1,027 matches
-
se inspiră dintr-o poveste trăită pe insula grecească Athos pentru romanul Interdit à toute femme et à toute femelle, (Plon, 2002), se cufundă în lumea feroce a editurilor și telerealității, cu Génération spontanée (Plon, 2004), pentru a cîștiga pre miul Interallié în 2007, cu Birmane, roman în care Christophe Ono-dit-Biot pătrunde adînc într-o țară în plină transformare, pe care o cunoaște bine și de care e foarte atașat. Iată-l deci, în 2013, consacrat de un alt mare premiu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
scopul pe care-l are în vedere poetul printr-o astfel de atitudine adulatorie: și anume să obțină iertarea de la înalta autoritate a momentului. "Iartă și suspendă loviturile îndreptățite ale răzbunării tale... Adu-mi alinare, redu-mi supliciul și dă-mi un loc de exil care să fie mai puțin îndepărtat decât cel al dușmanului scit." (v. 25-26) Și concluzionează: "[...] Ori eu mă amăgesc și mă las păcălit de dorința mea prea arzătoare, ori se apropie speranța unui exil mai comod
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
un pic asta; aud ce îmi spui; ceva îmi spune că asta nu este bine; nu mă mai bâzâi la cap cu problema asta etc. 3. Stilul kinestezic: mi-a picat în sfârșit fisa; mă descurc cu textul ăsta; dă-mi un exemplu concret; îmi storc creierii să descopăr despre ce e vorba; m-am blocat la subiectul acesta etc. Dar mai multe despre toate acestea în următoarea carte. Voi continua cu câteva informații despre memorie.
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2991]
-
lui. Nu voia s? ri? te s? aib? o atitudine prea familiar? ? i nu era nici prea dornic s? r? spund? la �ntrebare. Iorga a �n? eles acest lucru, dar nu s? a dat b? țuț. �Ei, drag?! Nu ezită, d?? mi un r? spuns sincer! Ce cred oamenii despre mine? � �n cele din urm? , ț�n? rul a r? spuns cu timiditate: �Oamenii spun c? ar fi trebuit s? r? m�ne? i marele istoric care s�nte? i ? i s? nu v
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
public? ? i politic? a popoarelor din Balcani. �ncep�nd din secolul al XVIII-lea, rena? terea na? ional? (politic?) a societ?? îi balcanice ? i?a g? sit baza ideologic? �n operele ? i scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidental? , o mi? care balcanic? similar? se baza pe istorie. Func? ia ei era ligitimizarea na? terii revolu? ionare a societ?? ilor na? ionale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora ? i justificarea agresivit?? îi tinerilor na? ionali? ți. Leg? turile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ri occidentale (spre deosebire de lumea ? i societatea �nchis? din Rom�nia ? i din Europa r? s?ritean?) nu izbucnesc asemena conflicte. Mobilitatea social? , economic? ? i politic? le permite s? le evite. Mobilitatea este �nc? ceva real. Un asemenea spa? iu de mi? care nu prea există �n Rom�nia. Conform formulei sioniste, care se refer? la vechiul tip de antisemitism, cel prehitlerist: antisemitism�=�num? rul evreilor ? str? mut? rile ? i asimilarea social? a evreilor Dac? accept? m formulă această, atunci antisemitismul din Rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a junimi? tilor asupra separ? rîi complete a artei ? i politicii; �n al doilea r�nd, convingerea lor c? nici un individ nu trebuie s? renun? e la identitatea lui de dragul na? iunii. �n perioada aceea, Iorga a avut c�teva contacte cu mi? carea populist? larg r? sp�ndit? �n Rom�nia, considerat? echivalent? cu aceea a narodnicilor ru? i � Poporanismul. Că s?? i g? sim originea (că �n at�tea alte cazuri �n Rom�nia), trebuie s? privim peste Prut. Nu este de mirare faptul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care muncitoreasc? nu avea vreun sens f? r? o clas? muncitoare care s? merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu �n privin? a ?? r? nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez?; marxi? ții f? ceau eforturi serioase că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
