2,739 matches
-
a plăcut acest lucru ciobanului, dar nu avu ce să facă, promise că va căuta să-i aducă acasă oaia rătăcită. Propunerea lui de a i se opri din simbrie valoarea ei, nu fu pe placul moșului. El își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele sale, le închise în saivan unde le umpluse ieslea cu
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
valoarea ei, nu fu pe placul moșului. El își iubea mioarele și nu dorea să se despartă de niciuna, mai ales că aștepta ca în primăvară să-i aducă și mieluți frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele sale, le închise în saivan unde le umpluse ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc, neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
stradă și aduse o sticlă cu țuică de tescovină de anul trecut și o oală cu tulburel rozaliu de anul acesta. Făcea vin bun moș Constantin. Începeau să-i sosească oaspeții care din politețe mai întâi treceau să-i vadă mioarele. Doar era răvășitul oilor cum se numea această zi prin părțile lui de baștină. - Bună ziua Floareo și Constantine, spuse părintele Plutașu când intră pe poartă. - Sărut mâna părinte. Bine ați venit la noi. Poftiți, luați loc la masa de sub salcâm
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
HAIDUCII MUSCELULUI Doină inspirată în urma citirii minunatei cărți a prof. Ion C. Hiru „BORDEIELE SPERANȚEI” Ei!... Munților, la frații mei Dă-le casă-n codrii tăi, Pe cărări lângă izvoare - În poeni fermecătoare, În dumbvrăvi înfloritoare... Bis: Lângă turma de mioare. Au-uuu!...U-uuu!...U!... Ei!... Munților, din stei de piatră, Să le fiți mamă și tată, Să-i feriți de ploi și zloată... Niciun vânt să nu mi-i bată, Soarele să nu mi-i ardă Bis: Și nici dușman să
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
cel parfumat din potirul împărtășaniei. Mă desprinde din sine ea urmând cărările muntelui luând alături firea ta neîmplinită încă din atâtea încercări. Acolo, în popasurile spre cer, aleanul va vui prin vânt, lumina va pătrunde spre iarba din somnul adâncului. Mioarele și piatra ne vor fi tovarasi de drum și însoțire pe cărare purtând însemnele. Gândul și Făptura din mine rămâne încă o parte din ea, însoțindu-vă. Mă voi desprinde când ea va rămâne chip în piatră, semn că trebuie
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
că trebuie să cobor. .....Veșmintele vor lăsa în urmă cicatricile pe care neputând să le ți le vindeci, ocupat cu puterea din tăria ta, le-am luat asupră-mi. Ascultarea din tine mă va însoți și anul acesta, pe drumul mioarelor din arcușul munților. Mă apropii de culmea unde norii ascund tăcerea pietrei, acolo unde poveștile vorbesc din graiul tainelor. Am lăsat, desprinzând din mine, clocot din clocot, veșmintele țesute care acoperă mioarele- rămase în cuvintele de alean ale păstorilor de peste
DRAGOBETE- FARMEC de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357581_a_358910]
-
Literatura > Naratiune > CAPCANELE VIETII Autor: Florentina Crăciun Publicat în: Ediția nr. 472 din 16 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului CAPCANELE VIETII autor: florentina craciun fabyola [i]Pe străzile pustii și întunecate, udate din plin de ploaia care nu mai contenește,Mioara mergea în neștire. La ce să se mai gândească acum, când cerul, parca ar fi căzut peste ea? Aleea plină de frunze înecate în apă, i se pare acum străină. Pe aici își plimba fericită baiețelul acum nouă luni. Vedea
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
la siguranța copiilor lor. Se mai întâlnește și acum cu ele doar că ea, nu-l mai are alături pe Sergiu. In cruzimea lui fără egal, Teo a instrumentat un dosar de divorț pus la punct mișelește și profitând că Mioara mai avea cateva luni pânâ să termine cursurile de management, a reliefat că ea nu are condiții de întreținere comparabile cu ale lui și astfel, judecătorul a decis să-l încredințeze tatălui pe Sergiu. Inutile lacrimile Mioarei, rugămințile și chiar
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
