26,397 matches
-
înălțat domn [...] ca să ție domniia lui Theodosie, nepotu-său”, dar a fost învins de susținătorii lui Radu Călugărul; acești l-au și ucis în 1521, la Târgoviște), - fiul său, al treilea purtător de neam al prenumelui Barbu, va ajunge mare ban; moldoveanul Dumbravă (omorât în 1575 din porunca lui Alexandru al II-lea Mircea) - a avut o fiică; portarul Mihu (omorât, în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru o alianță cu țara Românească („Schimburi de solii și cu Petru cel Tânăr însoțite și de proiecte de căsătorie ale domnului Moldovei cu o domniță munteană”277, se vorbește chiar despre o „ambasadă” de pețitori în 1562, compusă din boierii moldoveni Avram, Banilovski, pârcălab de Hotin, și Ion Moțoc, despre portretul („icone sponse”) pornit spre Moldova 278. N-a reușit nimic (Despot fixase și nunta, în ziua de Sfânta Maria Mică și îi poftise, ca un european ce se pretindea, pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
prezența lui Petru Movilă (naș de cununie - zic unii cercetători - al celor doi miri), mitropolit al Kievului (înaltul prelat și-a marcat prezența printr-o Cuvântare duhovnicească, rostită în polonă și română 282) sau pe cele - eșuate - dintre emisarii Voievodului moldovean și Sigismund Rákóczy. Se încheiase chiar logodna dintre Sigismund și Ruxandra, desfăcută apoi - crede cronicarul sas Georg Krausdon vina familiei Rákóczy283. Se știe cu siguranță că trimișii lui Radziwstt, Mirski și Mierzynski, nobili leși, care au adus la Iași inelul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Stofele, care soseau în viguri, erau prelucrate. Iar hainele - cele mai multe - erau cusute în țară. Breslele croitorilor (niște „meșteri ai aparențelor” - ar zice un învățat francez) se numărau, în Moldova și în țara Românească, printre cele mai vechi și mai avute. Croitorii moldoveni vindeau haine (vestes venales) făcute la comandă, respectând modelele care circulau într-o zonă întinsă, în Transilvania și în Polonia 299. în 1489, sașii din Bistrița se plângeau regelui Ungariei de concurența pe care le-o făceau meșterii ce-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumea românească veche, Iași, Editura Polirom, 2006, pp. 235-238. 120. Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 687. 121. Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, vol. II, București, Editura științifică și enciclopedică, 1976, p. 296. 122. Pentru textele cronicarilor moldoveni, am folosit și următoarele ediții: Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei, ediție îngrijită, studiu introductiv, indice și glosar de P.P. Panaitescu, ediția a II-a, revizuită, București, E.S.P.L.A., 1958 (mai sus am pomenit ediția Constantin Giurescu din 1916, la care am
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și până acum, cele mai multe informații le-am extras din Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu, pp. 276, 287, 335, 405, 413, 350, 364. 249. Ibidem, pp. 47, 70, 18, 33-34, 99, 101, 61, 66, 62, 79, 40, 232, 206, 113. 250. „Exemplele” moldovene mi-au fost furnizate de Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 280, 291, 262, 278, 264, 265. 251. Ibidem, pp. 55, 88, 76, 94, 104, 172, 81. 252. Ibidem, pp. 32-33, 101, 31, 53, 75, 46, 303, 316, 442, 274. 253. Ibidem
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din munțâi ungurești, de jăcuia mănăstirile și alțâi dispré Bugeagu. încotro căutai tot de tâlhari dai”; „Pământul nostru pe acea vreme” - notează „Pseudo-N.Muste”[și „Pseudo-Amiras” îl confirmă] - „avea nevoie despre oștile leșești, ce venia din țara Leșească, împreună cu moldovenii joimiri și căzaci; prăda și jăcuia ce putea apuca”), alimentând copios brigandajul „de margine”. Văduvele își aveau locul lor printre victimele acestor acte de violență. Și răsculații făceau la fel Recidivând, în timpul lui Constantin Șerban, slujitorimea răsculată a continuat (rebeliunea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
