1,938 matches
-
o simt”, căci „eu caut în zenitul sumbru” nu altceva decât „cumpăna mare a vieții mele”. Alteori, scenariul liric implică invocația, ca în Luceafărul eminescian („Inorog cu norocu-mi coboară/ și te caut și nu te găsesc”), iar întrebarea retorică disimulează mirajul metafizic: „Cine-n doi Pești mi-a pus sorocul/ și-a scris în cartea vieții mele/ cu undița să-mi prind norocul/ și să mă fac pescar de stele?” Tot din 1947 datează și ciclul de poeme Înfrângeri, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285964_a_287293]
-
media 9,80 din 10.00. Această medie mi-a permis să lucrez imediat ca inginer. Salariul era, totuși, mic și era ceva mai mare decât chiria pe care o plăteam. Din acest motiv am decis să urmez și eu mirajul plecării în Occident pentru puțin timp, să strâng niște bani, după care să mă întorc. Am urmat calea multor conaționali de-ai mei. După șase ani iată că sunt încă aici. Prima dată am ajuns în Calabria, deoarece aveam un
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prin eforturile mai multor generații de arheologi din România, Republica Moldova, Ucraina, Polonia (pe teritoriul cărora s-au descoperit vestigiile acestei civilizații), ca și a unor reprezentanți de frunte ai arheologiei din alte țări (Rusia, Germania, Anglia, S.U.A. ș.a.), atrași de mirajul și misterele acestei enigmatice populații, ce ne-a lăsat o lume de simboluri, exprimate prin inegalabila ceramică pictată, prin zeci de mii de produse ale plasticii antropomorfe și zoomorfe, precum și prin lăcașuri de cult, de tipul altarelor și sanctuarelor. La
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
calcul din motive evidente (aceștia Își trăiseră deja cea mai mare parte a vieții În țara de primire). Cornel Ungureanu (1995), prin cartea să consacrată exilului, ilustrează În acest sens, după mine, tristă degradare a unei conștiințe critice onorabile sub mirajul mitului „exilului”. Asupra compoziției și cronologiei exilului românesc, vezi cartea lui Vasile C. Dumitrescu (1997). În ciuda tuturor defectelor acestei ediții (nefiind vorba la drept vorbind de o istorie, În sens științific, ci de o culegere de documente provenind din arhiva
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
doilea volum, Epifania (1978), lăsând în manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
manuscris un întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Și omul ăsta mi-a modelat viața. Se numea domnul McDowell. Mergeam adeseori împreună la piese și le-am văzut pe toate. Câteodată domnul McDowell îmi plătea biletul. Firește, făceam și noi teatru de amatori. Domnul McDowell era fascinat de mirajul scenei, un actor manqué. Am devenit favoritul lui întru mania teatrului. (El a fost cel care ne-a dus pe mine și pe alți câțiva băieți pentru o săptămână la mare, în }ara Galilor. Consider că această săptămână a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
interpret al creației mele de dramaturg, și când a murit Wilfred, am încetat să mai scriu. Dar pot afirma, fără regret, că piesele mele aparțin unui trecut apus, și nu le las moștenire nici unei posterități. Au fost un fel de miraje, focuri de artificii. Nu doresc să las în urmă-mi decât ceea ce scriu acum, sau presimt că voi scrie, și care va dăinui ca memorialistică. Cineva a afirmat odată despre mine că ar fi trebuit să fiu coreograf, și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
decât să aștepte. Marea încleștare a voințelor a încetat pentru totdeauna. Zac aici și mă minunez singur de mine. Am abjurat într-adevăr toată acea magie, mi-am înecat singur corăbiile? Mi-am iertat dușmanii? Am predat puterea, am sublimat mirajul în spirit? Timpul își va spune cuvântul. S-a întâmplat ceva ciudat și destul de supărător. Stăteam și scriam afară, pe pajiște, așezat pe banca mea de stâncă, lângă jgheabul meu cu pietre. Cum soarele dimineții începuse să dogorească, m-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la douăzeci și ceva de grade, iar atmosfera licărea încă de arșiță. De pe coasta dealului se zăreau în depărtare promontoriile golfului, scăldate în ceața gălbuie a asfințitului. Imensul bol al mării sclipea într-un albastru foarte palid, pe care jucau miraje argintii și fulgerări de lumină. Tufișurile încărcate de trandafiri