6,060 matches
-
impune, de la sine, când e vorba de un Inițiat, precum sunteți domnia voastră!), vă întreb (nu doar de curiozitate, ci SPRE PILDUIREA noilor generații!): când și de ce ați simțit nevoia să urmați “studii complementare, în filosofie metafizică, filosofie orientală, istoria religiilor, mitologie” (cum se afirmă în C.V.-ul domniei voastre, și cum am constatat eu însumi, „PE VIU”!), când și de ce ați simțit nevoia spirituală de a învăța și aprofunda „ebraica (aramaica), sanscrita și greaca veche, intensificându-și cercetările în Istoria doctrinelor
INTERVIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351305_a_352634]
-
țintuit pe rug/ Peste zarea care-ncearcă să mă mintă,/ Gândurile toate către tine-mi fug". Ceea ce reprezintă însă un câștig adevărat în acest volum este efortul, grav și fără senzația artificialului, al textualizării. Elanul confesiunii nu este cenzurat de mitologia cărții, viața și textul se află în armonie, încât versurile construiesc, simultan, o biografie poetică: "Aș vrea să-ți spun și parcă nu cutez:/ Nu mă chema în vis/ Măcar o vreme./ Deși, vezi tu, eu tot te mai visez
CE-A MAI RĂMAS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351467_a_352796]
-
cuvintele aleatoare „dada” cu un limbaj umanizat, deși dificil la prima vedere, în operele sale de mauritate: Omul aproximativ, Vorbind singur, Fața interioară... *** 5) Construcția Pentagon-ului se închide cu latura rezervată istoriei voiajării spiritului uman prin credințele sale, a mitologiilor, al cărui părinte este Mircea Eliade (1907-1986), un adevarat duhovnic necesar umanității prins între spiritualitățile creatoare, între acei neobosiți căutători ai exprimării frumosului contemporan și fixarea lui în „perpetuum generatio”, pentru eternitate. În cadrul Pentagon-ului cultural-artistic românesc, Mircea Eliade este
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
exprimării prin metaforă:” Mâinile mele sunt trunchiuri de arbori/ Pe care mere roșii se coc./ Picioarele mi-s țesute cu spume de val/ Iar algele, mantie răcoroasă-mi sunt. “( Înrădăcinare). Eul poetei în simbioză cu eul pictorului au creiat o mitologie a spiritului proiectat în trupul superb al femeii, în armonie cu peisajul. Privitor la femeia pe malul mării, Eminescu o distinge de “populația de baltă “, cu unele alunecări morale, face din femeie simbolul frumosului în istorie.Autenticismul profesat de Floarea
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
frumosului policolor: “Pe creste de stâncă visăm/ Că trupurile ni se ating,/ Deși între noi este abisul,/ Dar și vulturii ce vor a ne-nvăța/ Să zburăm“.( Ceasul pasiunii).Cele două stânci din pictură, contopite cu trupurile ancestrale, venind din mitologie, ce privesc albastru infinitului, par “o punte de vis “, cum spune poeta. Armonizarea dintre poeme și tablouri, inclusiv grafica lui Mihai Cătruna, formează o sinfonie metaforică a exprimării sentimentelor umane prin artă, ducând la un contur impecabil. Acest album deosebit
POEZIA CULORILOR ÎN ALCHIMIA VERSURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351581_a_352910]
-
Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina -, străbătând 4 capitale europene: Viena (Austria), Bratislava (Slovacia), Budapesta (Ungaria) și Beograd (Serbia). Istrul / Dunărea de la izvoare până la vărsare, Pontul Euxin / Marea Neagră cu puținele insule și ținuturile din împrejurimi așezate sub Ursa Mare constituie izvoarele mitologiei răspândită, preluată, adoptată și adaptată la aproape toate popoarele antice. Aici în ținutul tenebros al hiperboreenilor, cimmerienilor, tracilor, geților, sciților, sarmaților și amazoanelor s-au plămădit și și-au găsit sălaș Poseidon, Pontos, Leto, Apolo, Artemis, Achile, Iphigenia in Taurida
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de interferență din “Vârtejul “, din gradina “nașei Polina “. Satul din preajma Tismanei, e prin urmare, semnul policrom al unei agora contopită cu istoria, cu țărani, dascăli, preoți și copii, (vezi povestirea “În recreație “), după cum școala
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
Dumitru Velea știe să se ridice ușor deasupra operei lui Petru Birău, investigând-o și analizând-o în șiruri de conexiuni care iluminează o personalitate în conexiunile ei; având înzestrarea analogiei rapide și a scenariului de idei, plonjează ușor în mitologie și religie, iubind coerența și armonia teoretică. Toate acestea datorită picturilor studiate. Opera plastică a lui Petru Birău îi dă posibilitatea autorului să se exprime în concepte, astfel că precizia formulării, plasticitatea stilului, proprietatea expresiei îl ajută să contureze cu
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
