86,054 matches
-
Henry, Administration industriale et generale, Edition Dunod, Paris, 1925 [2] Ghiță Marcel, Controlul financiar, componentă a mecanismului economiei de piață, Editura Universitaria, Craiova, 1995 [3] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [4] Ghiță Marcel, Iațco Constantin, Sistemul de control intern, Editura Corona, Iași, 2006 [5] Ghiță Emil, Ghiță Marcel, Audit și control, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007 [6] Renard Jacques, Theorie et practique de l
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
sporită pentru reluarea parteneriatelor Cultivă mai multă deschidere Rapoarte favorabile ale inspecțiilor externe Forțează acordarea unei priorități mai mari folosirii resurselor Conformitate demonstrată a guvernanței corporative Îmbunătățește motivarea angajaților Reducere a riscurilor în cazul riscurilor critice Gestionează mai bine plângerile Metodologie consistentă și coerentă de analiză a riscului Învățare din greșeli Atingerea țintelor valorice înalte Înlătură barierele Răspundere mai bună a membrilor Coordonare mai bună Management mai bun al proiectelor Reduce duplicarea Reduce bănuielile Conformitate cu valoarea cea bună Bifează o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
vedere factori interni și externi care pot să influențeze apariția evenimentului. Factorii interni reflectă opțiunea conducerii și includ aspecte cum ar fi infrastructura, personalul, procesul și tehnologia. Factorii externi pot fi de natură economică, operațională, ecologică, politică, socială sau tehnologică. Metodologia de identificare a evenimentelor la nivel de organizație poate să includă ansamblul de tehnici și instrumente de lucru care analizează deopotrivă trecutul și viitorul. Prin însumarea evenimentelor pe orizontală și pe verticală în organizație în cadrul unităților operaționale, conducerea dezvoltă o
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
externe sunt utile ca punct de referință sau ca mod de îmbunătățire a analizei. Utilizatorii trebuie să fie atenți când se folosesc de evenimente trecute ca bază a previziunilor viitoare, pentru că factorii de influență pot să se modifice în timp. Metodologia de evaluare a riscurilor într-o organizație este de regulă o combinație de tehnici calitative și cantitative. De cele mai multe ori, conducerea folosește tehnici de evaluare calitativă, atunci când riscurile nu se pretează la cuantificare, când nu sunt disponibile informații suficient de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
unei competiții între noua profesie de manager al riscului și managementul operațional. SEC, în raportul din 2006, și-a schimbat poziția cu privire la modelul COSO, pe care nu-l mai privește adecvat pentru a fi folosit drept cadru de evaluare, respectiv metodologia evaluării nu poate fi precizată, întrucât circumstanțele evaluării variază de la o companie la alta, așa cum rezultă din afirmația: „În timp ce Cadrul COSO 1992 identifică componentele și obiectivele unui sistem eficient de control intern, el nu stabilește clar o abordare pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
echipe care sunt conștiente de existența riscurilor în munca lor, să nu ratăm nicio ocazie de implementare a ERM și numai astfel putem să considerăm că am realizat o comunitate a riscului în cadrul organizației. Grupul pentru dezvoltarea de noi idei, metodologii și căi de transferare, difuzare, împrăștiere a riscului în restul organizației, poate fi format din specialiști în IT, manageri de proiect, responsabili cu planificarea, accidente neprevăzute, situații de urgență, personal implicat în securitate, ofițeri de asigurare, auditori interni și externi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Mihai, Auditul intern al instituțiilor publice, București, Editura Tribuna Economică, 2004 [3] Ghiță Marcel, Briciu Sorin, coordonatori, Auditul intern, Editura Ulise, Alba Iulia, 2005 [4] Ghiță Marcel, Pereș Ion, Popescu Marin, Bunget Ovidiu, Croitoru Ion, Auditul public intern. Concept și metodologie, Editura Mirton, Timișoara, 2005 [5] Ghiță Marcel, Sprânceană Mihai, Auditul intern în sistemul public, Editura Tribuna Economică, București, 2006 [6] Ghiță Marcel, Popescu Marin, Auditul intern al instituțiilor publice: teorie și practică, Editura CECCAR, București, 2006 [7] Griffiths Phil, Risk
