1,144 matches
-
ale structurilor muzicale". Andreatta observă că "toate construcțiile algebrice ale celor trei se prevalează de ipoteza lui Babbitt conform căreia proprietățile relative la înălțime pot fi ușor transferate în operații ritmice". Autorul arată că "pe această cale, "compoziția" de clase modale ale lui Vieru poate fi transferată în modelul lui Dan Tudor Vuza pentru ritmul rațional periodic. Același lucru se întâmplă cu construcțiile de tip sită ale lui Xenakis, care pot fi aplicate atât organizărilor privind înălțimea cât și celor relative
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
Vuza pentru ritmul rațional periodic. Același lucru se întâmplă cu construcțiile de tip sită ale lui Xenakis, care pot fi aplicate atât organizărilor privind înălțimea cât și celor relative la ritm. Se ajunge la o punte matematico-muzicală între secvențele periodice modale ale lui Vieru și procesul Fibonnaci generalizat al lui Xenakis, așa cum se poate vedea în piesa pentru violoncel Nomos Alpha". Iată cum structurile ritmice se constituie într-o paradigmă care străbate o bună parte din istoria culturii românești, de la Vasile
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
în dimensiunea de bază vibrează prin sensibilitate și delicatețe, în care elementul ce se individualizează este ethosul spațiului românesc. Din acest concept de creație, ce de altfel o încadrează în orientarea modern moderată, Carmen Petra- Basacopol valorifică potențialul nesecat al modalului diatonic și cromatic topit în creuzetul genurilor și formelor muzicale tradiționale, flexibile și modernizate prin pana sa, prin forța esteticilor noi. Originalitatea stilistică a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
simfonică mare, având în componența sa și instrumente specific românești precum naiul, înscris în familia flauților, și toaca, din rândul instrumentelor de percuție. Lucrarea străbătută de fiorul melosului popular, și circumscrisă unor parametri dramatici, lirici, dansanți, transfigurați într-un univers modal, ritmic și timbral, plin de sensibilitate, este măiestrit interpretată de Orchestra Națională Radio aflată sub bagheta dirijorului Cristian Brăncuși. Formată la școala lui Mihail Jora, compozitoarea Carmen Petra- Basacopol îmbină elemente fundamentale ale neoclasicismului (genuri, forme, funcționalitate), cele ale ordonării
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
Națională Radio aflată sub bagheta dirijorului Cristian Brăncuși. Formată la școala lui Mihail Jora, compozitoarea Carmen Petra- Basacopol îmbină elemente fundamentale ale neoclasicismului (genuri, forme, funcționalitate), cele ale ordonării polifonice și armonice specifice aceleași estetici, cu viziunea linear-melodică de factură modală românească. Creația sa muzicală este de fapt o sinteză a celor două direcții - națională și universală - ce au asigurat modernizarea și maturizarea culturii muzicale românești. Îi mulțumim compozitoarei Carmen Petra-Basacopol pentru metaforele muzicale cu care ne mângâie și înalță spiritul
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
franceză, deosebit de activă în promovarea muzicii noi), Eva și Pavla Francö (mamă și fiică, ambele violoniste școlite la Royal School of Music din Londra), Nicolas Zourabichvili (compozitor gruzin, naturalizat francez, ce cultivă în special dimensiunea sacră într-un accesibil ethos modal), Stepanka Kutmanova (violoncelistă cehă deținătoare a unui repertoriu mai puțin uzitat, ce conține opusuri de Samuel Barber, Kurt Anton Hueber sau Wolfram Wagner), Petr Matuszek și Marketa Dvorakova (el, bariton, ea, mezzo-soprană, ambii slujitori fideli ai creației vocale din țara
De la arsenal la ofrande by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8057_a_9382]
-
lucrare alcătuită din șapte secvențe, din care în concertul cu pricina am auzit doar patru) deconspiră și mai elocvent tentația epuizării semnificațiilor într-un spațiu dat și într-un timp asumat cu stoicism: pe de o parte, încremenirea unor structuri modale ce creează staze sonore vecine cu actul suplicației mistice; pe de altă parte, cochetăria cu elemente de gematrie sonoră capabilă să sublimeze atît articulațiile sintactice cît și pe cele formale. în sfîrșit, simfonia Triade riscă o neverosimilă, pînă nu demult
La o aniversară... by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9147_a_10472]
-
Alfred Hoffman în critica muzicală românească. Al doilea poartă semnătura Antigonei Rădulescu și reprezintă o dozare ingenioasă a unui sistem estetic polisat de doi teoreticieni reprezentativi pentru semiotica actuală: Eero Tarasti și Dinu Ciocan. Pornind de la câteva noțiuni de logică modală se conturează spectaculos o serie de nivele de narativitate pe care formalizarea limbajului natural le recunoaște și în ordinea limbajului muzical. Volumul se încheie cu două aplicații la genuri fie de divertisment (jazzul), fie din zona muzicilor însoțitoare (muzica de
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