și profitând că Mioara mai avea cateva luni pânâ să termine cursurile de management, a reliefat că ea nu are condiții de întreținere comparabile cu ale lui și astfel, judecătorul a decis să-l încredințeze tatălui pe Sergiu. Inutile lacrimile Mioarei, rugămințile și chiar umilința. Teodor i-a întors spatele și a plecat. La câtva timp, a aflat că a ținut secretă relația lui cu Ioana. De atunci e mereu tristă, viața parcă nu mai are niciun rost iar lacrimile i-
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
o notă de siguranță mai mare dar și de încredere în tine.De aceea, cred că e bine, să începem prin a cumpăra o mașină cu care să te poți deplasa mai ușor pe teren. Cum viața merge mereu înainte, Mioara începu să dea toată atenția, afacerii. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Ceea ce îi dădea neâncredere la început acum ,pare să fie partea solidă a afacerii. Relația cu clienții îi face o plăcere deosebită ba chiar, o face să creadă
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
oră în oră sfătuind-o să se distreze cât mai mult. Dacă viața ar putea fi mereu atât de frumoasă, ce bine ar fi! Daniela, noua ei prietena, se arătă încântată de ea. Seara au mers la masă la restaurant. Mioarei i s-a părut că Daniela are un gust deosebit în a se îmbrăca. O rochie bleu ca cerul de vară, cu pietre la breteluțe. O sandaletă cu toc, argintie, fără cusur, iar părul ei roșcat si lung era strâns
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
iar părul ei roșcat si lung era strâns cu o agrafă si ea din pietre argintii. Un singur inel avea, dar cu diamant. - Ești atât de... odihnitoare Daniela, emani o liniște aparte. Mă simt bine aici cu tine. - Iți mulțumesc Mioara, aceleași cuvinte le spun și eu despre tine. Simt o energie foarte pozitivă lângă tine. Nu-ți mai spun că ținuta ta a captat toate pivirile. Oare să fie așa? Gândi Mioara.S-a îmbrăcat cu multă atenție dar și
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Mă simt bine aici cu tine. - Iți mulțumesc Mioara, aceleași cuvinte le spun și eu despre tine. Simt o energie foarte pozitivă lângă tine. Nu-ți mai spun că ținuta ta a captat toate pivirile. Oare să fie așa? Gândi Mioara.S-a îmbrăcat cu multă atenție dar și foarte simplu. Frumusețea ei însă iese întotdeauna în evidnță, aproape că nu se observă calitatea obiectelor de îmbrăcăminte. Rochia galben pai, mulată pe talia ei superbă și despicată cu decență pe piciorul
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
asigurară că vor mai veni, dacă nu anul acesta, în anul următor, sigur. Domnul în discuție se aplecă cu eleganță și se prezentă. - Mă numesc Adrian, Adrian Lăzărescu. Ele desigur, au întins încet și delicat mâinile pentru a fi strânse. Mioarei i s-a părut că i-a meținut mâna în mâna lui puțin mai mult decât ar fi spus cronometrul, daca ar fi fost declanșat, desigur. Nimic nu e mai presus de iubire ar spune un îndrăgostit sau, de bani
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
că i-a meținut mâna în mâna lui puțin mai mult decât ar fi spus cronometrul, daca ar fi fost declanșat, desigur. Nimic nu e mai presus de iubire ar spune un îndrăgostit sau, de bani, ar spune un afacerist. Mioara si Daniela însă nu purtau nici grija banilor și nici a iubirii. Bani aveau suficienți cît să ducă o viață frumoasă, fără griji, iar de iubire nu putea fi vorba acum. Până să ajungă acasă au trecut câteva ore dar
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
nici a iubirii. Bani aveau suficienți cît să ducă o viață frumoasă, fără griji, iar de iubire nu putea fi vorba acum. Până să ajungă acasă au trecut câteva ore dar lor li s-a părut că abia au plecat. - Mioara, te văd puțin tristă sau, obosită doar? Trebuie să mă crezi că eu consider că acest weekend a fost cel mai frumos din viața mea. - Da, pot spune același lucru și eu, m-am smțit foarte bine, simt o mare
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
al binelui nostru, dar nu este așa, sunt convinsă. Mai există ceva sau cineva... Daniela căuta într-o geantă mare o pereche de mănuși din dantelă albă. - Chiar nu-mi dau seama ce am făcut cu ele! Ah, iartă-mă Mioara, le-am găsit însfârșit. Ce spuneai? A,da despre binele nostru făcut de nu se știe cine. Da, sunt de acord cu tine, sigur există cineva peste toată voința noastră care dacă nu vrea, noi nu avem ce face. Aș
