1,975 matches
-
aici sună ca o farsă, și cu prietene platinate. Snobi cu aer de boemi, care provin din mahala, dar care se laudă că s-au născut cu lingurița de argint în gură. Flash-urile fotografilor de la tot felul de reviste mondene de calitate îndoielnică. Chardonnay ieftin. Conversații diluate. Bârfa ca singura limbă vorbită. Până și cele mai interesante personaje își pierd calitățile după ce petrec prea mult timp în circuitul acestor petreceri. Eram cinică, da. Dar eram și destul de bine informată. Vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
de petrecărețe de frunte, toate îmbrăcate din cap până-n picioare în alb (care e noul gri al sezonului, care a fost noul negru al sezonului trecut), s-a poziționat într-un colț, lângă niște rafturi cu cărți. Patrick McMullan, fotograful monden numărul unu, a început să se foiască și el prin preajmă. Fetele, timide foarte, se prefăceau că nu au observat aparatul de fotografiat uriaș care atârna de gâtul tipului. Apoi Patrick a început să facă poze. Una dintre fete, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
carte despre diete, scrisă de Alexa Hanley, a intervenit Graham fără să piardă timpul. Cred că n-am auzit corect, m-am gândit. Hanley era o adolescentă, debutantă într-ale mondenităților, care era faimoasă pentru subțirimea exagerată a trupului. Săptămânalele mondene publicau în mod constant fotografii cu Alexa, un soi de schelet ambulant, îmbrăcată în bikini tanga, la Chateau Marmont. Titlurile care însoțeau fotografiile erau de genul „Periculos de slabă?“ sau „E Alexa anorexică?“. Ideea că Alexa Hanley scria o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
o avere pe haine și coafor. Are părul creț de la natură, dar toată lumea crede că e drept, pentru că se duce la coafor la fiecare două zile. Are un mic butic care merge destul de bine. Iar Elaine apare mereu la rubricile mondene, datorită faptului că stă cu vreo câteva starlete. Ei bine, înțelegerea e următoarea: ea le împrumută gratis rochii de fiecare dată când trebuie să se ducă într-un loc elegant. Ele, în schimb, îi fac reclamă de fiecare dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Nu cred că Elaine mă place. Se poartă puțin ciudat cu mine. De parcă nu mă crede destul de bună pentru Tim. Soțul ei e mult mai drăguț. E mai relaxat, îi place să joace golf și nu e atras de scena mondenă. Nu-mi dau deloc seama cum a ajuns cu energica Elaine. Ne terminăm cina și schimbăm priviri pline de înțeles. Cel puțin mie mi se par pline de înțeles. Dar poate că el se uită la mine gândind: „Ăă... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
Arunc o privire pe titluri și cam atât. Nu e nimic decât moarte și disperare în lume acum. Dacă nu e un afurisit de război, e un cutremur sau se aruncă vreunul în aer în numele religiei. Apoi dau la paginile mondene, ca să mă înveselesc. Îmi place să văd poze cu oameni care au ieșit în oraș și se distrează. Dar când dau pagina, îmi stă inima-n loc. Mă simt amețită. Iată-l. Adam. O poză imensă domină pagina. E în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
femeia a apărut în ușă, iar acum se uita prin restaurant. Julia a recunoscut-o pentru că văzuse fotografii cu ea în albumele de familie ale lui James și era sigură că și Deborah văzuse fotografii cu ea, probabil în paginile mondene ale vreunei reviste. Cu toate astea, Julia i-a făcut cu mâna. În vreme ce Deborah își croia drum către masă, trecând pe lângă șase oameni de afaceri așezați aproape de ușă, Julia a observat, cu satisfacție, că nici măcar unul dintre respectivii bărbați nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
nevoie de cuvântul „propriu“? Nu e o construcție pleonastică? întreabă Finn. Oh, da, ai dreptate! Daisy se uită pe listă și corectează greșeala depistată de Finn. —Nu ai pregătire jurnalistică, Daisy? o tachinează Finn. Da, însă mă ocup de domeniul monden, iar în acest caz folosirea adjectivelor în exces este chiar necesară, îi explică ea fără nici un pic de ironie. În orice caz, noi trebuie să ne bucurăm pentru Charlotte, care a făcut un mare pas înainte. Cuprinși de entuziasmul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
obișnuiți, e ăla care face gafa, Întrebându-l ce mai face frumoasa dumneavoastră soție, pe unul pe care tocmai l-a părăsit nevasta. Am redat ideea?”. „Ați redat-o. Cunosc dintr-ăștia.” „Imbecilul e foarte cerut, mai ales În ocazii mondene. Îi pune pe toți În Încurcătură, dar după aceea oferă material de comentariu. În forma lui pozitivă, devine diplomat. Vorbește În afara paharului când gafa au făcut-o alții, abate discuția În altă parte. Dar nu ne interesează, nu e niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
