2,071 matches
-
du moț " terre " dans să traduction. V. la traduction du poème Dați-mi un trup voi munților (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 65 : îl y a trois occurrences du moț " Terre ", moț qui commence par une majuscule. 1450 V. Lucian Blaga, Vreau să joc ! (Je veux danser !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 11. Le syntagme " le Bon Dieu " est à retrouver aussi dans la traduction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
terre " dans să traduction. V. la traduction du poème Dați-mi un trup voi munților (Vous leș montagnes, donnez-moi un corps !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 65 : îl y a trois occurrences du moț " Terre ", moț qui commence par une majuscule. 1450 V. Lucian Blaga, Vreau să joc ! (Je veux danser !), în 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît., p. 11. Le syntagme " le Bon Dieu " est à retrouver aussi dans la traduction des poèmes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
commencent par une minuscule dans le texte source. V. par exemple leș vers " [...] la rădăcinile tale mă-ngrop,/Dumnezeule, pom blestemat. " qui șont traduits par " À Țes racines je m'inhume,/Seigneur, arbre maudit. " (Lucian Blaga, Cuvantul din urmă (Le moț de la fin), în În marea trecere (Au fil du grand parcours), traduit du roumain et Avant-propos par Philippe Loubière, op. cît., p. 67.) V. aussi l'exergue du recueil În marea trecere : le fragment : " [...] și totuși te rog : oprește, Doamne
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
planète "/" palette ". 1518 V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 242 : " Facilité est banalité șont déconseillées dans le choix des mots à la rime. On évite donc : a) la rime du même au même (c'est-à-dire d'un moț avec lui-même) [...]. Elle est d'ailleurs exclue dès le Moyen Âge ; b) la rime entre leș mots de la même famille ; c) la rime entre mots terminés par la même désinence ou par le même suffixe [...]. De même, on considère comme
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
237 et respectivement 239. Le premier est un poème à résonances folkloriques, le deuxième est un sonnet. Îl n'y a aucune recherche de recréer la rime en français. 1529 Le terme roumain " alean " fait pârtie du champ sémantique du moț " dor ". Nous traitons la traduction de ces termes dans le Chapitre VI, qui porte sur la traduction du signifié. 1530 V. Lucian Blaga, 65 poèmes, traduit par Paula Romanescu, op. cît. : Greierușa (La cigale), p. 55 ; Cântec în noapte (Chanson
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. Michèle Aquien, Dictionnaire de poétique, op. cît., p. 46 : " L'allitération est la répétition de phonèmes consonantiques destinée à produire un effet soit harmonique soit structurel, ou bien encore à souligner par le rappel phonique l'importance d'un moț dans le vers ou dans le poème ; elle a le plus souvent une fonction rythmique. " 1535 Alexandra Indrieș caractérise ces deux vers comme un cas particulier de " symétrie phonique ". V. Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii..., op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău, op. cît., p. 119. 1553 V. Philippe Loubière, " Traduire la poésie du roumain en français. L'exemple d'În marea trecere de Lucian Blaga ", în op. cît., p. 181. 1554 Fidèle à son choix traductif, Paul Miclău traduit le moț " trecere " par " passage ". V. Lucian Blaga, Hotar (Frontière), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière, traduction de Paul Miclău, op. cît., p. 383 : le texte " Acum ah de trecere cine va-ncepe cântarea ? " est traduit par " Qui commence maintenant le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Hațegului-1360, Deva-1371, Strei-1377. În Țara Zarandului existau opt districte românești, apoi Hălmagiu-1360, alte două districte în Țara Crișurilor (Crișana), în Banat, erau alte districte: Bârzavei-1341, Mehadiei-1387, Sebeș și Lugoj-1381, Caransebeș-1457, iar în Bihor, districtele Beiuș-1444, Chioarului-1378, în Munții Apuseni (Țara Moților), districtele Abrud-1342, Rodna-144o, în Maramureș, alte districte, nu mai insistăm. S-a menținut pătura cnezilor și voievozilor nenobili, puternică ca număr și însemnătate. Districtele românești din Transilvania erau străvechi organizări teritoriale, unele pe fondul vechilor uniuni de obști, autonome, ele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
