1,916 matches
-
nimicurilor gonflabileîn gură fanafaronului pocnesc de otrăviobtuzii paingi din râma ...în plasele lor se zbat privighetori cântând pier lebede-n zori ...o, muritorule, acesta-i ... XII. MIRAJUL ORELOR, de Răul Constantinescu , publicat în Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015. MIRAJUL ORELOR Orele mele multele cine mai asculte-le? Orele mele bunele - flori-miraj cine-adune-le? Orele mele relele mă scrumesc ardelele ... Orele mele dragi ziorele spulber cum horele ... Orele-mi câte-au fost - vamă-n viscol rost pe rost. Orele-mi câte
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult MIRAJUL ORELOROrele mele multelecine mai asculte-le?Orele mele bunele -flori-miraj cine-adune-le?Orele mele relelemă scrumesc ardelele ...Orele mele dragi ziorelespulber cum horele ...Orele-mi câte-au fost -vamă-n viscol rost pe rost.Orele-mi câte mai sînt -șoapte scrise-n
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
mine ca o stea luminoasă, vestind mereu o naștere, o străfulgerare venită din neant a căzut peste mine, împins de-o forță nevăzută am intrat în acele adâncuri, cu groaza că te-ndrepți spre nu-știi-unde, atracția spre dincolo e un miraj, știi sigur că pornești acolo și totuși te lupți să rămâi aici, aerul tău e mereu altundeva, drumul mereu diferit, în mine simt privirea ta. O dulcele meu vis și cântec al lumilor mele! Dumnezeu există și l-am văzut
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar baraje Și mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu, Dar intru-n ea cu forță, umplându-mă de viață
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
scormonesc înaltul, Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund. Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul, Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje. Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar baraje Și mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu, Dar intru-n ea cu forță, umplându-mă de viață
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
scormonesc înaltul,Prin mine cresc spre soare și crinii, și bazaltul, Dar freamătul din gânduri nu pot să mi-l ascund.Iar visele ce mari mi-s ! Îmi fac din ele saltul,Chiar de-mi lipsește forța să zbor peste miraje.Nu pot... Că-n orizonturi văd roată doar barajeși mă-nfior... Și-n locu-mi aș vrea să fie altul ! Cad tot mai jos... Și-n beznă, de mine dau mereu,Dar intru-n ea cu forță, umplându-mă de viață,De
CRISTIAN PETRU BĂLAN [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară. Cântec nou, de înflorire strălucește în privire Și iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?! Stropi de dragoste bălaie Trec prin parc de dimineață și soarelui iar zâmbesc Și-n acest miraj de viață, nu pot să nu zăbovesc! Liliacul dă în floare și-un castan se pregătește Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbește! După ploaia din ajun, toate strălucesc acum! O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înnoată
SUNT PRIMAVARA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372781_a_374110]
-
nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o „sală iluminată” cu păreți de oglinzi ce reflectă imaginile una în alta într-un joc infinit: „În lumină sângeri,/ Sufletul să-ți fie./ Ispitit de îngeri,/ Curs în veșnicie...//” (Muguri de lumină). C.G.
