1,337 matches
-
o opoziție necesară între interiorul și exteriorul percepției. Senzația de joc capabil să decupeze spațiul și timpul este simptomul unei priviri de outsider, specifică omului modern rătăcit de sentimentul sacrului. Pentru homo religiosus, care nu poate concepe viața în afara tiparelor moștenite, ceremonia este cel mai sfânt moment existențial. Jocul caprei, jocul dansurilor tradiționale sunt acceptate în mentalul arhaic și ca gesturi cu încărcătură ludică, dar textele populare care însoțesc practicile ceremoniale, chiar și îmbogățite de o mimică a performerului foarte talentat
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu se limitează doar la conduita povestirii, ci este trăit pe un plan ludic, încarnat în manieră sensibilă și figurativă, pus în scenă și teatralizat altfel spus”. Desfășurarea recuzitei din cadrul obiceiurilor de iarnă, a gesturilor fixe și incantarea structurilor lexicale moștenite transportă întreg auditoriul, dar mai ales pe destinatarul precis al colindei, în chiar inima sacrului, menindu-i inițierea. „Reprezentația sacră este mai mult decât o întruchipare a unei aparențe, mai mult chiar decât o întruchipare simbolică: este o întruchipare mistică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu părăsește niciodată narațiunea, indiferent de hierofaniile și minunile la care devenim martori. Mentalul tradițional românesc face omul să se simtă acasă în toate dimensiunile ontologice, pentru că ele seamănă întotdeauna cu ceva deja cunoscut. Nimic nu se înstrăinează de imaginarul moștenit și astfel cele mai terifiante apariții sunt neutralizate adeseori într-o cheie umoristică. O gradație a dramatismului este marcată prin reluarea sintagmei despre iminența morții lui Mistricean: „Sui soarele la prânz,/ Trăgea moarte cu mult plâns/ Veni soarele la ameazi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
că, în scurgere de 144 de ani, bucovinenii au luptat ca niște mucenici pe toate câmpiile de bătălie în Europa sub steag străin pentru menținerea, slava și mărirea asupritorilor lor, și că ei drept răsplată aveau să îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din școală și chiar din biserică; considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
tale de artist/ scriitor? S-a dus vremea patriotismului de sub drapel, patriotismul nu se mai măsoară în actele de vitejie pe câmpul de luptă, odată cu globalizarea patriotismul are o altă încărcătură, patriot este cel ce are puterea să conserve bunurile moștenite: limba, folclorul, tradițiile și obiceiurile. Ne paște pericolul ca peste câteva secole, poate și mai puțin, să ne topim ca națiune, să fim asimilați pe nesimțite. Rolul de general, în această luptă cu noi înșine, îi revine scriitorului, el este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
datoria lor e să fie niște torționari ai cititorilor. Și se pare că au cam abandonat-o, cu Petru Cimpoeșu, Daniel Vighi, Ioan Groșan, Alexandru Vlad, Mircea Cărtărescu, poate și alții. Într-un articol din "Ateneu", din 1989, "Moștenitori și moșteniți", ca o concluzie la o anchetă despre "generația '80", articol reluat în antologia lui Gheorghe Crăciun, "Generația '80 în texte teoretice", spuneați că generația în discuție nu a asimilat, din diverse motive, moștenirea literară... O generație, totuși, care nu asimilează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și-au datorit însemnătatea ținutul Fălciului și orașul Huși, în care se vede încă vechea biserică episcopală din vremea lui Ștefan cel Mare”. Recapitulând, se poate afirma că Ștefan cel Mare a ridicat târgul Hușilor la rangul de reședință domnească, moștenită și cinstită ca atare de fiul său, Bogdan al III-lea. Urmașul lui Bogdan, Ștefan cel Tânăr (Ștefăniță, 1517-1527) a preferat să-și mute Curtea la Hârlău, de unde a emis 48 de urice, spre deosebire de Suceava, de unde au fost emise 22
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cu alte cuvinte, el creează o nouă dezinformare, cu scopul de a mări confuzia și a ascunde adevărul asupra celor ce s-au petrecut atunci. Ca ministru de Externe, Adrian N~stase continuă, fără rușine, seria minciunilor, calitate atavica țigăneasca, moștenita pe linia tatălui său și perfecționata prin școlile de partid. Astfel, ca nou ministru de Externe, el declară lui George Stâncă, pentru ziarul "Expres Magazin" (nr. 19, din 1991), ca în funcția pe care o are face politică țării, deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
