3,500 matches
-
state mici care se bucură de-o înflorire estraordinară; pe un pământ de mică întindere se află mai multe averi decât în Rusia întreagă. Astfel suntem aproape siguri că în cumpăna economică Rusia, câtu-i de mare, trage mai ușor decât mica Belgie."144 În spatele grandorii spațiale, Eminescu zărește nimicul: "De aceea ni se pare că din nefericire rușii sunt sub dominarea unui deșert sufletesc, a unui urât care-i face să caute în cuceriri ceea ce n-au înlăuntrul lor. Nouă ni
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ce și-ar dori să aibă din ceea ce vedeau, iar când ajungeam și noi, întrebau: tata, ne cumperi și nouă...? Răspunsul de cele mai multe ori era negativ iar motivul: nu avem bani. Era trista realitate pe care nu o ascundeam celor mici (în vremea aceea adunam materiale pentru construcția casei). Copiii se împăcau cu ideea că nu pot intra în posesia obiectului râvnit și mai întrebau: dacă ai avea bani ne-ai cumpăra? Îi asiguram că da, și ei se declarau mulțumiți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
l-au conferit revoluționarii francezi (Nota bene: bine finanțați de bancheri). Păi ce spiritualitate e aceea în care băncile practică celebra camătă, în mod chiar excesiv, deși e ferm interzisă în toate religiile și în primul rînd în cele abraha mice. În ce constă moralitatea secretului bancar și al paradiselor fiscale? Ce fel de spiritualitate este aceasta în care statele pot să moară, dar băncile nu, în care banul a devenit mai important decît omul? Ce fel de spiritualitate este aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pro-iect pentru România, plutim în derivă, la voia proiectelor contradictorii pe care le au alții pen-tru noi. Și, într-adevăr, în astfel de condiții poate că lucrurile ar deveni mai bune dacă fiecare și-ar vedea de pătrățica lui, de mica lui Românie, formată din familie, rude, prieteni, casă, și-ar încer-ca să o facă mai bună. Astfel, din mai multe Românii mici, inevitabil, s-ar coagula și una mare, mai bună. Revenind la Kosovo, m-am întrebat demult, încă de pe
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu stînd degeaba prin Berlin. La 14 iulie 1873, Eminescu a cerut, de la Universitate, un certificat, așa cum îl dorea tatăl său. Certificatul, obținut la 26 iulie, după ce confirmă frecventarea cursurilor, arată că soli citantul, "a fost pregătit pentru studiile acade mice, la gimnaziul din Botoșani și a fost înmatri culat la noi, la 18 decembrie 1872, pe baza unul certificat de absolvire, de la acel gimnaziu"168. Acest certificat poartă cu el multe nedu meriri, mai întîi fiindcă la Botoșani, în acei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
dionisiacă. Cu puțină vreme în urmă, nici cei mai buni observatori nu dădeau vreo șansă de supraviețuire sărbătorilor în societățile moderne secularizate. Singurul destin care se profila la orizont era extincția marilor sărbători colective, ineluctabila lor agonie, în beneficiul unor mici festivități private. Felul cum au decurs lucrurile nu a confirmat aceste pronosticuri: sărbătoarea a redevenit actuală. Încă de la sfârșitul anilor ’60, sărbătoarea recâștiga teren prin happening-uri și uriașe festivaluri rock și pop: în 1969, Woodstock a reunit pentru trei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
pp. 859-903. Bădescu, Ilie, Abraham, Dorel. (2003). „Legea asociațiilor comunitare rurale și a serviciului social. Un model pentru știința și reforma socială în mediul rural” în Bădescu, Ilie, Șișeștean, Gheorghe, Abraham, Dorel, Buruiană, Claudia , Țăranii și Noua Europă, București: Editura Mica Valahie. Bărbat, Alexandru. (1944). Drăguș. Un sat din Țara Oltului. Structura economică a satului, București. Bărbat, Alexandru. (1980). „Un sat de navetiști: Drăguș. Contribuții la o nouă tipologie a satului românesc”, în Viitorul Social, 4/1980. Cobianu-Băcanu, Maria. (2001). Mihail
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
cele patru fluxuri migratorii cunoscute, doar într-unul nu este implicat satul (urban-urban) ∗ Vezi: Lăzăroiu, S., „Migrația românilor din mediul rural”, în volumul Țăranii și Noua Europă, Bădescu, I., Abraham, D., Siseștean, Gh. și Buruiană, C. (coord.), 2003, București: Editura Mica Valahie, pp. 111-145. În această lucrare folosesc termenul „fermă” pentru a desemna diverse forme de activitate agricolă asociativă. Formele asociative pot fi identificate fie ca asociații familiale sau asociații (societăți) agricole, care folosesc sau posedă un patrimoniu comun, fie ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