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
Mioara Băluță și Teodor Dume Tehnoredactarea: Mioara Băluță *** *Cartea are 150 de pagini (marginile coperților îndoite spre interior) și este distribuită în trei cicluri:"dinspre părinți...", "...prin Dumnezeu...","...spre mine" * Fiecare ciclu este precedat de câteva referințe: - Gheorghe Grigurcu, ("...un miraj interogativ...") - Gheorghe Pașa, ("...un poet monocord...") - Călin Sămărghitan, ("...partea albă a morții...") - Cristina ștefan, ("...blajinul accent al solitudinii asumate...") - Mioara Băluță, "moartea, un fluture alb", sau cum să privești cu detașare întunericul...") - Stelian Vasilescu, (spicuiri- "avem nevoie de sfială, emoție
MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373172_a_374501]
-
o preocupare a unei comunicări fericite cu metafizicul, pentru a regăsi vestigiile edenului, ca reminiscență a unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor. Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului, a unei intrări în mirajul edenic: negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial. (Quasi una fantasio). În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici, frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
rezistentă, dar înlocuită de mantia naturală, ce permitea o participare fără temeri pentru cei doi amorezi. Cum nu aveau alte griji decât cele ale iubirii, s-au dezbrăcat de tot ce aveau pe ei și s-au lăsat stăpâniți de mirajul din natură. Sutienul brodat cu danteluță a fost desfăcut din copci de Bebe, neuitând să-i sărute apăsat și umerii cu pielea bronzată și catifelată. Apoi, a privit-o din față, i-a mângâiat abdomenul și i-a admirat cu
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > NOAPTE DE VIS Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1729 din 25 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ce noapte de vis! Sevă violetă îți susură-n trup și te înfioară. Miraj risipit întruna repetă: Ești tânăr iară! Profunzimi de dor se umplu cu-arpegii. Cioplești pe mister litere sonore. Stelele le-auzi descifrând solfegii din aurore. Ți-ai scos și-ai zvârlit ruginita-armură. Vechile tristeți le-ai gonit din minte și
NOAPTE DE VIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372159_a_373488]
-
profund în fire și manifestare. Muzica Reprezentativă a Armatei intonează la Garden Party lucrări de muzică militară, valsuri, tangouri, muzică ușoară (pentru că adversarul cel mai exigent al frumosului este frumosul însuși, dirijorul, compozitorul, muzicianul Constantin Arvinte, nespus de încântat de mirajul sărbătorii, fără niciun gând reprimabil a spus doar că și-ar dori includerea în repertoriul orchestrei a câtorva piese tradiționale ale compozitorilor români, din „epoca de aur a regalității românești”; programul artistic muzical este și în opinia altistei Corului Madrigal
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
perpetuu în încolțire viguroasă. Ea se zămislește în conștiință, e dependentă de demnitate, de onoare și principii morale. Amintirea grandioasei sărbători a Regalității, de la Palatul Elisabeta, rămâne pentru cei care au trăit-o o astfel de frumusețe. Intensă, aurorală, exemplifică mirajul, onestitatea și grația, desăvârșite în toate ipostazele solemnului. Oameni de valoare din fiecare comunitate, care s-au remarcat prin ceva în anul respectivului eveniment, oameni de cultură, de artă, sport și știință, diplomați, demnitari, întreaga mass-media... sunt oaspeții Palatului Elisabeta
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
adevărat calvar, dacă nemernicul urmărise doar averea ei. După ce i-o toca, îi făcea zile fripte până pleca singură de la el. Câteodată, ducând după ea și un copil. Deși se cunoșteau astfel de experiențe, deși mamele le atrăgeau mereu atenția, mirajul horei pârjolea fetele și flăcăii, ca lampa pe fluturi. Farmecul horei era acel fior care-i cuprindea pe toți cei care jucau, atunci când se prindeau în ea, ținându-se strâns de degete. Acolo, în vârful degetelor îi fulgera pe tineri
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă cafeneaua devine locul de întâlnire și socializare a intelectualilor europeeni. Toate capitalele continentului se întrec în a oferi publicului atras de mirajul cafelei o nouă dimensiune: oportunitatea discuției literare, politice saufilosofice. Este locul unde ideile zboară și sunt prinse în capcana minții. Timp de 200 de ani câteva cafenele devenite celebre au folosit de cuib, a doua locuința pentru inteligență, artă și
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