cînd lăsată în sălbăticia ei arhetipală, uneori elaborată în baza unor norme logico-matematice, alteori eliberată prin intermediul unor procese acusmatice, dar aproape niciodată configurată temporal în structuri arhitectonice autonome și autotrofe, neatîrnate față de alte structuri formale, bunăoară, ale muzicilor tonale sau modale. La fel și serialismul care, prin caracterul lui antropic, manufacturier, este expresia umanismului ca, de altfel, și tonalismul funcțional, de la care, exceptînd ofertele lui Anton Webern, de tipul variațiunilor de structură (alcătuiri condensate și stilizate), a preluat, discriminatoriu și discreționar
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
eludarea acelui soi de bipolaritate (coincidentia oppositorum) ce asigură unitatea contrariilor, indeterminarea, rezolvarea acestora, precum și dreptul la existență al contrastului în planul ethosului prin pendularea continuă între termenii aceluiași binom. Fie că s-au numit diatonic și cromatic (în sistemul modal), fie major și minor (în sistemul tonal), cei doi poli nu pot fi localizați, oricît ne-am strădui, în organizările spațiale propuse de sistemele serial și acustic, a căror dramă este alimentată de monopolaritatea, de non-magnetismul lor, iar pe cale de
"Potrivirea formei înțelegerii cearcă" by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11682_a_13007]
-
formație vocală camerală (alcătuită, în cvasiexclusivitate, din profesioniști), s-a dedicat abordării unui repertoriu românesc și universal reprezentativ pentru marile epoci și arii stilistice, de la muzica renascentistă la muzica psaltică bizantină, de la capodoperele muzicii clasice și romantice la limbajul modal și neomodal al creației corale moderne și contemporane (D. G. Kiriac, Sigismund Toduță, Alexandru Pașcanu, Tudor Jarda, Adrian Pop, Valentin Timaru, Doru Popovici, Dan Voiculescu, Gheorghe Firca, Francis Poulenc, Paul Hindemith ș.a.), de la creațiile de inspirație folclorică la muzica de
Remus Ta?c?u ?i momentele de gra?ie ale muzicii corale lugojene by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Journalistic/84060_a_85385]
-
a meșteșugului componistic. Aflat în plină afirmare artistică, Cristian Lolea reprezintă una dintre marile promisiuni ale creației muzicale românești. Lucrarea prezentă a fost compusă în 1996 în urma unei colaborări fructuoase cu flautistul Adrian Buciu. Materialul muzical este constituit din structuri modale non- octaviante, cât și din moduri de durate construite pe principii numerice. În 1998 această sonată a câștigat Marele Premiu al Concursului Internațional de compoziție „George Enescu - Impresii din copilărie”.
Crea?ia rom?neasc? (II) by Octavian NEMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83350_a_84675]
-
neastâmpăraților, al celor ce parcă vânează mai mult decât au nevoie pentru consumul zilnic. Dar jazz-ul pe care-l practica Richard Oschanitzky avea suficiente contingențe cu avangarda muzicală europeană, astfel încât să fie îndestulat cu conotațiile muzicii savante. Clustere, organizări modale non-octaviante ori scări hiper-cromatice în câmpul structurilor spațiale; ritmuri non-retrogradabile, pulsații în regim aksaak, durate serializate ori scriituri intens polifonice și eterofonice în ordinea alcătuirilor temporale nu sunt decât câteva argumente ale unui stil torențial, consistent, aflat mereu în căutare
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
în: Armonia, Botoșani, An VII, nr. 1 - 3, ianuarie - martie 1930, pp. 3 - 4 și integral în: Pagini din istoria muzicii românești, vol. VI..., pp. 207 - 209; footnote> . Cele patru cărți de cântece adresate copiilor din ciclul primar instaurează principiul modal în realizarea educației muzicale și devin „unice în întreaga lume: atât în privința concepțiilor didactice - întemeiate pe psihologia muzicală a copilului român și pe elementele melodice și ritmice ale muzicii populare românești - cât și în privința realizării grafice”<footnote Breazul, George. Scrisori
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
la Viena, în perioada 13-16 iunie, primarul Gheorghe Ciuhandu va avea o întâlnire cu reprezentanții firmei Siemens Aktiengesellschaft Österreich - Transportation Systems Rolling Stock, cu care va discuta despre posibilitățile de implementare la Timișoara a unui concept modern de transport public modal (transfer între diferite mijloace de transport de călători). Este vorba despre crearea unui sistem metropolitan de trenuri ușoare (S-Bahn) cu legături spre localitățile periurbane pe calea ferată. Pentru acest proiect, municipalitatea timișoreană deține un studiu, realizat în urmă cu câțiva
Agenda2005-23-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283767_a_285096]
-
de ordonare enunțate mai sus - 4 repere; 6 coordonate; 3 moduri de abordare - oferă, deopotrivă investigatorului și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și conceptorului, un instrumentar muzicologic necesar atât definirii toposului (gen, specie etc.) Vf, cât și al unei imagini de interfață teoretic-interpretativă a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