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
nu vrea, noi nu avem ce face. Aș vrea să ne mai vedem astăzi, ești de acord cu ora opt diseară? Acum suntem amândouă obosite după atâta drum. Aș mai avea o vizită de făcut dar sigur, nu se poate. Mioara, o ascultă un timp, îi dădu dreptate în legătură cu oboseala deoarece, chiar nu mai știa ce a spus Daniela în legătură cu mănușile, cu vizita și nici cu ora opt spre seară... - Desigur, Daniela, ne vom vedea cum spui tu, oricum vom vorbi
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Daniela, ne vom vedea cum spui tu, oricum vom vorbi la telefon. Vezi, să-l ai la tine pe acesta, pe care am tot vorbit, ok? Se îmbrățișară automat, în timp ce Daniela în fugă,își dădu acordul. - Da,da, fără probleme! Mioara găsi pe servantă un bilet de la Nina. Bine ai venit, te pup, mama! Ca o telegramă, zâmbi Mioara, dar era bucuroasa pentru cuvintele găsite. Suna telefonul, se îndreptă spre măsuță dar în același timp suna și soneria. Spuse, sun eu
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
pe acesta, pe care am tot vorbit, ok? Se îmbrățișară automat, în timp ce Daniela în fugă,își dădu acordul. - Da,da, fără probleme! Mioara găsi pe servantă un bilet de la Nina. Bine ai venit, te pup, mama! Ca o telegramă, zâmbi Mioara, dar era bucuroasa pentru cuvintele găsite. Suna telefonul, se îndreptă spre măsuță dar în același timp suna și soneria. Spuse, sun eu mai târziu - și se îndreptă către ușă. Un tânăr în uniformă roșu cu alb era ascuns în spatele unui
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
spre măsuță dar în același timp suna și soneria. Spuse, sun eu mai târziu - și se îndreptă către ușă. Un tânăr în uniformă roșu cu alb era ascuns în spatele unui frumos buchet de trandafiri albi și doar unul singur roșu. Mioara semnă fără să întrebe nimic. Pe biletul ce însoțea buchetul scria, “Cu o frumoasă amintire, Adrian Lăzărescu!” Zâmbind, Mioara își aminti de strângerea de mâna a lui Adrian, gingașă, caldă și oarecum prelungită. I se umplu inima de o căldură
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Un tânăr în uniformă roșu cu alb era ascuns în spatele unui frumos buchet de trandafiri albi și doar unul singur roșu. Mioara semnă fără să întrebe nimic. Pe biletul ce însoțea buchetul scria, “Cu o frumoasă amintire, Adrian Lăzărescu!” Zâmbind, Mioara își aminti de strângerea de mâna a lui Adrian, gingașă, caldă și oarecum prelungită. I se umplu inima de o căldură necunoscută. Tot căutând ceva potrivit să se îmbrace, se făcu seară. Daniela, după un scurt apel ajunse la ușă
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
Tot căutând ceva potrivit să se îmbrace, se făcu seară. Daniela, după un scurt apel ajunse la ușă. Îi sări în ochi buchetul de trandafiri. - Eeeeeeei, ce avem noi aici?... Draga mea, ai pe cineva îndrăgostit de tine. Pe când nunta? Mioara nu știa dacă trebuia să-i spună sau nu, de unde e buchetul. Prea târziu însă, deoarece chiar în clipa aceea, Daniela ținea în mână biletul lui Adrian. L-a citit. Mioarei i s-a părut că ceva se întâmpla intrucât
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
mea, ai pe cineva îndrăgostit de tine. Pe când nunta? Mioara nu știa dacă trebuia să-i spună sau nu, de unde e buchetul. Prea târziu însă, deoarece chiar în clipa aceea, Daniela ținea în mână biletul lui Adrian. L-a citit. Mioarei i s-a părut că ceva se întâmpla intrucât Daniela a întârziat peste măsură cu comentariul. Însfârșit, mai bine rău decât nimic și... - Ce este asta? Dar o spuse pe un ton dojenitor parcă. Mioara zâmbi touși. - Nimic, ce să
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]
-
lui Adrian. L-a citit. Mioarei i s-a părut că ceva se întâmpla intrucât Daniela a întârziat peste măsură cu comentariul. Însfârșit, mai bine rău decât nimic și... - Ce este asta? Dar o spuse pe un ton dojenitor parcă. Mioara zâmbi touși. - Nimic, ce să fie? - Secundele treceau greu și păreau jenante. Eu nu știu nimic decât că m-am trezit la ușă cu acest buchet. Chiar dacă Daniela mai voia să spună ceva, era cam târziu iar Mioara și-a
CAPCANELE VIETII de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357608_a_358937]