schimbare - care va fi obligatoriu o componentă a viitorului, a sistemului de anticipare a reformelor în sensul ajustării la standarde viabile europene, nord-atlantice și internaționale. Bibliografie Bădescu, I.; Mihăilescu, I.; Sava, N., „Globalizare, mondialism, integrare”, in Geopolitica integrării europene, Editura Mica Valahie, București, 2003 (lectură selectivă). Castro, Dana (sous la direction), Les interventions psychologiques dans les organisations, Dunod, Paris, 2004. Cornescu, V.; Mihăilescu, I.; Stanciu, S., Management, ediția a III-a, Editura Actami, București, 1997. Mihăilescu, I. (2002), „Problema securității nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fără noroc. Memorii II, prefață și note de Octavian Roske, Meridiane, București, 1991, 1994. Ciuceanu, Radu, Regimul penitenciar din România. 1940-1962, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001. Cojoc, Marian, Istoria Dobrogei În secolul XX. I. Canalul Dunăre - Marea Neagră, 1949-1953, Mica Valahie, București, 2001. Cojoc, Marian, Rezistența armată din Dobrogea. 1945-1960, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Univers Enciclopedic, București, 1997. Coposu, Corneliu, Dialoguri cu Vartan Arachelian, Anastasia, București, 1992. Cosmineanu, Clara
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
grup. Identificarea celei mai mari/mici valori dintr-o serie de date prin funcțiile MAX și MIN Sintaxă: MAX/MIN(atribut) atribut reprezintă câmpul(rile) ce conține(n) valori numerice din care se rețin amplitudinile. Rezultat: Valoarea cea mai mare/mică dintr-o distribuție statistică de date. Această funcție poate fi utilizată și ca funcție de grup. Calculul mediei aritmetice aferente unei serii statistice de date prin funcția AVG Sintaxă: AVG (atribut) atribut reprezintă câmpul(rile) ce conține(n) valori numerice pentru
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
hofstede/page3.htm" http://feweb.uvt.nl/center/hofstede/page3.htm). 30. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care interacțiunea în clasă este influențată de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 31. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile de muncă sunt influențate de: a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 32. Pe baza experiențelor dumneavoastră (inter)culturale, încercați să explicați modul în care relațiile și comunicarea în cadrul familiei sunt influențate de a) dimensiunea individualism/colectivism; b) masculinitate/feminitate; c) distanță mare/mică față de putere; d) grad ridicat/scăzut de evitare a incertitudinii. 33. Alegeți din lista de termeni dată în continuare trei pe care îi asociați cu ideea de timp: organizare, relaxare, stres, bani, vacanță, familie, țigară, muncă, viitor, motivație, competiție, mâncare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
celor trei termeni aleși anterior, în care să vă exprimați opinia în legătură cu modul în care nu percepeți dumneavoastră timpul. 34. Reacțiile oamenilor în diverse situații sunt indicii ale orientării lor culturale: colectivism/individualism; masculinitate/feminitate; evitarea/tolerarea incertitudinii; distanță mare/mică față de putere; orientare pe termen lung/scurt. Prezentăm în continuare câteva situații și mai multe tipuri de răspuns pentru fiecare. Asociați fiecare tip de răspuns cu posibila orientare culturală a individului. Explicați asocierea făcută (exercițiu tradus și adaptat după Hofstede
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
6); muncitoare (5); pămînt (5); gîză (4); gospodină (4); greutate (4); milă (4); mîncărime (4); negru (4); furnicar (3); lupă (3); micuță (3); ploaie (3); albină (2); furnică (2); furnicuță (2); greiere (2); înțepătură (2); mărunt (2); ceva mic (2); mica (2); micuț (2); miniatură (2); mișcare (2); muscă (2); neagră (2); om (2); omidă (2); pitic (2); admirație; agricultor; albina; alergie; apreciere; aspră; baladă; balaur; balenă; buburuză; bucurie; cară; carte; cărătoare; chin; ciudată; colonie; cooperare; deranj; desene; diabolică; dibăcie; dispoziție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
-n sus. Să mi-l scoale, nu se-ncrede, / Nu cutează să-l deștepte; Bagă mâna-n sân la piele, / Scoase-o verde tabachere, / Tabachere, / Cu tabac / Tot din Turcia luat. / Bagă mâna-n buzunar, / Buzunar / De sub caftan, / Scoase-o mică de năpârcă. / Pe la nas murgului dete, / Începe murgu-a strefeda, / Din copit-a fulgera, / Pe murgul că-l încingea, / Murgu goana că-și lua / Și pe leu că-l deștepta. / N. pe leu că-l prindea / Și frumos că mi-l lega