din atlaz de culoarea stânjeneilor, cu guler dantelat, încălțată cu papuci de atlaz, cu vârfuri întoarse ienicerește și având picioarele elefantiazice înfășurate în fâșii așijderi de atlaz, de aceeași nuanță. Părul, vopsit tot mov, îl poartă strâns într-un coc monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele precum fundul buteliilor uzate de sifon și care, cățărați cu parapon pe șaua îngustă a nasului ei, coroiat ca un plisc, o fac să semene la perfecție cu o bufniță. O bufniță
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
s-a pus convențional, căci Nadina n-avea nici o simpatie pentru familia Predeleanu și o frecventa numai la zile mari și din pricina lui Grigore. De altfel, simțămintele erau reciproce. Dacă Nadina socotea pe Tecla o ipocrită fără înțelegere pentru viața mondenă, Tecla o găsea pe Nadina mai mult aventurieră. Ea cunoștea multe din câte circulau asupra doamnei Grigore Iuga și știa că sunt mai multe pe care nu le cunoștea și nici nu dorea să le afle. Din toată familia, singură
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pune să ne cânte colinde ardelenești... Crăciunul cădea într-o joi. Nadina hotărî să plece cu toții marți după-amiază la Amara, să doarmă acolo în tihnă, ca să fie odihniți pentru seara din ajun. În Gara de Nord îi aștepta numai Raul; ceilalți cavaleri mondeni se scuzaseră în ultimul moment. De-abia dincolo de Chitila apăru și Titu Herdelea, radios și aferat. Minți că a sosit chiar când a plecat trenul și s-a instalat în alt compartiment. De fapt venise cu o jumătate de oră
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
toate defectele! replică Olga cu vioiciune, apărîndu-și pasiunea. Grigore nu se amestecă în controversă de teamă să nu ajungă la Nadina. Discuția alunecă asupra marii serbări ce o pregătea societatea filantropică "Obolul", pentru 19 februarie, la Teatrul Național. Era evenimentul monden cel mai important. Întreaga familie regală avea să fie de față și toată lumea cea mai bună. Locurile, deși cu prețuri fabuloase, se reținuseră. Se întrevedea chiar necesitatea să se repete spectacolul spre a putea satisface barem cererile cele mai simandicoase
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gândi la aventuri amoroase. De altfel, acuma toată "curtea" lui îi apărea sie însuși mai mult ridicolă decât pasionată. Parcă ar fi înțeles subit că e om bătrân și nu-i șade bine să dea târcoale unei cucoane tinere și mondene ca Nadina, care n-are ce găsi la dânsul, dacă vrea iubire, și care, tolerîndu-i totuși oftările, cel mult se amuză pe socoteala lui. Nadina era veselă, ciripea, umbla de ici-colo să se intereseze de masă și mereu zicea avocatului
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
coniac își păstra mirosul de băutură chimică, proastă. Deși era mai mare decât oricare alta pe care o văzusem, în noaptea aceea era plina până la refuz. Oriunde priveai, întîlneai figuri cunoscute, ofițeri și pictori, câțiva preoți bărboși, industriași și femei mondene, toți surescitați de inovația neașteptată adusă ruletei. Tabla pe care doi tineri în cămăși scriau cotele pariurilor ocupa tot peretele din spatele lădiței pe care trebuia să se urce Ruletistul. Acesta apăru după un timp, abia străvăzîndu-se prin fumul albastru din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
alb de mătase. Pe catifeaua gheridonului, mâna osoasă încă mai șovăie nehotărâtă și, ca și când ar voi să mai câștige timp, unghia uscată râcâie abia auzit conturul unui nufăr brodat. Tânărul Titi Ialomițeanu se simte apăsat de tăcere. Doar incapacitatea lui mondenă l-a gonit pe Profesor înapoi la scrisori. O clipă pe care tânărul o suportă greu - cea de acum -, când, cu mâinile la spate, examinează un porțelan de pe șemineu : o păstoriță visătoare, cu mâna la tâmpla căpșorului blond, îngrijit frizat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lor de porțelan vermeil, la neverosimilul lor păr luminos... în afara prieteniei pentru dragul de Karl, nu-și permite să lege altele ; disprețuiește sclipirea frivolă a conversațiilor obișnuite, neputându-se opri să jinduiască la alții solidaritatea amicală ori succesul galant și monden... Iar seara, bineînțeles, continuă să scrie în vechiul caiet : Kölnisch Anonim : Cristos în Grădina Ghetsimani. Autorul necunoscând nu numai legile perspectivei și anatomiei, dar nici desenul, cu atât mai mult nu-mi dau seama de unde vine efectul artistic, mai ales
