11,461 matches
-
Moldova, apoi România, ceea ce nu s-a putut realiza deplin, iar formarea satului Lunca demonstreaz această situație. Pământurile supuse exproprierii și împroprietăririi din comuna Filipeni au fost măsurate începând „de la stâlpul de lângă pârâul Filipeni (Dunavăț) care stâlpu faci colțul laturii moșiei Filipeni - Dobreana și Mărăști” s-au făcut movile, s-au măsurat distanțele în stânjeni, luându-se ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ca repere pădurile, satele, pâraiele (aflăm că Pârâul Roșu, Dunaviciorul, se mai chema și Tresștia!), ajungându-se în punctul de la care s-a plecat. Pe lângă inginerul topograf, V. Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Soroceanu, procesulverbal este semnat ca delegat al clăcașilor de P. Sterian (proprietarul moșiei Dobreana), iar din partea proprietarilor, ca delegat al proprietății este semnat de Gavril Zingher. Din lista celor îndreptățiți la împroprietărire, pe categorii, în funcție de numărul de vite, aflați pe moșiile proprietarilor, aflăm că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că numărul pălmașilor depășea pe cel cu vite de tracțiune, numărul acestora mai cu stare fiind egal cu a celor care nu aveau dreptul decât la casă și grădină: cu 4 boi cu 2 boi Pălmași Cat.IV Total 1. Moșia Dobreana, proprietatea în comisia ad-hocă pentru aplicarea reformei agrare, au fost desemnați de către consilierii comunali Vasile Ignătescu, Vasile Chiriacă Tabarcea, Ion Vasilaș și Spiridon Dumitru. Cât timp se făceau pregătirile pentru aplicarea reformei agrare, după ce se știa ce terenuri vor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
robi, lingurari, cei de tot săraci, prea puțin obișnuiți cu muncile agricole), la 1 martie 1865 un număr de 21 locuitori din Slobozia și lingurari (probabil din Valea Boțului sau din Dobreana - Siliște țiganilor) au cerut să fie strămutați pe moșia Corbasca, jud. Tecuci, având și legalizarea semnăturilor din partea primarului Artenie Drăgan, din data de 10 martie 1865. Cauza strămutării (nu-i mai întâlnim în listele de împroprietărire) este, după câte se pare, calitatea pământului acordat lor: accidentat, slab productiv și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei care au muncit pe moșia lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei care au muncit pe moșia lui Rosetti. IV. 3 Evoluția problemei țșrșnești în perioada 1918-1949. Particularitșți de manifestare a raporturilor țșran-moșier în comuna Filipeni Menținerea marii proprietăți boierești/moșierești și la începutul secolului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga, care au muncit pe moșia lui Sterian, pe partea dreaptă cei care au muncit pe moșia lui Rosetti. IV. 3 Evoluția problemei țșrșnești în perioada 1918-1949. Particularitșți de manifestare a raporturilor țșran-moșier în comuna Filipeni Menținerea marii proprietăți boierești/moșierești și la începutul secolului al XX-lea, a prelungit până în epoca contemporană vechile relații de tip
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncă și cu familie mare) și le munceau „în jumătate”: boierul punea pământul, aratul și sămânța, toată munca până la dus recolta în magaziile boierești, aparținea ranului. Când se muncea cu ziua, boierul plătea în bani. Boierul dădea o parte din moșie oamenilor care o arau, puneau sămânța, o munceau culegeau roadele și jumătate le duceau acasă la ei și jumătate la coșarele boierului. Acest pământ (cel dat țăranilor) era mai rău: la Cioate, La Boteanu, La Izvoare, zarea Runcului La Obuz
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locuitorii satelor răzășești din jur. Pe aceeași linie se înscrie și mărturia lui Constantin Boca și Vasile Boca, ambii domiciliați în București, care în timpul primului război mondial aveau 13, respectiv 15 ani și erau duși cu forța să lucreze pe moșia lui Spiridon și Gh. Herțanu din Mărăști. De asemenea, erau luate la lucru femeile, soțiile celor plecați pe front și bătrânii. Copiii nu primeau niciun fel de plată, iar de mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mâncare li se dădea varză acră, castraveți murați cu mămăligă din făină de porumb amestecată cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu făină de orz și ,rareori, câte o bucățică de brânză, și „aceea iute și cu viermi”. Alte mărturii coroborate cu situații similare de pe alte moșii și proprietari spun că pentru pogoanele primite de la boieri, erau obligați să muncească pe moșie 4 zile pe săptămână cu palmele, 4 cu căruța, cu vitele, să prășească de două ori porumbul, să-l culeagă și să-l ducă la coșare, să taie cocenii, să-i facă snopi și să-i care la „arman” de pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