leși, fie de cazaci - și cetele tătărești atacau în valuri. Polonezii par să fi fost preponderenți. Ei „umblau de strica în țară”, nu se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor de bandiți. Cronica Bălenilor vorbește despre un anume Camenețchi. Un altul, Crupenschi, boier cu ceva sânge leșesc, era chiar căpitan de „poghiiaz”. Neculce - autor al unei „liste a dezastrelor” cuprinzând proprietăți incendiate „în țară
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un gazetar talentat și pasionat, prob și de largă deschidere intelectuală. Colaborator devotat al publicațiilor ieșene, apropiat de cercul de la „Viața românească”, e prezent masiv și în periodicele bucureștene. Scrie în „Mișcarea”, „Gândul nostru”, „Rampa”, „Libertatea”, „Lumea” (1926-1936), „Politica”, „Pagini moldovene”, „Manifest”, „Chemarea”, „Opinia”, „Teatrul”, „Adevărul”, „Dimineața”, „Jurnalul”, „Revista română”, „Curierul”, „Dreptatea”, „Momentul”. Era redactor la unele - „Gândul nostru”, „Lumea”, „Dreptatea” - și se implică în redactarea revistei „Lumea copiilor”. Din 1936 face parte din Societatea Ziariștilor Progresiști. Semna Emil Sârgu, em
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
celebritate i-a adus-o inserarea în letopiseț a unei legende despre originea moldovenilor din tâlharii romani așezați de unguri în Maramureș, ca stavilă împotriva tătarilor. Șocant de falsă și gratuit denigratoare, „basna” aceasta a provocat indignarea nestăpânită a cărturarilor moldoveni și munteni (Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir ș.a.), pe care i-a determinat să dovedească în scrierile lor netemeinicia afirmațiilor puse astfel în circulație. Dacă lui S.D. i se datorează păstrarea cronicii lui Grigore Ureche (chiar și indirect
SIMION Dascălul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289681_a_291010]
-
cultura română, pentru a contribui la schimbarea mentalităților în această parte a țării. Acțiunea de culturalizare devine principalul mobil al gazetei. Preocuparea pentru cultivarea limbii române în Basarabia este explicită în articole ca Moldoveni, grăiți limba strămoșească de Pan Halippa, Moldoveni sau români? de Nicolae Dunăreanu. Sunt selectate scrieri de Emil Gârleanu, Nicolae Beldiceanu, George Coșbuc, C. Sandu-Aldea, dar se publică și versuri de V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu, Panait Cerna, St. O. Iosif, Alexie Mateevici, D. C. Moruzi, I.
SOARELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289740_a_291069]
-
ce se tipărește în 1856), atribuind neamului Sion o obârșie legendară, cu aparențe de veracitate istorică. Falsul izvod era menit să ateste străvechea noblețe a familiei, ai cărei membri se dovedeau, astfel, înrudiți cu cele mai de vază familii boierești moldovene. Cu același temei documentar și în acest spirit și-a gândit S. pătimașa lui operă, Arhondologia Moldovei. Pregătită minuțios de prin 1822, scrierea a fost întocmită între 1844 și 1856, dar publicată postum, în 1892. Cu o genealogie pe care
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
lângă ultimele informații vom lăsa să picure și câțiva stropi din literatură”. Ca urmare, încă din numărul 1/1922, sub semnătura G.D.M., este evocat Victor Ion Popa, în același număr, sub inițialele N.M., apărând și o prezentare romanțios-ironică a urbei moldovene. În seria a doua, mai puțin preocupată de probleme culturale, se publică totuși articole cum e cel aparținând lui Irimia Jitaru, Bârladul cultural. De reținut și intervențiile pe teme de actualitate ale lui A. Z. Volbură, Antisemitismul - o inepție și
SARJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289501_a_290830]
-
electivă. Era exclusă, Într-o formulare implicită, posibilitatea ca domnia să aibă ulterior un caracter ereditar, dinastic. Ca domnitor În unul din cele două Principate putea fi aleasă orice persoană, În vârstă de minimum 35 de ani, născut din tată moldovean sau valah, care putea justifica un venit funciar de 3.000 de galbeni și Îndeplinise cel puțin zece ani funcții publice. Investirea trebuia acordată În termen de o lună de către Poartă, ca și În trecut, În virtutea drepturilor ei de putere
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
relatarea zbuciumului eroinei principale, Olguța, și a sfârșitului ei, T. demonstrează că, împresurate de mercantilism, ființele candide și generoase sfârșesc prin a se prăbuși. Finalul alătură simbolic acestei drame disoluția așezărilor boierești de altădată și dispariția ultimilor reprezentanți ai aristocratismului moldovean. Prăvale-Baba, carte a cărei acțiune se desfășoară într-un târg patriarhal, sugerează ideea că în lumea modernă înțelegerea vieții în latura ei sublimă nu o mai au decât copiii și dezmoșteniții soartei, care, chiar și bătrâni, își păstrează ingenuitatea. Constrângerile
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
reține în special portretul lui G. Topîrceanu (cu o bună intuiție a psihologiei „personajului”) și acela al bunului său prieten Al.O. Teodoreanu, zis Păstorel. Dar mai înainte de a se încerca în literatură și parcă tot într-o descendență a scriitorilor moldoveni exersați în fața cuptorului și a grătarului, U. a întocmit și o „pravilă” modernă pentru pregătirea vânatului și a peștelui, chiar așa intitulată: Cum să preparăm vânatul și peștele (1966). După bine-cunoscute rețete bătrânești transmise de la o generație la alta prin
ULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290326_a_291655]
-
, Gavriil (prima jumătate a sec. XV), caligraf și miniaturist. Fiu al unui boier moldovean călugărit la mănăstirea Neamț și numit Paisie, U. se consacră și el vieții monahale, fiind cunoscut și sub numele Gavriil de la Neamț (sau Gavriil monahul). Copist înzestrat cu un mare talent, el a realizat o serie de manuscrise, întocmind mai
URIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290377_a_291706]
-
Cantemir, omul trebuie să lupte folosind inteligent „vremea” și „prilejul”; simțul civic; concepția despre cultură dezvoltată în jurul noțiunii humanitas; elogiul culturii; cultul civilizației antice și al limbilor clasice. Cercetând relația gândirii lui Cantemir cu Antichitatea, autorul identifică în umanismul învățatului moldovean un aspect inedit, determinat de contactele lui livrești cu stoicismul și mai ales cu neoaristotelismul renascentist, pe care îl susține cu analize nuanțate ale textelor cantemirene. Cultul civilizației antice greco-romane - observă V. - se leagă la Cantemir de problema originii latine
VAIDA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290408_a_291737]
-
sadovenizând..., Iași, 1994; Etnoestetica, Iași, 1998; Mic tratat de estetică teologică, Iași, 1999; Cazul Mărie sau Despre frumos în cultura orală, Iași, 2001. Ediții, antologii: De-ale lui Păcală. Snoave populare, București, 1964 (în colaborare cu Vasile Adăscăliței); Pe plaiuri moldovene, Iași, 1964; Mihai Lupescu, Tei-legănat, pref. edit., Iași, 1975; Mihail Sadoveanu, Poezia populară, pref. edit., Iași, 1981, Spre Emaus, pref. edit., cu o Predoslovie de Bartolomeu V. Anania, Iași, 1993; Alexandru Vasiliu-Tătăruș, Literatură populară din Moldova, introd. edit., București, 1984
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