operelor artistice. A?a cum spunea Nikolai Nekrasov: �Nu trebuie s? fii poet, dar e? ți obligat s? fii cet?? ean�. Iorga a sus? inut ideea poporanist? �n privin? a artei ? i literaturii, de? i respingea cea mai mare parte a ideilor mi? c?rîi. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu no? iunea de art? pentru art?. El voia că implicarea politic? s? fie pus? �n slujba na? ionalismului lui Eminescu � cum �i spunea ? eicaru � �n vederea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de ?? r? nime. Limba francez? consituia o barier? �ntre clasele conduc? toare ? i restul na? iunii. �ntr? adev? r, Iorga consideră punerea �n scen? a unei piese �n limba francez? la Teatrul Na? ional o manifestare evident? a dispre? ului pentru mi? carea �s? m?n? torist? � condus? de el. Cu c�teva zile mai �nainte publicase un articol �n �Epoca�, un articol intitulat O rug? minte, care, cu un ton autoritar, consideră reprezentarea unei piese �n limba francez? pe scena Teatrului Na? ional drept �un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondat? �n 1891 pentru men? inerea contactelor culturale �ntre rom�nii află? i sub diferite st? p�niri str? ine ? i cei �liberi� ? i că o reac? ie la mi? carea memorandist? din Ungaria. Cu toate acestea, activitatea Ligii era tot mai firav?; prin 1907, cele 52 de activit?? i ini? iale se reduseser? la 6219. Atunci c�nd Iorga ? i adep? îi s? i au revigorat Liga, momentul respectiv
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Ionescu ? i Nicolae Filipescu. Iorga cerea �n cadrul Ligii culturale trecerea la ac? iune. Pentru Br? tianu, singura chestiune era c�nd s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. Primul an al r? zboiului a �nregistrat o mul? ime de mi? c?ri pe fronturi. Alexandru Bogdan, cumnatul lui Iorga, a murit la sf�r? ițul lui 1914, mobilizat �n armata maghiar?. A fost ? i a? a?zisul �Lemberg Momentum� din toamnă lui 1914, c�nd armatele ruse? ți au cucerit acest oră
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fug? din ? ara să amenin? at? , a exclamat: �Mai degrab? m? las m�ncat de c�inii acestei ?? ri dec�ț s? o p? r? sesc! �61 Pe m? sur? ce situa? ia se �nr? ut?? ea, s? a iscat o mi? care puternic? �n Camer?: �s? mergem la Odessa! � Dr. Constantin Angelescu l? a �ntrebat pe Iorga cum s? fac? fă?? acestei situa? îi. Iar el a r? spuns: �Cu o companie de soldă? i; este anticonstitu? ional, dar va fi un act
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
îi Armatei Ruse, dar acest soldat a r? mas neclintit ? i �n timpul �ntregii r? zvr? tîrî revolu? ionare dintre 1917 ? i 1920, Rom�nia fiind �nconjurat? de comunismul ? i de r? zboiul civil din Rusia ? i Ungaria ? i de o mi? care de st�nga �n Bulgaria. Rolul soldatului ?? ran rom�n va fi hoț? r�tor �n zdrobirea Sovietului maghiar. Dar cum mergea r? zboiul �n Rom�nia (? i �n alte p? r? i)? �n vreme ce dezintegrarea for? elor ruse? ți se accentua, o nou
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o mie cinci sute de kilometri). Lingouri de aur ? i unele relicve istorice au fost de asemenea trimise �n Rusia spre depozitare. Pe la sf�r? ițul lunii iulie, �n partea de sud a frontului, armata rom�n? a pornit la M? r?? ți o mi? care de �nv? luire �mpotriva for? elor inamice. A fost o relativ? reu? it?; cu toate acestea, germanii au atacat �n for?? �n zona M? r?? e?ți la sf�r? ițul lui iulie. S?a declan? at cea mai mare b? ț? lie din campania
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui Codreanu con? inea apelul �La arme! � Esen? a �Noului na? ionalism� constă �ntr? o �ac? iune direct? � dup? modelul fasci? tilor italieni. LANC nu era (dup? declară? iile lui Codreanu) un �partid� politic care propov? duia ură, ci o mi? care, o organiza? ie de lupt?. Dac? nu exist? practic nimic �ntre a pl? nui o ac? iune ? i a o duce la �ndeplinire, atunci aceasta era o Magna Carta a violen? ei. Violen? a nu era necunoscut? �n Rom�nia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Pentru el, nu limba rom�n? constituia acum problemă, ci cadavrele ? i mutila? iile din universit?? i ? i instituirea inacceptabil? a unui numerus clausus, m? sur? incompatibil? cu democra? ia110. S?ar fi putut face mai mult pentru dirijarea indign? rîi acestei mi? c?ri a studen? ilor ? i tineretului �ntr? o direc? ie pozitiv?. �n 1922, Iorga f? cea �nc? parte din opozi? ie, dar �n cadrul regimului. Din nefericire, era rupt de nouă realitate rom�neasc? ? i nu era la curent cu apari