răspândeau un parfum dogoritor. Soneria, pe care o apăsasem tocmai când mi se năzărise ideea că poate domnul Fitch nu avea habar că o cunosc pe soția sa lucru care ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să gândesc: „Da, a fost o perioadă foarte frumoasă, foarte frumoasă“. Dar eu doresc să-mi câștig singur existența și să-mi duc propria viață și aș vrea să mă realizez în teatru. Nu sunt un copilandru nătâng, furat de mirajul teatrului, nu-mi imaginez că am să ajung o vedetă, nici nu știu măcar dacă o să fiu în stare să joc, dar vreau să lucrez cu oamenii de teatru, cred că asta-i ambianța care mi se potrivește. Aici e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă, din perspectivă ideologică, aspecte particulare, nu presupune că ei ar fi scutiți de atracția pe care o exercită mirajul "ismelor". Dimpotrivă, susține Daniel Șandru, dacă secolul XX poate fi descris drept "secolul intelectualilor" (Michel Winock), înseamnă că aceștia s-au aflat nu doar în deplină conexiune cu marile dezbateri ideologice ale epocii noastre, ci și că au fost de-
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Editura Libra, București, 2001. Neagu Fănuș, "Scrisoare către redacție", în România literară, anul III, nr. 13 (77), 26 martie 1970. Neagu Fănuș, Cartea cu prieteni, Editura Muzeul Național al Literaturii Române, București, 2009. Popescu Dumitru, Cronos autodevorându-se... Panorama răsturnată a mirajului politic. Memorii, vol. II, Editura Curtea Veche, București, 2006. Instrumentalizarea politică a literaturii. Cazul romanului Delirul (The Political Manipulation of Literature. The Case Study of Delirul) Alina PAVELESCU Abstract: The reception of the Marin Preda's novel shows a revelatory
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
situată dincolo de eroare, infailibilă, omniscientă și ubicuă. Mielul turbat este, dincolo de epiderma atractivității comice, o piesă dedicată uzinei ca spațiu cosmogonic. Omul nou, la care visează regimurile de democrație populară, se naște în acest mediu, spre deosebire de întreprinderea capitalistă, dominată de mirajul profitului, unitatea de producție în comunism este laboratorul în care Știința este îmblânzită de partid, iar sinteza de rigoare și umanism este dublată de codificarea proprietății socialiste. Muncitorul este citit, până la căpătul anului 1989, ca depozitarul bunului simț vizionar care
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
străinătate deoarece Occidentul este plin de sociologi, iar el are create toate condițiile pentru a se realiza aici în țară. Numai prof. HAGIU și TACU au afirmat că "dacă nu rămâne acum va rămîne altădată", iar ȘOITU a apreciat că mirajul marilor biblioteci ale lumii, accesul la informații, ar putea să-l influențeze să nu se mai înapoieze în țară. Rectorul BARBU a afirmat că "dacă pleacă singur nu rămâne", deși când i-a eliberat adeverința știa că intenționează să plece
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
simplă supoziție, mai ales în contextul în care, atât în aria generoasă a literaturii, ca și în aceea a umanioarelor, în general, ori a științelor sociale, în particular, des pomenita "literatură de sertar" pare să fi fost mai mult un miraj sau o veritabilă strategie de justificare a lipsei de opoziție în comunism, din moment ce ea nu a mai ajuns în rafturile bibliotecilor noastre nici până astăzi. Dar să revenim la resorturi. Ce i-a determinat pe intelectualii români, fie aceștia literați
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Ibidem. 10 Ibidem. 11 Mihai Golescu, op. cit., p. 73. 12 Nicolae Crevedia, "Niște "Amintiri" despre Gib I. Mihăescu", în Luceafărul, anul XI, nr. 8 (304), 1968, p. 7. 13 Ibidem. 14 Ibidem. 15 Dumitru Popescu, Cronos autodevorându-se... Panorama răsturnată a mirajului politic. Memorii, vol. II, Editura Curtea Veche, București, 2006, p. 163. 16 Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, Editura Humanitas, București, 2012, p. 161. 17 Ibidem. 18 Nicolae Breban, op. cit., p. 128. 19 Ibidem. 20 Andrei Milca, Fețele lui Ianus și
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