1800 numită "Leș Deux Magots de la Chine" ( Două ... Citește mai mult Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă cafeneaua devine locul de întâlnire și socializare a intelectualilor europeeni. Toate capitalele continentului se întrec în a oferi publicului atras de mirajul cafelei o nouă dimensiune: oportunitatea discuției literare, politice saufilosofice. Este locul unde ideile zboară și sunt prinse în capcana minții. Timp de 200 de ani câteva cafenele devenite celebre au folosit de cuib, a doua locuința pentru inteligență, artă și
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de Nicolaie DINCĂ De câte ori nu ai simțit că-i miere Șoapta iubitei și înfățișarea, Mirajul trupului și sărutarea, Când te purtau spre raiuri... de plăcere? De câte ori nu te-a-ncolțit frustrarea, Mâhnirea de pucioasă, frig și fiere, Când inima-ți se rupe de durere, Că ea-și găsi la altul... alinarea? De-ai mai simțit sau de
DRAGOSTEA E ȘI MIERE, ȘI CUCUTĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376195_a_377524]
-
debutul cu Trecerea prin alba poartă, apare și volumul Ion Șiugariu, Paradisul peregrinar, Colecția „Meșterul Manole“, București, Martie 1942, despre care s-a scris: Nicolae Roșu, în „Gândirea”: „În aceste versuri se definește toată poesia d-lui Ion Șiugariu. Avânturile, mirajele, ispitele, năzuințele, nepotolita sete de evadare în spații metafizice, fulgurata întruchipare într’o identitate umanistă, duc poesia d-lui Ion Șiugariu către o dumnezeească desprindere a omului de humă. Desigur, un temperament poetic de un remarcabil dinamism, și nu mai
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Emanuela a rămas înmărmurită. Un miraj, un spectacol celest deosebit, i se desfășura în fața ochilor. Nu mai văzuse așa ceva niciodată. Era ceva de nedescris! Soarele-nroșise cerul spre apus, de parcă un pictor neglijent își împrăștiase culorile purpurii... Privea, cu respirația tăiată, dorindu-și ca această imagine
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
o comuniune perfectă, sub imperiul unei forțe creatoare, care se varsă, necontenit, peste lucrurile trecătoare. Infinitul îndepărtat atingea infinitul apropiat, indisolubil unite, într-o fracțiune din suma universului, umplându-i sufletul de frumusețe și mulțumire. Era absorbită total de acest miraj și trăia într-o fuziune intimă cu lumea înconjurătoare. Ușor-ușor, mirajul dispărea, odată cu Soarele, făcând loc nopții. Oamenii ce-l admiraseră tăcuți începuseră să plece, schimbând impresii, unii științifice, alții referitoare la posibilitatea unor prevestiri, iar majoritatea cu privire la măreția, la
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
necontenit, peste lucrurile trecătoare. Infinitul îndepărtat atingea infinitul apropiat, indisolubil unite, într-o fracțiune din suma universului, umplându-i sufletul de frumusețe și mulțumire. Era absorbită total de acest miraj și trăia într-o fuziune intimă cu lumea înconjurătoare. Ușor-ușor, mirajul dispărea, odată cu Soarele, făcând loc nopții. Oamenii ce-l admiraseră tăcuți începuseră să plece, schimbând impresii, unii științifice, alții referitoare la posibilitatea unor prevestiri, iar majoritatea cu privire la măreția, la frumusețea fenomenului în sine. Emanuela plecă spre casă agale, cu gânduri
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XII) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379722_a_381051]
-
de fapt reprobabile este începutul îndreptării noastre. Fără acest „grad zero” al iluminării de sine nu există nici reconversie morală, nici chiar început ființial. Cine este fiul rătăcitor/risipitor? Este omul mânat de voluptatea aventurii, de dorul de ducă, de mirajul țării îndepărtate. Este fiul neascultător, care forțează tiparele bunei purtări. Este cel care nu a învățat încă din greutăți, dar este capabil de această învățare. Este cel care caută obstacolul, ocazia pentru a se ilumina. Are însă o mare calitate
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1497 din [Corola-blog/BlogPost/374624_a_375953]
-
2011. Trecut-au ani și anotimpuri de când Pământul îl umbresc, sub semnul Soarelui născută, în nopți cu Lună, te doresc... Eu îmi urmez a mea cărare chiar de-i furtună ori vânt, dacă plouă-mi iau umbrela, când ninge, simt mirajul sfânt. Nu-mi schimb niciodată ritmul, inima-mi ține cadența, încerc de vicii să mă lepăd, și să-mi păstrez independența. M-am achitat de datorie, muncind cinstit, cu dăruire, și mi-am crescut cu drag ... Citește mai mult Trecut
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mai mult Trecut-au ani și anotimpuride când Pământul îl umbresc,sub semnul Soarelui născută,în nopți cu Lună, te doresc...Eu îmi urmez a mea cărarechiar de-i furtună ori vânt,dacă plouă-mi iau umbrela,când ninge, simt mirajul sfânt.Nu-mi schimb niciodată ritmul,inima-mi ține cadența,încerc de vicii să mă lepăd,și să-mi păstrez independența.M-am achitat de datorie,muncind cinstit, cu dăruire,și mi-am crescut cu drag... Abonare la articolele scrise
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]