canoanele genului, de lentoarea și exagerările îndătinate, naratorul cultivă și echivocul parodic (Poveste. Imitație). Printre snoavele pe care le urzește (Norocul și mintea, Fără noroc, Minciună), una, intitulată Mamă, este prelucrată după Anton Pann. În proză, traduce basmul Făt-Frumos cu moț în frunte, după Charles Perrault, și - folosindu-se de o versiune franțuzească - Curiosul pedepsit, după Cervantes. Alte transpuneri sunt Broasca minunată, după Mark Twain, Sistema doctorului Catran și a profesorului Pană, Masca, O balercă de Amontillado, după E. A. Poe, prin intermediul
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
Gregorian, proză semnează Emil Gârleanu (Petrecere, 10/1909, Din lumea celor care nu cuvântă, 6/1910), I. Dragoslav, iar teatru, Artur Gorovei (Fire ne-nțeleasă, 6/1910 ș.u.) și însemnări, Corneliu Moldovanu. I. L. Caragiale trimite de la Berlin basmul Făt-Frumos cu moț în frunte (24/1908) și articolul privitor la evenimentele de la 1907. Alți colaboratori: Anton Naum, B. Nemțeanu, Victor Eftimiu, I. A. Bassarabescu, Gh. Vâlsan, Radu D. Rosetti, Leon Feraru, Vasile Militaru, Aron Cotruș. I.H.
CONVORBIRI CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286402_a_287731]
-
Astra”, „Vatra”, „Familia”, „România literară”. A contribuit la întemeierea revistelor „Lanuri” (Mediaș, 1933-1939), alături de George Popa și Mihai Axinte, „Crai nou” (Cluj, 1937), „Detunata” (Alba Iulia, 1943-1944), alături de Ioan Popa-Zlatna și I. V. Munteanu. Primul lui volum de poeme, Cartea moțului, apare în 1937. Născut în Apuseni, „sub tâmpla Detunatei”, „într-un sat uitat de Cel de Sus”, „cu oameni supți ca niște steni, / De parcă-or fi fost cuscri cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
cu Iisus”, C.-C. a îmbrățișat poezia socială, s-ar putea zice, prin predestinare. Fascinat de poemele lui Aron Cotruș, într-un fel direct călăuzit de apologetul lui Pătru Opincă, el și-a consacrat întreaga operă, versurile și proza, cinstirii moților și „țării” acestora. Ceea ce se numește metaforic „universul poeziei” se circumscrie, în cazul său, în geografia Apusenilor, punctată de toponime și hidronime ca Detunata, Arieșul, Albac, Câmpeni, Scărișoara, Vidra, Abrud, sacralizată pentru oamenii locului de amintirea lui Horea și a
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
poeme, e al unei fiice a ținutului de piatră, trecută în cealaltă lume, în adolescență. Asemenea tuturor tinerilor poeți ardeleni din perioada interbelică, unii invocați nominal („Noi V. Copilu-Cheatră, Mihai Beniuc, Ion Th. Ilea și alții”), cel care scrie Cartea moțului cântă, așadar, tărâmurile de baștină, țara, neamul, părinții, frații, consătenii, tot ce ține, cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
cum spunea Aron Cotruș, de „străvechiul suflet al Ardealului”. Ceea ce îi individualizează cântecele e graiul deosebit de pietros, de colțuros, îmbiat cu măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
măsură de regionalisme, dar mai ales versul sacadat, opintit, hurducat, adesea aritmic, de o duritate țărănească aparte. SCRIERI: Cartea moțului, Mediaș, 1937; Cântece cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
cu călușul în gură, București, 1942; Viața lângă cer, Zlatna, 1943; Bună dimineața, Țară!, Cluj, 1945; Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
Cântecul moților, pref. I. D. Bălan, București, 1981; Iara, Cluj-Napoca, 1989. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit. (1982), 943; I. D. Bălan, Prefață la V. Copilu-Cheatră, Cântecul moților, București, 1981; Constantin Sorescu, Resurecția septentrionului, SPM, 1981, 3 iulie; Ion Itu, V. Copilu-Cheatră, „Cântecul moților”, TR, 1982, 28; Dicț. scriit. rom., I, 655-656. D.Mc.