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
tot, în întuneric, lespezile de piatră înfundate în pământul gras, acoperite de mușchiul verde negru. Aici, penumbra dulce a salonului, împăienjenindu-se de amurg, mobila de mahon care nu mai lucește a nou, conversația Profesorului Mironescu, încălcând cu bună-știință codul monden care i-ar cere să rămână spumoasă, agreabilă și superficială. Iar dincolo de cămașa cu guler tare, gheara puiului de vulpe care i se zbate sălbăticit la piept, care își înfige tot mai adânc în carnea lui ghearele însângerate. însă pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
opozant de salon al guvernului, adică domnul Ialomițeanu, la serviciul Cenzurei, într-un loc-cheie al secretelor politice ? M-am gândit deodată, à propos de amicul nostru, că acele mici întrebări stupide ce se înverșuna să le puie în toate ocaziunile mondene se poate să nu fi fost deloc gratuite ! Posibil să fi oploșit pe lângă noi un mouchard, ca s-o spun de-a dreptul ! Pentru cine exact spionează (dacă nu-mi încarc cumva sufletul cu bănuieli nedrepte, hrănite de resentimentele mele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
scris cu finețe. Să adaug și că are șansa câtorva personaje memorabile, dintre care se detașează Vica (madam Delcă), meritând ea singură o pagină de caracterizare. Gabriela Adameșteanu stăpânește la fel de bine ambele registre : și pe cel individual, aparent minor, psihologic, monden și burghez, și pe acela colectiv, politic, în care războiul și refugiul sunt privite ca mari catastrofe naționale. împletirea lor e absolut remarcabilă, firească. Scene de neuitat găsim în amândouă : întâlnirea din grădina cu trandafiri dintre Sophie și Ialomițeanu ; așteptarea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ar fi dorit să călătorească. Brian detesta călătoriile, lui îi plăcea să stea acasă și să citească. Stăteau amândoi acasă și citeau. lui Gabriel i-ar fi plăcut să primească musafiri și să fie invitată. Brian se gândea că viața mondenă e falsă. Nu primeau musafiri și nu făceau vizite. Brian mânca repede, Gabriel mânca încet. Mesele se încheiau în momentul în care Brian termina de mâncat. Brian era adeseori irascibil, uneori furios și, când era foarte supărat (dar acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
familiei sale. Totuși, nu era un fanatic și, din când în când, la câte o petrecere, ca să facă plăcere gazdelor, lua câte un pahar cu sifon sau tonic stropite cu puțin vermut. De astă-dată se uită cu dezaprobare la recuzita mondenă. Sper că tu nu bei, sau da? Doamne ferește! răspunse Hattie, râzând. N-am pus în viața mea gura pe un strop de alcool. Rozanov își spuse: „N-a pus gura pe alcool, dar o va pune. Și eu nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui Hattie, de care cine știe cum făcuseră rost. (Un „binevoitor“ îi trimise lui John Robert un exemplar din revistă, împreună cu o scrisoare în care deplângea publicarea unor lucruri atât de calomnioase.) Din fericire pentru filozof, ignoranța lui în ce privea lumea mondenă îl împiedică să-și imagineze măcar ce versiuni fanteziste și malițioase circulau în Ennistone pe seama evenimentelor. Nu pentru că cineva i-ar fi purtat vreo pică profesorului. Dimpotrivă, îl priveau cu afecțiune, ca pe un fel de mascotă a orașului. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
care abundă la nunți, s-au declarat convinși că ea și Sir David erau făcuți unul pentru celălalt. Gavin Oare nu a fost invitat, dar Mike Seanu, ocrotit de aripa grupului Nesta, Olivia și Valerie, a venit ca să „acopere“ rubrica mondenă de la Gazette. Ruby, care nu mai era în serviciu la Belmont, a venit în calitate de musafir, dar le-a ajutat pe Gabriel și pe Dorothy Osmore la spălatul vaselor. Judy Osmore, ca să-i facă o plăcere lui Gabriel (pentru că e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
urmări privirea și zâmbi ridicând ochii spre el. N-a căzut de la mine. Eu ce-mi pică în gheare nu scap! amenință ea în glumă. Dragoș găsi atât de absurd contrastul dintre Alexandra cea ponderată de toate zilele și femeiușca mondenă și dezmățată ce încerca să pară acum, după câteva înghițituri de vin, că izbucni în râs. Alexandra râse și ea. Vreo două capete zâmbărețe se întoarseră spre ei, dar nimeni nu se apropie. Scuză-mă, spuneai ceva mai înainte? Nu
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]