I. Șiadbei, Cercetări asupra cronicelor moldovene, I, Iași, 1939, 23-35, passim; Călinescu, Ist. lit. (1941), 20-22, Ist. lit. (1982), 15-17; Cartojan, Ist. lit., II (1942), 144-153; Constantinescu, Scrieri, VI, 498-505; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 253-286; Al. Andriescu, Contribuția marilor cronicari moldoveni și munteni la dezvoltarea limbii literare, AUI, științe sociale, t. III, 1957, fasc. 1-2; Al. Rosetti, B. Cazacu, Istoria limbii române literare, București, 1961, 216-232; Lăudat, Ist. lit., I, 214-237; Ștefan Pascu, Sur la version latine de la chronique d’Ureche
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
1979; Petrescu, Configurații, 46-54; Simuț, Diferența, 6-11; Mihai Berza, Pentru o istorie a vechii culturi românești, îngr. și introd. Andrei Pippidi, București, 1985, 70-71, 90-98, passim; Manolescu, Istoria, I, 43-50; Gheorghe Bobină, Grigore Ureche, Chișinău, 1991; Grigore Ureche, în Cronicarii moldoveni, îngr. și introd. Dan Horia Mazilu, București, 1997, 21-116; Sorohan, Introducere, 156-180; N. A. Ursu, Contribuții la istoria literaturii române, Iași, 1997, 22-93; Dicț. analitic, II, 363-365; Dicț. esențial, 857-860. C.T.
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
în „Limbă și literatură” (1964), contribuție urmată de monografia dedicată cronicarului (1968), carte căreia i se vor alătura altele, despre Miron Costin (1973, 1995), Grigore Ureche (1979) și Radu Popescu (1987). Pe V. l-au atras cu precădere textele cronicarilor moldoveni, „hățișul” versiunilor și al redacțiilor, descurajant de controversate. A început cu Ion Neculce, căruia cei mai mulți exegeți i-au recunoscut doar harul de povestitor, punându-i la îndoială pregătirea cărturărească. „Subiectul” este cercetat cu o minuție caracteristică tuturor lucrărilor sale. Monografia
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
netulburate dintr-o cercetare în alta - din care creștea un Neculce artificial a fost serios șubrezită de V. pe baza folosirii unui mare număr de documente. Următoarea etapă a fost reprezentată de studierea scrierilor lui Miron Costin, magistrul tuturor cronicarilor moldoveni după veacul al XVII-lea. Lângă Miron Costin. Interpretări și comentarii trebuie așezat - în afara altora risipite prin reviste - un studiu din 1978, Raporturile lui Miron Costin cu domnitorul Ștefan Petriceicu. Au urmat cartea consacrată lui Grigore Ureche, investigație masivă cu
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
paternității cronicii. Cu totul demnă de relevat este tentativa lui V. de a identifica în postelnicul Constantin Strâmbeanu pe autorul Istoriei Țării Românești de la octombrie 1688 până la martie 1717. O cercetare din 1989, prin care cercetătorul se întoarce la cronicarii moldoveni, Cronica anonimă a Moldovei (1661-1709). Pseudo-Nicolae Costin, încearcă să lumineze starea unui text asupra căruia s-au aplecat mulți. Din nou o foarte atentă prefirare a tuturor datelor, o izbutită așezare în sistem și strădania de găsire - în persoana lui
VELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290477_a_291806]
-
Comisia a 8-a, Cercetarea paleoliticului superior european din cadrul Uniunii Internaționale de Științe Preistorice și Protoistorice, la Nitra (Cehoslovacia) și Cracovia (Polonia), în noiembrie 1989; pe vremea aceea, noi eram Republica Socialistă Românie, iar el, Ilie Borziac, aparținea Republicii Sovietice Moldovene, relațiile directe fiind interzise între românii de la vest de Prut și cei de la est de acest râu. Atunci, la Nitra, Ilie Borziac mia spus că ar merge pe jos până la Putna, la mormântul Voievodului întregii Moldove, Ștefan cel Mare. După
OMAGIU BUNULUI PRIETEN ŞI COLEG. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]