COPILU-CHEATRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286406_a_287735]
-
B. este un tradiționalist care a știut să asimileze sugestiile celor mai importante direcții poetice contemporane. Deși marcate de ecouri din ermetismul și cromatismul barbian sau de topica și cadențele blagiene, primele culegeri de versuri arată în „cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera
BARNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
a cuvântului”. Influențat, poate, de D. Gusti, publicistul întreprinde o vastă muncă de documentare, al cărei rezultat va fi utilizat în articole de sociografie, sociologie, în broșuri și cărți cu titluri grăitoare: Sociografia românească (1928), Cum trăiesc 40 000 de moți (1928), Satele răzlețe ale României (1939), rod al studiilor despre Munții Apuseni, dar și în lucrări de interes cultural mai larg, legat de personalități și momente istorice importante: Frământările unui an - 1918 (1919), Revoluția din 1918 și Unirea Ardealului cu
CLOPOŢEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286301_a_287630]
-
ai aurului. Nobilii și statul doreau să aibă cât mai multe cereale și cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau la fel de fel de munci grele. Deosebit de grea devenise munca moților puși să sfredelească munții În căutarea aurului. De patru ori, delegați ai moților, În frunte cu Horea, au bătut drumul lung al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
cât mai mult aur, dar acestea nu puteau fi obținute decât de brațele iobagilor, pe care-i obligau la fel de fel de munci grele. Deosebit de grea devenise munca moților puși să sfredelească munții În căutarea aurului. De patru ori, delegați ai moților, În frunte cu Horea, au bătut drumul lung al Vienei ca să ceară Împăratului legi mai ușoare, care să-i ocrotească de lăcomia nobililor. De fiecare dată s-au Înapoiat numai cu promisiuni și au așteptat zadarnic mila Împărătească. Iobagii au
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
zdravăn; tiranie = conducere bazată pe asuprirea celor mulți; aici, atitudine, comportare de tiran. CÂNTEC LUI AVRAM IANCU Urmaș a lui Horea, Avram Iancu a fost un cărturar luminat, cu dragoste adâncă față de poporul asuprit. El a condus cetele Înarmate ale moților din Transilvania În revoluția de la 1848. Pentru activitatea lui În folosul celor asupriți, el va rămâne pentru totdeauna În inima poporului nostru. El a fost un luptător de seamă pentru realizarea năzuințelor de veacuri, care s-au Împlinit abia mai
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Iar feciorii toți cântând. Merge Iancu la bătaie Cu răgutele pe vale; Iancule mpăratule, Iancule viteazule, Lasă-ți feciorii Încet Că le sar bumbii din piept. Iancu nici habar n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
când, la 27 decemvrie anul trecut, a adresat o circulară către toate prefecturile din județele locuite de români, opt județe între Crișuri, în Maramurăș și Banat, treisprezece județe în Transilvania, circulară prin care obligă pe prefecți de-a spune și moților și mocanilor și câmpenilor și pădurenilor și celor de pe Mureș și celor dintre Crișuri că... d. ministru de esterne al României a declarat prin anume notă oficială că guvernul din București nu permite nicidecum colonizarea străinilor în Dobrogea. Străinilor! Trebuia
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și adâncă, pe cari le-a produs descoperirile mitropolitului în inițiatorii și complicii noului scandal dacoroman. Împrejurarea că procurorul a procedat în contra unora din personajele compromise sporește numai seriozitatea situațiunii. Pentru cel ce cunoaște stările de lucruri de dincolo de Țara Moților, precum și din învecinata Românie, fenomenele din urmă nu-i produc nici o surprindere, ci i se prezentă numai ca niște efecte ale unor cauze de mult cunoscute și ades deplorate. La aceste sorginți dar trebuie să ne ducem pentru a ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]