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un frate căruia i se acorda mai multa atenție, in opinia sa etc. Exista elevi care prezintă tulburări relaționale frecvente in raport cu profesorii, părinții, colegii etc., elevi care mint si înșeală, copiază, bruschează colegii sau elevii de vârsta mai mica („bătăușii clasei"). Alții mențin violenta la nivel verbal, dovedesc inconsecventa comportamentala sau fumează ostentativ. Fiecare clasa isi are „rebelii" săi, elevi cu manifestări de nonconformism excesiv, unii dintre ei teatrali, labili psihic și totuși, pentru ceilalți, înconjurați de o adevărată
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
minciuna are însă scopuri de apărare sau este efectul unei imaginații prea bogate, a incapacității de a deosebi intre real si fictiv. Minciuna agresiva, tentativele de fuga de acasă, conduitele agresive de tipul parei etc. apar si in perioada școlara mica Furtul si bătaia, manifestările predelictuale de tipul "jocului cu focul si chibriturile" sunt de asemenea prezente, fara a fi caracteristice pentru marea majoritate a copiilor de vârsta școlară mica. După unii autori, tulburările de comportament se manifesta cel mai frecvent
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
conduitele agresive de tipul parei etc. apar si in perioada școlara mica Furtul si bătaia, manifestările predelictuale de tipul "jocului cu focul si chibriturile" sunt de asemenea prezente, fara a fi caracteristice pentru marea majoritate a copiilor de vârsta școlară mica. După unii autori, tulburările de comportament se manifesta cel mai frecvent in perioada de vârsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, după aceasta perioada manifestându-se, o evidenta scădere in intensitate si volum a conduitelor predelincvente. Aceasta nu înseamnă ca
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
copilul cum fuge iepurele. (Gh.F.C.) Dacă pruncul mișcă în dreapta pîntecelui, va fi băiat, dacă mișcă în stînga, va fi fată. (Gh.F.C.) Femeia care naște să țină o cheie în mînă. (Gh.F.C.) Cînd fetița e mică, nu-i spui Maria, ci Mica, pentru a izgoni duhurile, că ele vin numai la oameni mari. (Gh.F.C.) Dacă dai mai multor copii din familie același nume, unul va muri. (Gh.F.C.) Năjit în noaptea de Mărina, o femeie în pielea goală ia o baligă de bou
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sentiment de apartenență la un grup național bine determinat. Cine va cîștiga? Chestiunea naționalităților este de o atît de mare complexitate în Austro-Ungaria, încît nu numai că este discutată în cadrul Partidului Socialist Austriac 16, supranumit adesea în mod semnificativ și "mica Internațională", dar ea privește întreaga mișcare socialistă. În interiorul monarhiei bicefale austro-ungare, problema raporturilor dintre socialism și naționalism solicită soluții urgente, în timp ce în majoritatea Statelor europene aceasta a fost deja rezolvată de istorie. Socialiștii austrieci se văd constrînși să intervină în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
pentru tine. Umilirea bărbatului Spuneam mai sus că bărbatul este deosebit de sensibil la încălcarea orgoliului său. Dacă vrea să umilească realmente un bărbat care se crede mascul feroce, femeia versată se uită la sexul lui și-i spune: „Vai, ce mică o ai!“ Desigur, perioada cea mai propice pentru umilirea unui bărbat este cea de dinainte de... Dacă este vorba de un cuplu stabilit pe termen lung, atunci ar fi minunat ca bărbatul acestui cuplu să aibă momentele lui de umilință, căci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
avea o relație cu unul anume este imposibil. Din arsenalul umilitor pe care o fată îl poate folosi în detrimentul unui băiat fac parte: ridiculizarea de față cu alți băieți, mai ales în privința performanțelor; castrarea simbolică, prin expresii precum: „Vai, ce mică o ai!“ sau: „N-o să poți niciodată!“ capriciozitatea extremă, menită să-i ceară partenerului un efort sisific. Poziții umilitoare Majoritatea fetelor cu viață sexuală activă, precum și o parte dintre cele care încă n-au făcut sex consideră că poziția „pe la
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
poate să ție casă cu el și să-l chivernisească dă spre céle făméești de vréme ce din păcatele ei și din voia lui Dumnezeu i s-au întâmplat acea betejiune“. Așa cum am spus deja, cuplul este înainte de toate o mică ce lu lă economică în care con tri buția fiecăruia contează foarte mult. Boala nu face decât să scoată din circuit unul dintre parteneri și să plaseze pe umerii celui lalt sar ci ni le ce-i revin în mod
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]