va opune divinității creștine, căruia îi va închina stihuri: „Ditirambi către Dionysos”, și cu al cărui nume filosoful însuși își va semna scrisorile în anii de eclipsă mintală. Revolta lui contra miturilor până când a văzut o posibilă instaurare a unei mitologii noi, în care zeii nu se mai nasc pe înaltele olimpuri, ci pe postamentul propriei lui filosofii, împrumutând chiar aura biografiei lui spirituale. Așa cum sugerează, fără modestie, în lucrarea sa „Ecce homo”, devorat de optica megalomană a ultimilor ani ai
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
Vobritenia”, „Rogobete”, „Bragobete”, „Bragovete” - în perioada Evului Mediu, până când s-a impus în unele zone (sudul și sud-estul României) ca Dragobete; Ion Ghinoiu, în Dicționarul cu obiceiuri populare de peste an (1997) asociază și el numele de Dragobete cu personajul din mitologia populară românească - zeu al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești - identificat cu Cupidon (la romani) și cu Eros (la greci). Ovidiu Focșa etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat: „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renaștere a naturii”. Unii afirmă că ar data dinaintea apariției creștinismului. În mitologia dacilor, Dragobetele ar fi fost pețitorul și nașul animalelor, cel ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor. Exista credința că în această zi și păsările ne-migratoare se strângeau în stoluri, ciripeau, se împerecheau și începeau să
DRAGOBETELE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346610_a_347939]
-
la Editura SITECH Craiova, 2011, merită observat în ilustrația grafică inspirația temei pe care și-a propus-o autorul în sfatul cărților cu mare valoare morală, spirituală și beletristic-istorică adunate în cele 11 capitole structurate pe genuri de legendă, povestiri, mitologie, istorisiri, proză, apoteoză, viziuni cosmice, imagini călăuzitoare - încă existențiale ale originalității, respectiv purității lingvisticii românești, de unde se desprinde ca varietate existențială literară, - arta fantasticului literar, ca și în antologia nuvelisticii, distinct explicată de către Domnul Cercetător Doctor Stancu Ilin, și, la fel de
CRONICĂ LITERARĂ DE VASILE DORIN GHILENCEA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346656_a_347985]
-
discutat mai înainte. V-ar deranja să vă referiți la neputințele, la nerealizările dumneavoastră? Zoltan TERNER: Mă întorc la neputința mea de a mă limita, de a alege. M-am dedulcit aproape cu toate cele ale cunoașterii: biologie,chimie, psihologie, mitologie, filozofie, mistică, estetică, lingvistică... Singurele științe care m-au lăsat indiferent au fost cele tehnice, economice, medicale, cartografia și turismul. Nici geografia nu ma pasionat. N-am fost un elev silitor. Adică n-am făcut nimic în silă... Mă gândesc
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
sau Lermontov, dar numai amintesc, pentru că discursul său poetic poartă neîndoielnic propria marcă stilistică care tinde spre autodepășire și atingere de noi trepte în realizarea artistică. Dimensiunile fundamentale ale liricii sale vizează ținuturile exotice sau spațiile largi cosmice, luminile mitice, mitologiile sau prezența divinității, semnele istoriei sau bolile societății contemporane, toate având, însă, ca nucleu central sentimentul inepuizabil al iubirii. Este o iubire, însă, nu redusă la pământesc, la cotidian, ci una de factură astrală, dumnezeiască, ca regăsire a propriului eu
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
locul visului. Transcedența s-a mutat în retorică. Timpul trăirii e timpul istoric. Istoria a fost înlocuită cu ideea de istorie, fiindcă la poet, mitul este o istorie întoarsă. La autorul volumului "Nisipul cu oase" mitul istoriei este o lungă mitologie a spiritului. Parcă dorind să vine în contradicție cu Vattimo, cu acel "sfârșit al istoricității", Velea, prin poemele sale, pune în oglinzi paralele suprimarea viziunii evenimențial - pozitiviste cu închiderea istoriei în retorică, construind o recuperare a evenimentului prin eliminarea sensului
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
Poate că stelele mi-au descântat, duc la păscut poemele mele să mi le tundă Domnul pe ele, lâna să fie de aur, s-o caute argonauții și să mi-o laude, astfel poetul fără să știe intră direct în mitologie. Boris Marian Referință Bibliografică: Mitologicală / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 336, Anul I, 02 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MITOLOGICALĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351230_a_352559]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ION IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) Autor: Ion Iancu Vale Publicat în: Ediția nr. 907 din 25 iunie 2013 Toate Articolele Autorului CALUL statuie a zvâcnetului calul reazemă bolta în nări și copita stemă a libertății lui sudează nervos cerul de pământ nobilă