fi încercat o revizuire mai precisă a lui Bruni. Căci dacă fondatorii Pistoiei erau ei înșiși români, așa cum argumentează Manetti, atunci Pistoia nu era cuprinsă în "moștenirea română" a Florenței; și ea, de asemenea, ar fi putut pretinde autonomia legală moștenita de la strămoșii români. S-ar putea obiectă că ideea fondării catiliniene era de un gust îndoielnic, dar pistoiezii, care mai curând agreau explicația că propriile lor tulburări civile ar fi coborâtoare din cele ale românilor, se mândreau cu această asociere
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
recunoască uneori cei doi istorici, concluziile lor au fost modelate într-o anumită măsură de diferențele între sursele materiale pe care le-au consultat. În cazul lui Goldthwaite, cercetarea înregistrărilor financiare private a dezvăluit multe dispute generate de împărțirea averilor moștenite. Probabil nu în mod surprinzător, acest material l-a condus la focalizarea cercetării asupra dezacordurilor dintre cei care aveau drepturi sau pretindeau că au drepturi asupra averii și astfel a ajuns la concluzia că familiile au devenit din ce in ce mai fragmentate. Prin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt, până la urmă, comune. Pentru alți istorici, cum ar fi Robert Mandrou, înscriși într-un mod mai direct în linia moștenita de la istoria socială, esențialul rezidă în legătură creată între diferențele între modurile de a gândi și a simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Un Eminescu al tuturor, poetul național care a făcut educația sentimentală a unei națiuni sau jurnalistul depășit de evenimente? Scriitorul genial sau omul umilit de contemporani? Creatorul de o impresionantă erudiție sau insul vânat de un șir de boli, unele moștenite? Iar geniul lui este consecința bolii sau a unei vocații tulburătoare, greu de înțeles pentru omul comun?" Sunt întrebări ce sugerează fațete ale personalității scriitorului dar și teme de elucidat pentru un critic, istoric literar sau, mai ales, un geopolitician
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
scriitori, Istrati și Eminescu devin repere și ținte diametral opuse. "Un întreg cor de emigranți literari scrie Octavian Goga într-un articol intitulat Pânze de paianjeni, din Țara Noastră (5 octombrie 1924), regretând starea de fapte bâjbâie împrejur, batjocurind altarul moștenit. Ideea națională cu toate atributele ei e târâtă în noroi. Clișee exotice năvălesc pripit, ca să falșifice aspectul local al unui vechi patrimoniu. În această invasie de străinism, presa, scăpată din mâinile noastre, are rolul de slujnică a fiecărei clipe. Cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
istorice reproduce arbitrariul cultural dominant prin mecanismele formării habitusului. Realizînd reproducția culturală, acțiunea pedagogică perpetuează, astfel, raporturile de clasă. Un rol important în îndeplinirea funcțiilor școlii îl are autonomia relativă a subsistemului educațional. Acesta, concomitent cu conservarea și transmiterea culturii moștenite, are tendința de a se supune regulilor sale proprii, de a-și conserva propria organizare. Așa, de pildă, se mențin examenele, la care cele mai bune rezultate le obțin, de regulă, cei ce aparțin mediilor socio-culturale favorizate. Dar examenul nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și în sufletul tinerilor. Ce-o să zică lumea despre hainele tale, despre frizura ta, despre nevasta și copiii tăi, depre casa ta, despre preocupările tale, despre stilul tău de viață? Cred că ar fi timpul să renunțăm la această prejudecată moștenită, care aduce folos doar profitorilor, numiți acum modern „băieți inteligenți”. Această zisă „lume” care ne judecă și se amestecă nedorit și absolut ilegal în viața noastră, nu ne ajută niciodată cu nimic atunci când suntem la greu, nu ne-a dat
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
unchiu Toma fiind prin excelență o persoană condițională, poate și-n virtutea profesiei sale. A doua zi spre seară am purtat o discuție cu amândoi și mi am dat seama că-mi cunoșteau toate frământările, însă pe fondul unei generozități moștenite și educate, discreția era cu atât mai mult precumpănitoare. Un singur lucru mi-a cerut nenea Toma, să-l anunț imediat ce voi afla rezultatul admiterii la facultate. Și-am făcut-o imediat. După ce s-au afișat rezultatele, am expediat două
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
naționale. În al doilea rând, această utilizare a termenului pentru Bucovina avea menirea de a trezi conștiința românilor de aici și de a promova procesul de emancipare spirituală a lor, de a înviora autonomia vieții morale. Vorbind despre puterea tradiției moștenite, despre continuitate în viața unui popor, Alexandru Hurmuzaki definește, în spiritul lui Lazarus și Steinthal noțiunile de “personalitate”, “rațiune” și “moralitate “. El scria că “fără națiune nu este omenire, fără naționalitate nu ajungem la umanitate”, că “naționalitatea ca fapt, ca