schimbare majoră, la care se credeau îndreptățiți. După lungi așteptări, după promisiunile regelui Ferdinand, după modificarea Constituției s-a putut da, în 1921, Legea de reformă agrară. Sătui să tot aștepte reforma agrară, 200 de familii de luncași au cumpărat moșia Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
reformă agrară. Sătui să tot aștepte reforma agrară, 200 de familii de luncași au cumpărat moșia Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aștepte reforma agrară, 200 de familii de luncași au cumpărat moșia Dobreana a proprietarului Sterian, scoasă la vânzare din cauza datoriilor acumulate și neachitate. 3.1 Modificșri în structura de proprietate. Obștea „Sfânta Treime” și cumpșrarea moșiei Dobreana Pentru partea din moșia Filipeni numită Dobreana, adică partea cuprins între Dealul Morii și zarea Oțelești, au fost numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numeroase procese între boierii Rosetti și răzeșii din Fruntești și cei din Oțelești care, cu o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă: „cărți nu citește, doar le joacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o formulă juridică folosită atunci „au fost dați rămași de lege”, au pierdut procesul, Dobreana rămânând boierilor Rosetti. Când boierul Grigore Rosetti și-a împărțit moșia la urmași, Dobreana a revenit fiicei Elena, căsătorită cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă: „cărți nu citește, doar le joacă”, așa că la un jocă de cărți a pierdut moșia Dobreana în favoarea fraților Sterian. Petru Sterian
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu locotenentul Mihail Botez, proprietar al moșiei Gloduri. Acest locotenent, potrivit unei vorbe de duh din epocă, despre înaintarea în grad, nu făcea excepție de la regulă: „cărți nu citește, doar le joacă”, așa că la un jocă de cărți a pierdut moșia Dobreana în favoarea fraților Sterian. Petru Sterian a fost funcționar în administrația Cuza, iar Gheorghe Sterian a fost administrator. Frații Sterian și-au stabilit reședința în satul Lunca, unde și-au construit curtea boierească și o bisericuță (a rezistat până prin 1962-1963
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gheorghe Sterian a fost administrator. Frații Sterian și-au stabilit reședința în satul Lunca, unde și-au construit curtea boierească și o bisericuță (a rezistat până prin 1962-1963) unde au fost înmormântați Petre Sterian în 1877 și Gheorghe Sterian în 1891. Moșia Dobreana a rămas lui Jorj Sterian, care și-a legat numele mai mult de lumea cărților decât de administrarea moșiei. A urmat arhitectura la Paris și economia politică, a contribuit la punerea bazelor Institutului de Arhitectură din București unde, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și o bisericuță (a rezistat până prin 1962-1963) unde au fost înmormântați Petre Sterian în 1877 și Gheorghe Sterian în 1891. Moșia Dobreana a rămas lui Jorj Sterian, care și-a legat numele mai mult de lumea cărților decât de administrarea moșiei. A urmat arhitectura la Paris și economia politică, a contribuit la punerea bazelor Institutului de Arhitectură din București unde, în primul an, a predat cursuri în mod gratuit. A fost profesor la Institutul de Arte Frumoase din București. În 1916
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o cheltuiește, rămânând cu o vilă în Bacău (strada care pornește de la gară, pe lâng Uzina Metalurgică, drept în colț, când strada o ia la dreapta!), unde a fost Filiala Uniunii Compozitorilor Bacău și Stația de radioficare a municipiului Bacău. Moșia Dobreana a fost ipotecată unui bancher, Zamfir Filoti, din Galați. Jorj Sterian, neavând cu ce achita datoriile, bancherul Filoti a scos moșia în vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o ia la dreapta!), unde a fost Filiala Uniunii Compozitorilor Bacău și Stația de radioficare a municipiului Bacău. Moșia Dobreana a fost ipotecată unui bancher, Zamfir Filoti, din Galați. Jorj Sterian, neavând cu ce achita datoriile, bancherul Filoti a scos moșia în vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
municipiului Bacău. Moșia Dobreana a fost ipotecată unui bancher, Zamfir Filoti, din Galați. Jorj Sterian, neavând cu ce achita datoriile, bancherul Filoti a scos moșia în vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu ce achita datoriile, bancherul Filoti a scos moșia în vânzare, prin licitație. Creanța (polița) era în valoare de 160.000 lei. Vestea că moșia Dobreana este scoasă la vânzare a ajuns la urechile luncașilor, prin Iacob Vodanovici, mecanică la moșie și om de încredere al boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]