putut rezista. Doream să înregistrez cu privirea și să stochez în memorie tot ce voi vedea. Am urcat în tren, ne-am ocupat locurile și încet trenul a părăsit gara mergând în direcția Oravița. O vreme am urmărit, cu privirea, mirajul peisajelor prin care treceam, până s-a lăsat întunericul. Au început apoi poveștile și jocurile pentru a nu ne plictisi. Cele trei ore, cât a durat drumul până la Oravița au trecut pe nesimțite. Aici am coborât pentru a urca
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
foarte apreciați profesional, absolvenți ai facultăților și universităților din România, medici specialiști în chirurgie, cardiologie, angiologie, oftalmologie, ortopedie și altele, ingineri, fizicieni, chimiști și de alte specialități. Aici însă apare și aspectul trist, ademeniți de câștiguri mai bune și de mirajul occidentului, cele mai bune cadre universitare, cei mai buni medici, ingineri, tehnicieni, cei mai buni specialiști din toate domeniile, au părăsit România și s-au stabilit în Europa occidentală, lăsând în România un mare gol în rândul cadrelor specializate, un
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
stilul direct, simplu, care mi se potrivește mai mult și care să fie accesibil și țăranilor din mijlocul cărora am plecat, asigurându-i că în sufletul meu mă mândresc că am rămas tot "țăran". I. Ținutul de origine Colinele Tutovei Mirajul copilăriei l-am trăit în perioada interbelică, numită de mulți clarvăzători "epoca de aur" a României Mari, ca urmare a întregirii teritoriale în hotarele firești și a unei politici social-economice de libertate și prosperitate. Dar copilăria mea nu a simțit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
erai divă! Eu nu puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu fulgi! Cum ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei cu mirajul divei. Aveai, n-aveai chef, trebuia s-o faci. Ieșeai, dădeai autografe cu orele, trebuia să zâmbești și să fii draguță cu toți. Unii, mai ales prin Italia, se cam sastisiseră și o ștergeau pe ușa din
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
nu puteam să le sufăr, dar am avut toate vizoanele pământului! Le-am dat pe toate, slavă Domnului! Abia aștep tam să trec la doudou-urile astea moderne umplute cu fulgi! Cum ieșeam din spectacol, trebuia să schimb mirajul scenei cu mirajul divei. Aveai, n-aveai chef, trebuia s-o faci. Ieșeai, dădeai autografe cu orele, trebuia să zâmbești și să fii draguță cu toți. Unii, mai ales prin Italia, se cam sastisiseră și o ștergeau pe ușa din spate. Cel mai
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a drepturilor fundamentale ale indivizilor. Cred că această chestiune constituie încă o ratio constituțională, chiar dacă ea poate părea un exercițiu admis ad abundantiam. E bine să fim redundanți, mai ales când știm că politicienii noștri se lasă repede prinși de mirajul puterii și că instituțiile noastre sunt gata să răspundă unor comandamente personale. Ca atare, pe lângă prioritatea acordată arhitecturii instituționale necesare funcționării statului de drept (o caracteristică a textelor constituționale europene, după cum subliniază Cătălin Avramescu în unul dintre comentariile sale la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
a drepturilor fundamentale ale indivizilor. Cred că această chestiune constituie încă o ratio constituțională, chiar dacă ea poate părea un exercițiu admis ad abundantiam. E bine să fim redundanți, mai ales când știm că politicienii noștri se lasă repede prinși de mirajul puterii și că instituțiile noastre sunt gata să răspundă unor comandamente personale. Ca atare, pe lângă prioritatea acordată arhitecturii instituționale necesare funcționării statului de drept (o caracteristică a textelor constituționale europene, după cum subliniază Cătălin Avramescu în unul dintre comentariile sale la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
sau să fi dezlegat vreodată un careu. Dar îmi era foame, familiei mele îi era foame, țării întregi îi era foame și, fiindcă foamea bate rușinea, așa cum în armată funcția bate gradul, mă îndreptam spre abatorul din Titu atras de mirajul unor oase afumate. Gestionarul fusese fără echivoc, în modul acela suprarealist în care se purtau discuțiile despre carne, brânză și cafea în 1987: „Să vină domnul Tudor încoace și o să-i dăm din oasele noastre afumate“. Astăzi, invitația sună lugubru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]