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i�10. Există foarte mult adev? r �n analiza cvasijunimist? a lui Carol, dar ofereau oare desfiin? area sistemului parlamentar ? i coruptul s? u �regim personal� o alternativ? mai bun?? Carol voia deci s? stabileasc? de la �nceput un sistem fascist, o mi? care popular? , mai ales cu tineretul sub conducerea să. Nu voia un aranjament gen Mussolini? Victor Emmanuel. Ce ? anse avea democra? ia �n Rom�nia? Poporul rom�n nu era preg? țiț pentru democra? ie. Nu există nici o tradi? ie democrat? , ci mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fi semnalul ie? irii �n strad? pentru Legiune. �ntruc�ț legionarii �i vor lua via? a lui Iorga, s? arunc? m o privire mai �ndeaproape asupra lor. Singură mi? care fascist? fondat? sub auspiciile unei icoane sfinte, Legiunea Arhanghelului Mihail, a fost o mi? care fascist? original?. Mi? carea această a introdus �n Rom�nia �Noul na? ionalism�, lupt�nd �n afară regimului politic. De? i foarte ț�n? r la vremea aceea, autorul acestei c? r? i �? i aminte? te bine zilele tulburi din toamnă lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
El va da vitalitate partidului lui Cuza, care se zb? tea �n agonie dup? ruptură cu Iorga. �ntruc�ț ideile fundamentale ale lui Codreanu vor suferi pu? ine schimb? ri, iar ideile lui vor fi decisive pentru Legiune (care va fi o �mi? care de comand? �, numai ideile liderului cont�nd), s? le analiz? m. Laitmotivul ideilor lui era nostalgia pentru trecutul preindustrial grav amenin? at de realit?? ile secolului al XX-lea. El g�ndea �n spiritul na? ionalismului integral, sinonim cu Ortodoxia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
instalat calmul. Codreanu a plecat �n Germania că s??? i continue studiile. A primit apoi ve? ți despre inten? ia corpului studen? esc de a face grev? , cer�nd instituirea Numerus clausus? ului. S?a �ntors imediat �n ? ar? ? i a preluat conducerea acestei mi? c?ri. Ceea ce mult prea mul? i studen? i considerau drept ofensator era nouă Constitu? ie, care acordă drepturi evreilor rom�ni. Drept rezultat, �n martie 1923, a fost constituit? la Ia? i LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ionale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i jurnalul acestuia �Cuv�ntul�. �n 1927, ca urmare a c�torva din �ac? iunile sale directe�, Codreanu a fost �ntemni? at �n �nchisoarea V? c?re? ți. Aflat �n capelă �nchisorii, a fost inspirat de icoana Sf�ntului Arhanghel Mihail ? i ? i?a numit mi? carea Legiunea Arhanghelului Mihail, desp? r? indu? se oficial de Liga Ap? r? rîi Na? ional? Cre? ține a lui Cuza. A fondat �n cadrul ei o organiza? ie de lupt? , Gardă de Fier, �ndreptat? �mpotriva comuni? tilor evrei�. �n realitate, aceasta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia lui nu era �partid�. Partidele politice deveniser? odioase cu promisiunile lor nerespectate, campaniile lor politice ? i corup? ia lor. Atunci c�nd i s? a cerut s??? i prezinte �programul�, Codreanu a declarat c? organiza? ia să este o �mi? care� ? i a respins cu indignare conceptul că pe ceva sinonim cu programele nerespectate. Mi? carea lui �nu are program, ci credin??! � Ortodoxia mi? c?rîi lui Codreanu �nsemna un conflict a priori cu Iorga. �n timp ce rela? ia lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nilor constituia pentru Legiune o pasiune constant? ? i perpetu?. Ei vedeau �n ea doar dou? culori: negru ? i alb. Această eră viziunea lor ? i asupra lumii. Sacrificiul constituia un element primordial. A?a se explic? puternicul cult al mor? ilor din cadrul mi? c?rîi. Unii aveau repulsie fă?? de acest lucru, consider�ndu? l morbid. P? rea poate a? a din postura avantajoas? a salonului madamei Lupescu. Dar salonul ei ? i Rom�nia aceea care �l �nconjura se aflau la o distan?? astronomic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Iorga pentru atitudinea pangerman? ? i anti? Versailles a acestuia, numindu? l �Glondys, un vechi du? man�. Pacha, episcopul catolic de Timi? oară, l? a vizitat ? i el pe Hitler. Toate acestea i se p? reau lui Iorga manifest? rile unei mi? c?ri similare celei din Sude? i104, consider�ndu? le drept inacceptabile ? i lipsite de loialitate. A men? ionat cu furie o parad? desf?? urat? la Sibiu �n timpul c? reia s? a strigat �Heil Hitler! � ? i faptul c? să? îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]