1,003 matches
-
plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Satul Grădiștea, 425 locuitori din care 89 moșneni. Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Satul Valea Grădiștei, 507 locuitori din care 126 moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194) 1912. Satul Diaconești, com. Grădiștea, plasa Oltețul, 251
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
moșneni. Satul Diaconești, 251 locuitori din care 69 moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194) 1912. Satul Diaconești, com. Grădiștea, plasa Oltețul, 251 de locuitori din care 69 răzeși. Satul Dobricea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
moșneni. Satul Linia, 242 locuitori din care 57 moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194) 1912. Satul Diaconești, com. Grădiștea, plasa Oltețul, 251 de locuitori din care 69 răzeși. Satul Dobricea, comuna Băești - 674 locuitori din care 160 răzeși
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
moșneni. Satul Obislavul, 270 locuitori din care 76 moșneni. Satul Țuțurul, 282 locuitori din care 66 moșneni. Satul Străchinești, 40 locuitori din care 10 moșneni. Satul Tulburea, 404 locuitori din care 99 moșneni. Satul Dobricea, 674 locuitori din care 160 moșneni. (Petru Poni, Statistica Răzeșilor, București, 1921, pag 187-194) 1912. Satul Diaconești, com. Grădiștea, plasa Oltețul, 251 de locuitori din care 69 răzeși. Satul Dobricea, comuna Băești - 674 locuitori din care 160 răzeși. Satul Grădiștea, plasa Oltețul - 425 locuitori din care
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Satul Țuțuru, comuna Grădiștea, plasa Oltețul - 282 locuitori din care 66 răzeși. Satul Valea Grădiștea, com. Grădiștea, plasa Oltețul - 507 locuitori din care 126 răzeși. Satul Veaca, com. Grădiștea, plasa Oltețul - 54 locuitori din care 18 răzeși. (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999) 1925. Comunele Grădiștea ( compusă din satele Grădiștea, Valea Grădiștei și Veaca), Băești ( compusă din satele Dobricea, Străchinești și Tulburea) și Obislavul (compusă din satele Obislavul, Deaconești, Linia și Țuțurul) făceau parte din Plasa Oltețul. (Enciclopedia
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
pomilor fructiferi și a viței - de - vie. În ultima perioadă se observă o preocupare pentru apicultură. Mulți tineri accesând fonduri europene în acest sens. În anul 1847, în Grădiștea funcționa o moară pe râul Olteț, moară proprietate a Obștei de moșneni grădișteni, iar lângă aceasta o crescătorie de porci ce erau valorificați la Budapesta. În anul 1904,10 mai, la inițiativa învățătorului Vasile Bucheru, se înființează Banca Populară ”Cetatea”. Lucra cu Casa Centrală și făcea operațiuni în comunele Grădiștea și Tina
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
vreme clopotnița și cimitirul din jur. Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” este cunoscută și sub numele „Biserică de Jos”, si a fost adusă în anul 1795 din loc. Schitul Frumoasă. Pe un zapis vechi găsim următoarea inscripție: „Eo, Toader Mititelu, moșnean din satul Buciumi, am primit știre de la părintele diacon Ciurea, din neamurile noastre, ce este diacon la Schitul Frumoasă din Plasa Moinesti, că are de prisos o biserică smintita, ca a fugit pământul și biserica are dărâmături și vrea că
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
înnoire a Gorjului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, ajunge la pagina 80, după care urmează capitolul privind ”"Copilăria"” și ”"ascensiunea social-economică"” (II) a protagonistului. Provenind dintr-o veche familie de moșneni hărăboreni din plaiul Vâlcanului, ai cărei înaintași fuseseră plăieși destoinici și panduri în slujba Marelui Tudor, Dincă Schileru a devenit, în ciuda studiilor sale modeste, un prosper om de afaceri (în agricultură, viticultură, creșterea animalelor, instalații și exploatări forestiere, carbonifere, petrolifere
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
libertatea în bani, încă din secolul al XVII lea. Vechii locuitori ai satelor fuseseră puși la biruri grele că și vecinii lor din satul Hanurile, prin hotărârea lui Mihai Viteazul care îi încuraja pe boieri să pună mâna pe satele moșnenilor (oameni liberi). Din aceste documente reiese că satul Vișina a fost înaintea lui Mihai Viteazul un sat de oameni liberi. Denumirea de Vișina Seaca sau Vișina de câmp este întâlnită și într-un act emis de Tribunalul Județului Vlașca cu
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
moșiei Vișina cu grupurile numite: Oboranii de Sus, Oboranii de Jos, Rusească și Chezăreasca, Oboranii de Siliște. În această carte de stabilire a hotarelor, sus numiții proprietari, cumpărători ai moșiei clucerului Ion Arienuț și alte șfori de moșie de la diverși moșneni din Vișina, în număr de 79, însumau o suprafață de 460 stânjeni. Proprietarii se plângeau de faptul că moșia lor era călcata și îngustata de moșnenii vecini. Din cartea de stabilire a hotarelor amintită mai sus, proprietarii Rosti au vrut
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