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial, Monitorul Oficial nr. 771/2006. [26] *** www.mfinante.ro, Îndrumar metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitățile publice - UCASMFC. [27] *** www.mfinante.ro, Metodologia de implementare a Standardului de control 11 - Managementul riscurilor. [28] *** www.bis.org, „Implementarea Basel II - Considerații Practice” [29] *** www.standards.com.au [30] *** www.coso.org [31] *** www.cica.ca [32] *** www.iia.org.uk [33] *** www.theiia.org
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pe mine, că-l mușc io. Mai bine i-ai da niște biscuiți unui cîine flămînd. "Dragostea-i un biscuit în formă de steaaa", încerc eu să fluier a pagubă. Găsim noi o soluție. În cel mai rău caz, aplicăm metodologia fugii sănătoase. Un' să fugim de-acasă? Io pot face față unui taur, dar lui Milucă? Și ce atîta zarvă? Un om mușcat de-un cîine nu constituie o știre; un cîine mușcat de om, da. Ba este știre. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care este cheia succesului pe termen lung. Aloc...m puțin pentru cercetare și dezvoltare, oficial în jur de 0,27% din PIB. Dup... unele calcule ale Grupului de Economie Aplicat... (vezi raportul „România și Agenda Lisabona”), care a folosit o metodologie ce include cheltuieli ale firmelor de soft pornind de la ideea c... tot ceea ce cheltuiesc firmele de soft înseamn... cercetare, se ajunge la 0,4% din PIB. Vedem distanță fâț... de țint... de 1% din PIB pe care ne-am propus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
2005, dup... ce proiectul fusese înaintat Parlamentului. Deficitul bugetar programat (dup... rectificare) pentru 2004 a fost de 1,64% din PIB. Aceast... cifr... arăt... c... grosul deficitului de cont curent în acel an (deficitul a fost de 7,8%, dup... metodologia care include profituri nepatriate, si 6,9%, dup... cea clasic...) s-a datorat sectorului nebugetar și explic... de ce țintă de deficit bugetar pentru 2005 este inferioar... deficitului execuției bugetare din anul precedent. Logică este c..., presupunând o continuare a creșterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
limitele, în acest domeniu, țin de aprecieri asupra gradului de ocupare și chiar uneori asupra legalității activității exercitate, dacă integrăm în schemă persoane care exercită o meserie la negru. Printre numeroasele sale misiuni, Biroul internațional al muncii (BIT) stabilește o metodologie statistică destinată să contabilizeze, pentru toate țările și pe o bază unică, locul de muncă, șomajul și deci inactivitatea, percepută aici ca situația oricărei persoane la vârsta activității care nici nu are loc de muncă, nici nu este în șomaj
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
2004-2007 și 1,9 la 2,1% pe perioada 2008-2015, datorită unei acumulări de capital viguroase, dar ar trebui să scadă progresiv după progresul tehnic fixat, stabilindu-se la 1,5-1,7% pentru perioada 2020-2050 sub efectul îmbătrânirii (Bretin, 2004). Metodologia aleasă se bazează pe o funcție de producere de tip Cobb-Douglas. Potențialul de ofertă al economiei se scrie, în logaritmi: (1 α).(n+l) + α.k + pgf = n + 1 +.[α.(k y) + pgf] cu y PIB-ul în volum, n resursele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
-o deja. Nimeni nu vă poate garanta nimic. În plus, trebuie să fiți conștientă că orice intervenție chirurgicală și mai ales cele la cutia craniană implică riscuri. Pot interveni neprevăzute legate mai ales de reactivitatea la anestezie a fiecărui organism. Metodologia de spital impune ca înainte de intervenție, pacientul să conștientizeze, prin semnătură, aceste riscuri. Fără alte explicații internul întinde Dorei o mapă și un stilou. Dora abia își aruncă privirea pe "Declarație de luare la cunoștință și acceptare a riscurilor chirurgicale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Pe atunci nu vorbeam despre "interdisciplinaritate", dar o puneam în practică oriunde puteam. Evident, consideram fundamentală atitudinea de respect nu față de atotștiutorii academicieni cât mai degrabă față de marile personalități din mediul lor. Respectul în fața cunoștințelor enorme, a rezultatelor întemeiate, a metodologiei diverse, a judecăților obiective. Chiar și în cadrul teologiei aveam legături cu filozofi, avocați, istorici și medici, dar și cu psihologi, sociologi și politologi. Dincolo de toate am vrut totdeauna să iau în serios independența și autonomia științelor naturale matematico-experimentale; mereu am