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
femeile întârzie pe la porți se simte peste tot miros de pușcă încărcată cu iarbă de dragoste și sminteală iar poetul mai stinge o țigară în cutia de conserve --------------------------------------------------- Ioan IANCU VALE Târgoviște 25 iunie 2013 Referință Bibliografică: Ion IANCU-VALE - DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) / Ion Iancu Vale : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 907, Anul III, 25 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Iancu Vale : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
DIN MITOLOGIA MEA (POEME) (5) de ION IANCU VALE în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345647_a_346976]
-
g>k ca în lat. boca „ gură“ etc. Dacă ne vom declara de acord că pron. pers. de pers. I „eu“ poate proveni din numele cerului, ar fi logic ca „tu“ să derive din cel al pământului. Găsim tot în mitologia chineză tu „pământul“, care-și menține sensul concret și substantival și astăzi, pe când în i.e. s-a transformat în pronume, care este sub forme apropiate cu i.e. și în maghiară te, în semitice etc. Iată și etimologia lui stâng. Acesta
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
partea de nord vest am vizitat situl arheologic din orașul vechi, conținând, alături de zidurile orașului o serie de temple și morminte, cel mai semnificativ dintre ele fiind Templul lui Astarte - construit pe ruinele unui templu din epoca bronzului și aparținând mitologiei feniciene. Astarte reprezintă zeitatea preocreației și fecundității, care ajunge să stăpânească cerul și pământul (la egipteni era venerată ca zeiță a dragostei și războiului iar fenicienii o considerau soția lui Baal - zeu vest-semitic al fecundității, războiului și vremii). Tot aici
LARNACA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356220_a_357549]
-
Într-o seară cețoasă a lunii ianuarie 2012 mă întoarcem grăbit spre casă pentru a-mi depăna momentele plăcute, pe care le trăisem la una dintre sesiunile științifice ale facultății la care predam, pe lângă etnologie și folclor, antropologie culturală și ... mitologie. În mijlocul de transport în care mă aflam, se apropie de mine un bătrânel uscățiv, înalt și aplecat de umeri. Își apropie gura de urechea mea șoptindu-mi: Păreți îngândurat însă, după cum observ eu, gândurile vă plac. M-am întors spre
UMBRA DOAMNEI DE LA POENARI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356311_a_357640]
-
zeilor, înseamnă că eroarea se află în tine ! „ Iată preambulul cărții Globul de Cristal, mărturisit de către autoare, cu nenumăratele frământări sufletești sub semnul întrebării:” Unde au plecat zeii ? Întotdeauna m-a fascinat acea cufundare în fântâna de apă vie ale mitologiei !” În lumea de astăzi cu nenumăratele și imprevizibilile transformări și mari frământări ne punem întrebarea și căutăm să cunoaștem . Zeii, vor rămâne pentru noi precum pasărea Phoenix; ca o dorință intangibilă .Pentru mine, zeii, sunt un mister. Sunt convinsă că
GLOBUL DE CRISTAL DE ELISABETA IOSIF de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355789_a_357118]
-
poeziei, se remarcă, mai întâi, limpezimea clasică. Aceasta a fost obținută prin înlăturarea podoabelor stilistice. Poetul utilizează puține adjective, în majoritate de origine latină. Oul - simplitatea formei de ou, forma perfectă, este, paradoxal, încărcată de simbolism. Este știut că în mitologiile mai multor popoare, există credințe potrivit cărora Universul s-ar fi născut din oul primordial, întrupat dintr-o mare nesfârșită, purtătoare a germenilor vieții. China vorbește despre oul cosmic, care se dezmembrează creând lumea. „Oul dogmatic” al lui Ion Barbu
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual acestei teme edenul ca simbol cultural are la bază ceea ce scria Eugen Simion în Scriitori români de azi,a lua în considerare binecunoscuta mitologie a pendulării între două universuri.Prin construcția psihică a omului,natura existenței este duplicitară și conflictuală,iar profilul spiritului său creator analizat ,cumprisma descompune lumina”ne lasă vederii starea de grație lirică nesigură,discontinuă,ce trebuie continuată,exploatată printr-un
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
generație cu Montale.In timp ce la Montale edenul este lumina,luată ca înțelepciune,la T.S.Eliot edenul este o glosare pe marginea ideii de timp.Un rol important ]n ]n'elegerea edenului este creștinismul lui Eliot cu valoarea unei mitologii compozite,în care se interferează elementele biblice cu amintirea elină și cu succesiunea civilizațiilor.Edenul la acest poet este istoria cu acel ascentism modern de sorginte jansenistă,așa cum subliniază Clonde Viger.Melancolia timpului,a anilor care iau/ Cu ei,departe
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]