proprietari, cumpărători ai moșiei clucerului Ion Arienuț și alte șfori de moșie de la diverși moșneni din Vișina, în număr de 79, însumau o suprafață de 460 stânjeni. Proprietarii se plângeau de faptul că moșia lor era călcata și îngustata de moșnenii vecini. Din cartea de stabilire a hotarelor amintită mai sus, proprietarii Rosti au vrut că în viitor să evite orice neînțelegere cu moșnenii vecini, să-și tragă moșia la margine “prin facere de măsurare după lege”. Moșnenii din Vișina s-
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
suprafață de 460 stânjeni. Proprietarii se plângeau de faptul că moșia lor era călcata și îngustata de moșnenii vecini. Din cartea de stabilire a hotarelor amintită mai sus, proprietarii Rosti au vrut că în viitor să evite orice neînțelegere cu moșnenii vecini, să-și tragă moșia la margine “prin facere de măsurare după lege”. Moșnenii din Vișina s-au împotrivit acestei măsurători, amenințând inginerul hotarnic Porumbaru, arătând că ei au acte vechi de proprietate din 1792 și nu îngăduie să se
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
și îngustata de moșnenii vecini. Din cartea de stabilire a hotarelor amintită mai sus, proprietarii Rosti au vrut că în viitor să evite orice neînțelegere cu moșnenii vecini, să-și tragă moșia la margine “prin facere de măsurare după lege”. Moșnenii din Vișina s-au împotrivit acestei măsurători, amenințând inginerul hotarnic Porumbaru, arătând că ei au acte vechi de proprietate din 1792 și nu îngăduie să se facă vreo lucrare pe pământul lor. Deznodământul nu se cunoaște, dar inginerul Porumbaru îi
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
în jurul lor comunități rurale. Războiul Ruso-Austro-Turc din 1735-1739 a afectat profund viața monahală din zona Buzăului, distrugerile provocate de acesta asociindu-se cu dispariția unora dintre schiturile rupestre. Dificultățile asociate cu condițiile geografice locale asociate cu numeroasele conflicte teritoriale ale moșnenilor din zonă, au condus la stingerea treptată a vieții monahale reprezentate de comunitățile mici, supraviețuind numai marile mănăstiri. Un alt moment nefast pentru existența acestora s-a consumat în 1864, odată cu aplicarea Legii secularizării averilor mânăstirești, când o altă parte
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
de pe noua listă a monumentelor istorice în ciuda valențelor artistice și istorice conservate. Vechimea construcției nu se cunoaște. În lipsa documentelor, biserica se poate data relativ, pe baza elementelor sculptate în portal, cel mai probabil din secolul 18. Ctitorii bisericii au fost moșnenii de loc. Momentul renovării acestui lăcaș în forma pe care o prezintă azi a fost consemnat într-o pisanie peste intrare, păstrată fragmentar: "„Această biserică au fost dă lemnu și dărăpănată și sau tencuit și sau zugră[vit] ... [în vremea
Biserica de lemn din Toplița, Argeș () [Corola-website/Science/322797_a_324126]
-
fete: Maria, profesoară de matematică și Ileana, inginer. s-a născut la 19 mai 1893 în satul Drăgotești, comuna Fântâna Domnească (actualmente Prunișor), județul Mehedinți. Ștefan Hălălău a fost fiul lui Mihai Hălălău și al Anicăi (născută Pantazescu), descendenți de moșneni împroprietăriți de Mihai Viteazul. Urmează primele 4 clase primare la școala din sat, apoi se înscrie la Liceul Traian din Turnu Severin. După terminarea liceului, urmează „Școala de ofițeri de artilerie și geniu”, ramură de elită a armatei, pe care
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
istorice 2010, . Ctitorul bisericii din Cojani este Nicolae Magheru. Deși se află în Gorj, este opera unor meșteri vâlceni, deoarece familia Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau dintr-o clasă inferioară boierilor, se socoteau egali cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
Magheru avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau dintr-o clasă inferioară boierilor, se socoteau egali cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează frescele originare ce au fost realizate, după 1825, de echipa zugravului Manole - Dinu, ajutat de calfele Dumitru și Dumitrașcu. În Gorj
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
atrag atenția siturile arheologice reconstituite de la Stolniceni, Ocnița, castrul roman Arutela - Căciulata și tezaurul de monede imperiale din argint care a fost descoperit la Pădurețu (Băbeni). Perioada de afirmare a statului feudal românesc este redată prin surprinderea evoluției obștilor de moșneni și a satelor aservite, prin procesul de constituire al marilor familii de dregători și prin apariția habitatului citadin râmnicean. Viața evului mediu vâlcean poate fi cunoscută prin intermediul descoperirilor făcute în parcul central al orașului, din cele de la schitul Inătești, schitul
Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoteanu” Vâlcea () [Corola-website/Science/331380_a_332709]
-
ajutase la nimic. Împotriva năpăstuirilor, Tudor s-a adresat justiției. Ispravnicul județului Mehedinți, Nicolae Glogoveanu, căruia Tudor îi adusese atâtea servicii, într-un rând i-a călcat moșia ca să-i dărâme moara. Oamenii care nu știau ce însemna pentru un moșnean o călcare de hotar l-au numit „răzăș iubitor de șicane”. Experiența în această materie l-a atins cel mai dureros și l-a îndârjit. Contactul zilnic cu o administrație coruptă și cu o justiție venală exasperează temperamentul său violent
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]