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
O informație care a prezentat mai puțin interes din partea adoptatorilor a fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,11 2,98 3,01 2,59 2,09 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale părinților adoptatori (vârstă, status marital, nivel de educație, nivel profesional, venituri, etnie) nu indică nicio asociere semnificativă. 5.4.3 Concluzii și implicații practice O observație, considerăm noi importantă este aceea că, în afara informațiilor strict legate de cazul personal (metodologia pe care trebuie să o urmeze, datele despre copilul care urmează a fi adoptat și despre familia acestuia) constatăm o preocupare mai degrabă scăzută a părinților adoptatori de a se informa. O posibilă explicație, dacă luăm în considerare teoria stresului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Particularitățile copiilor adoptați, b. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, c. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție 0,656 Preocuparea pentru informare despre metodologia adopției Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Preocuparea pentru informare despre copilul adoptat Index sumativ construit din 3 itemi, măsurat pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Itemi: a. Particularitățile copiilor adoptați, b. Riscurile/dificultățile copiilor de adaptare la familia adoptivă, c. Dificultățile întâmpinate de alți părinți în procesul de adopție 0,816 Suficiența informațiilor primite despre metodologia adopției Măsurată printr-un singur item, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură; Suficiența informațiilor primite despre copilul adoptat Index sumativ construit din 3 itemi, măsurat pe
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
11 februarie 2000. ***Hotărârea de Guvern nr.117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice și a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat in dificultate, precum și a Metodologiei de coordonare a activităților de protecție și de promovare a drepturilor copilului la nivel național, publicat în Monitorul Oficial nr. 105 din 12 martie 1999. ***Legea 15 din 25 martie 1993 pentru aderarea Romaniei la Conventia europeană în materia adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ro 64 vezi Hotărârea de Guvern nr.117 din 1 martie 1999 pentru aprobarea Normelor metodologice și a masurilor tranzitorii de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.26/1997 privind protecția copilului aflat in dificultate, precum și a Metodologiei de coordonare a activităților de protecție și de promovare a drepturilor copilului la nivel național, publicat în Monitorul Oficial nr. 105 din 12 martie 1999; et seq. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 192 din 8 decembrie 1999 privind înființarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
analize mai mult sau mai puțin suspecte. "Explicația" acceptată de majoritatea este următoarea: odată cu știința modernă, cunoașterea a făcut progrese uriașe; în acest scop, ea a trebuit să se fragmenteze într-o puzderie de cercetări, care își are fiecare propriile metodologii, propriile aparate conceptuale, propriile obiecte. Din acest moment este imposibil ca cineva să le poată stăpâni pe toate, sau măcar câteva, sau măcar una singură. Este vorba aici de unitatea cunoașterii, și odată cu ea de actualizarea unui principiu care să
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
singurului lucru care interesează cu-adevărat. Termenul abstractizare este destul de facil aici, nefiind de-altfel pe de-a-ntregul adecvat. Căci dacă știința face într-adevăr "abstracție" de predicatele sensibile ale naturii prin faptul că nu ține seamă de ele în metodologiile și calculele sale, ea se dezvoltă totuși pornind de la această natură din care nu reține decât trăsăturile care o interesează, iar cunoașterea acesteia este lucrul spre care țintește în ultimă instanță mergând pe căile pe care și le-a ales
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]