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
regie film; 7. Sorin Panaitescu-Mugur (Giglio) - regizor de teatru; 8. François Delaporta (Florino) - pianist; 9. Valentin Tănăsescu (Vally) - funcționar; 10. Alice Mihăilescu (Alice) - mama lui Radu Prevăzusem și o serie de momente necesare: - Paul în cadrul propriei sale familii; - Descrierea Casei moștenite (asemănătoare cu descrierea vechiului Paris din Cocoșatul de la Notre-Dame); - Popularea Casei cu membrii familiilor; - Solicitarea lui Radu în diplomație; - Vizita Alicei care încearcă să-l convingă pe Radu să pri mească oferta; - Vizita unui personaj de la Ministerul de Externe la
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
la cârciumărit. Administratorul, încheind socotelile pe o perioadă de șase ani anteriori conscripției, a dedus că au fost valorificate către iobagii din Streza Cârțișoara 161 găleți de vin și 51 găleți de rachiu. Mai aflăm că pe moșiile de aci, moștenite, groful deține o moară de apă cu două pietre, în stare bună, cu acoperiș de șindrilă, cu pereți din bârne, iar în curtea ei interioară se află o rachierie. Peste drum de moară se află, tot în posesia Telekilor un
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și să perpetueze atitudinile discriminatorii și sentimentele negative. Cunoscând toate aceste lucruri despre romi, astăzi îi putem privi altfel. Departe de a pretinde îngăduință față de ei în orice context, ne dorim totuși o bună înțelegere și o lărgire a perspectivei moștenite, pentru a putea face loc unei atitudini real constructive. De această schimbare este mare nevoie. În limbajul curent, identitatea acestui grup uman este consemnată cel mai frecvent, fără multă bătaie de cap, prin vorba “țiganul tot țigan”, un stereotip deschis
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Stangaciu, inventaria la rândul sau organizațiile teroriste care își desfășurau nestingherite activitatea în România după 1989: Frontul de Vest, Abu-Nidal, Hezbollah, Frații Musulmani, Hamas, PKK, SIIKH, precum și altele, occidentale, ca ÎRA, Ordine Nuova, Brigăzile Roșii. Într-un cuvânt, continuând tradiția moștenita de la regimul Ceaușescu, regimul Iliescu transformase România într-un fel de paradis al terorismului internațional. 2. UN MILIARD ȘI JUMĂTATE DE LA BUGET PENTRU ANTRENAREA TERORIȘTILOR HAMAS, SUB REGIMUL ILIESCU În martie 1996, săptămânalul "Academia Cațavencu" făcea dezvaluri senzaționale privind complicitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
provocată de șocul emo- țional conduc la declanșarea unei hepatite, în termeni populari „gălbinare”, dacă ar fi să-l credităm pe povestitor, deși adesea diagnosticul pus de medicina populară este fantezist, de unde și seria de bolnavi închipuiți la Caragiale, bolnavi „moșteniți” din comedia clasică. Oricum, „simpto- mele” fac proba poltroneriei lui Mișu : „și după ce l-am găsit, nu vrea să iasă d-acolo cu nici un preț, țipa că vrem să-l omorâm... Am ridicat ușa din țâțâni...”. Putem observa că lașitatea
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
avere, În urma decesului socrului său. Asta trebuie să se fi Întâmplat pe la Începutul anului 1918, pentru că Îmi amintesc că ne-a scris (eram pe atunci refugiați În regiunea Ialta) pentru a ne oferi bani și orice fel de ajutor. Banii moșteniți i-a investit prompt Într-un parc de distracții de pe coasta răsăriteană a Crimeii și s-a zbuciumat teribil ca să obțină o orchestră bună și să construiască un ring pentru patinaj, dintr-un lemn special, să instaleze fântâni și cascade
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mea. Dacă nu răspund, toți mă bombardează cu „mesaje” sau cu scrisori în care povestesc (ca X) despre copilăria lor îmbuibată, dar nefericită. Și asta după ce în timpul zilei i-au vizitat pe psihiatri, exasperându-i fără milă. Acești prieteni sunt „moșteniți” de la René, care-i trata cu ironie și cu eleganta lui artă de mânuitor de sabie verbală. 25 ianuarie Obosită de efortul amabilității răspunzând la numeroase telefoane date de „prietenii” români, care m-ar sfâșia în bucăți dacă le-aș
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
În același timp, cu ipocrizie, își investește banii în industria de armament, asta aici, în Suedia. Nu e cazul sectelor și al bisericilor fără mijloace economice, cum ar fi biserica evanghelică a lui Lionel. El însuși, ca posesor de imobile moștenite, a făcut totul ca bogăția să-l deservească, trezindu-se, din cauza dezinteresului pentru „afaceri”, foarte îndatorat fiscului pentru neplata impozitelor. Dar ca „pote de Dieu” se descurcă miraculos de bine, ajutându-i chiar și pe cei săraci sau îndatorați ca
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]