul matematică și limba română în conformitate cu particularitățile dezvoltării psihice a elevilor, am îmbunătățit metodologia didactică prin
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
calorifer - căldură; 6. cereale - grâu; Proba se dă spre rezolvare timp de 3 minute. Are o parte proiectivă (partea a doua). Evidențiază structura fluidă a asociațiilor mentale. Interesează numărul de greșeli, omisiuni și cantitatea de asociații făcute. 6. PROBA GENERATIV METAFORICĂ Acestor probe cu conținut psihologic li s-a adăugat proba „generativ - metaforică”. Ea cuprinde un număr de 12 termeni, majoritatea substantive, grupați în 3 seturi. Elevii au avut sarcina de a elabora cât mai multe și mai variate comparații și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
3 minute. Are o parte proiectivă (partea a doua). Evidențiază structura fluidă a asociațiilor mentale. Interesează numărul de greșeli, omisiuni și cantitatea de asociații făcute. 6. PROBA GENERATIV METAFORICĂ Acestor probe cu conținut psihologic li s-a adăugat proba „generativ - metaforică”. Ea cuprinde un număr de 12 termeni, majoritatea substantive, grupați în 3 seturi. Elevii au avut sarcina de a elabora cât mai multe și mai variate comparații și metafore pentru fiecare termen în parte. Seturile au fost oferite elevilor pe
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
vă place și ce vă place cel mai mult în această situație. 5. Ce ați putea face cu floarea în afară de a o utiliza ca obiect ornamental? În cadrul antrenamentului am folosit sarcini care, prin conținutul lor, pot fi definite ca: generativ - metaforice, imaginativ - inventive, problematice, combinate (G. Nicola, 1981, p. 95 - 97) - afectând timp suficient pentru fiecare sarcină, pentru a ne îngrădi posibilitățile de răspuns ale elevilor. Exemplific în continuare astfel de probe. Sarcini generativ metaforice: • realizarea a cât mai multe și
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
lor, pot fi definite ca: generativ - metaforice, imaginativ - inventive, problematice, combinate (G. Nicola, 1981, p. 95 - 97) - afectând timp suficient pentru fiecare sarcină, pentru a ne îngrădi posibilitățile de răspuns ale elevilor. Exemplific în continuare astfel de probe. Sarcini generativ metaforice: • realizarea a cât mai multe și mai originale comparații și metafore având la dispoziție itemii. • descoperirea a cât mai multor cuvinte care încep cu silabele date: ma-, pa-, mu-, ver-, mi-, ac-; • stabilirea a cât mai multor asemănări între cei
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
eroină întâlnit în literatura patriarhal idilică. Triumfă perspectiva medelenistă, întrucât Monica exprimă poezia și statornicia fericirii conjugale, în timp ce rivalele ei ilustrează trei proiecții ale amorului corupt. Presa vremii și o mare parte a criticii au reproșat autorului nu numai artificiozitatea metaforică, ci și recrudescența senzualismului și naturalismului în descrierea avatarurilor erotice ale protagonistului. Ultima parte a trilogiei, inegală ca valoare, vădește imposibilitatea unui acord între medelenismul originar și noua treaptă a existenței eroilor, precum și neputința reconcilierii între universul lor inițial și
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
burghezi, conformiști, prozaici, incapabili de a vedea în viață altceva decât slujba bine remunerată, confortul material, manifestând și un mare apetit pentru viața sexuală. Scrierile au stârnit reacția negativă a criticii, care i-a reproșat lui T. manierismul, superficialitatea, inflația metaforică, imixtiunile licențioase, melodramatismul. Doar Lorelei, cu un epic de structură poematică idilică, are un sunet autentic, recuperând pentru proza românească un gen de roman consacrat în faza postromantică de Al. Dumas-fiul. Întrucâtva diferit este romanul, apărut postum, Să vie Bazarcă
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Spiritul lui, deosebit de inventiv și profund, rămâne același. Înainte de a fi un mare poet, S. era un om deosebit de inteligent, cu o putere de creație uluitoare. Prinde repede o idee și, reformulând-o în stilul său, îi dă o strălucire metaforică și o anvergură despre care nu se poate spune decât că detonează inerțiile gândirii. Un om, altminteri, fermecător, iubit de prieteni, printre ei Fănuș Neagu, Ion Băieșu, Gheorghe Tomozei, Constantin Chiriță, Mircea Tomuș, Adam Puslojić, Sorin Dumitrescu ș.a. În jurul lui
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
tratând tema singurătății și a iubirii neîmplinite, a dezamăgirii, a golului. Emilian Galaicu-Păun afirma că lirica scrisă de T. „face nedureros tranziția de la prozodia tradiționalistă la sensibilitatea modernă, restaurând în Basarabia cultul Euterpei”. Versul reflexiv, direct, fără dantelărie sentimentală și metaforică conferă relief spiritual poemelor: „vino să-ți dau lecții de moarte / să te bucuri și tu de bucuria zborului meu pe spate”. A fost distinsă cu Premiul Salonului Național de Carte (Chișinău, 1999). SCRIERI: Adagio, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1989
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]