a ei. PRINCIPII MODALE de ORDIN STRUCTURAL: static-dinamic; omogen-eterogen După cum la baza structurilor muzicale spațiale avem perechea de principii modale identic-diferit, iar în fundamentul structurilor temporale perechea succesiv-simultan, pentru structurile de spațiu- timp muzical (S-Tmz), asociem două perechi de principii modale: static-dinamic și omogen-eterogen. De exemplu, spunem despre un profil că este static, când rămâne unidirecțional (ca orientare). Dacă însă comportă cel puțin o fluctuație (o modificare de direcție nesemnificativă statistic) în aceeași formă de undă, avem un reper de dinamizare
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
pulsație) - pe coordonata ambitusului de durate; orchestrația - pe coordonata conformațiilor timbrale/instrumentale; armonizarea (acordarea) - pe coordonata cadrului de rezonanță (structurilor verticale de înălțimi); modalizarea caracterului (major/minor) și/sau modulația - pe coordonata unui sistem de selecție și organizare a înălțimilor (modal/tonal/cromatic). Toate aceste interpretări sunt moduri de înfățișare sau caracterizare scenică a DMz. o Registre cantitative (stare de caracter vocal): monovocalitate; plurivocalitate Analog scenografierii (costumării) DMz, Vf poate fi și ea aspectată prin diferite registre ale unor coordonate specifice
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
că pentru ea necesarul și imposibilul nu există... Libertății îi este posibil tot ce este dat libertății și nimic din ea nu poate fi afirmat ca necesar fără contradicție" (Contingența în cadrul unei analitici a modalităților, 1981). Cercetarea contingenței în cadrul categoriilor modale (posibilul, necesarul, existentul) culmina la P. Creția, cu noțiunea posibilului contingent (,,ceea ce nu există încă, dar ar putea fie să ajungă să existe, fie să nu ajungă să existe"), iar cercetarea posibilului contingent debușa în problema libertății: În sfera libertății
Petru Creția ca filosof by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/14876_a_16201]
-
din muzica de scenă la Sărbătoarea lui Belshazzar de J. Sibelius. Alcătuită din patru părți ( Marș oriental, Cântecul fetei evreice, Nocturnă și Dansul lui Khandra ) lucrarea a fost scrisă de compozitorul finlandez în 1906. De mici dimensiuni, concentrată, cu inflexiuni modale, creând o atmosferă mai degrabă de basm, suita are o sonoritate camerală, cu intervenții solistice din orchestră, care au fost realizate de flautista Constanța Cazacu, violoncelista Mariana Amarinei, violista Eugenia Bobescu și clarinetistul Ion Nedelciu. Concertul s-a încheiat cu
De la Haydn la Sibelius by Cleopatra DAVID () [Corola-journal/Journalistic/84012_a_85337]
-
fost, oare, B. "ilegalist" de Dunăre sau de Marea Neagră, o fi trecut "revolta" lui frontierele?" (arhiva Internet a Adevărului Literar și Artistic, 1998). Adesea mărcile dubiului se acumulează, prin multiplicarea formelor de prezumtiv și chiar prin asocierea lor cu adverbele modale ale incertitudinii și ale posibilității - "O fi vrut, o fi încercat să facă ce o fi făcut, dar doar în ideea că poate o să facă și ea ceva în perspectivă" (EZ 2277, 1999, 3); Poate o fi bun! Poate o
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
interpretarea muzicală (cea din legalitatea partiturii, se înțelege) este aidoma unei axiome care reflectă o anume realitate și în nici un caz realitatea integrală, în sine, a partiturii respective. Și cum realitatea partiturii are mai multe fețe (corespunzătoare mai multor circumstanțe: modale, temporale, spațiale), se pare că, după caz, aplicăm o interpretare sau alta, fără a putea afirma în principiu că o interpretare este mai adevărată (mai valoroasă) decît alta. Esențial este ca aceste interpretări să nu fie contradictorii, ci complementare. Votînd
Logica partiturii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11415_a_12740]
-
ale lui Paul Constantinescu unitatea construcției este asigurată de unitatea limbajului, de originalitatea acestuia, de întrepătrunderea intimă a surselor, anume cântul popular și cântarea de strană, psaltică. Cântarea monodică prin semnificațiile spirituale ale acesteia, prin specificitatea ei intonațională de natură modală, se află la originile demersului componistic. Marile unisonuri corale sunt momente ale comuniunii spirituale. Polifonia corurilor ample are la bază cântul monodic. Rezultă, în felul ei, o gândire simfonică ce nu insistă nici asupra aspectului dezvoltător și nici asupra celui
Concerte pascale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7392_a_8717]
-
a scris decât ce a trăit”, iar „părintele meu spiritual este Enescu”. Aceste înalte idealuri le-a exprimat sonor în Canti per Europa, Vis cosmic, Tristia, Cele patru anotimpuri, Pastorale și idile transilvane, Recviem pentru o poetă (Iulia Hașdeu), Columna modală, Polifonia bucolica, pastitele și sonatele instrumentale. Înzestrat condeier și eseist de vocație, muzicologul Theodor Grigoriu a lăsat posterității două cărți de suflet: Muzica și nimbul poeziei și Vă rog, reveniți, dragi maeștri. Pentru mine însă, Thedy a rostit o frază
Recviem pentru un singular arhitect al muzicii by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84189_a_85514]