1,599 matches
-
o înțelegere aprofundată a activității științifice a lui George Manu, a se consulta substanțialul studiu George Manu. Monografie, ediție îngrijită de Gheorghe Jijie, București, Fundația Profesor George Manu, Editura Elisavaros, f.a., pp. 49-119. Această lucrare fundamentală, primul și singurul studiu monografic, până acum, despre una dintre personalitățile culturii și rezistenței românești anticomuniste este prefațată de un text exemplar al Profesorului Mircea Nicolau, unul dintre elevii lui Nae Ionescu, Un om printre oameni ce încearcă să reveleze fațeta esențială a omeniei (G.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Iași. Fulvio Di Gregoriu (Trieste) a avut amabilitatea să ne ofere scrieri recente asupra istroromânilor, cărți și reviste. Ne mulțumește pentru materialul bibliografic în domeniu, aflat la Biblioteca Mihai Eminescu din Iași. Lucrează de mai mulți ani la un studiu monografic care: „Doresc să fie un mijloc prin care asemenea popoare vor dobândi conștiința propriei identități culturale. Nerea Obradovici - Croația, Lilian Cvecici - Flushing ne trimit două povestiri legate de mediul istrian și cer să le facem cunoscute pe cât posibil articole privind
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
a beneficiat de reportajele Prof. Viorel Coman de la Filiala Constanța înregistrate la locuitorii din zona Grecia și Macedonia și de ancheta făcută de președintele filialei din Tulcea Elena Pogurschi în satele din Dobrogea. Dumitra Petricu scrie (Cluj- Napoca 2000) studiul monografic „Meglenoromânii din Cerna (ieri și azi)”. Privitor la originea meglenoromânilor sunt mai multe ipoteze pe care le redăm după Gh. Ivănescu (1980). Vecinătatea originară a bănățenilor, crișenilor morlacilor și oltenilor cu meglenoromânii explică asemănările de limbă dintre ei. Alți cercetători
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Bolliac, Ion Ghica ș.a. Texte exprimând o opoziție identică la invazia culturii și civilizației apusene, pot fi culese și din alți autori, mai obscuri, încă din 1820-1826, printr-o participare la un curent ideologic larg, care ar merita un studiu monografic special. În acest cadru ne mulțumim să dăm doar câteva sugestii și indicații, de aprofundat ulterior, cu toată documentarea și rigoarea necesară. Dacă mai trebuie o dovadă suplimentară, se poate demonstra oricând, și cu citate la fel de abundente, că și ardelenii
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Comunicare prezentată la Colocviul Traducătorilor și Editorilor de Literatură Română, Sinaia, 20-21 iunie 1991, in: România Literară, XXIV, 27, 4 iulie 1991. II. Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999, 1-3/2000. 2. Europa: o idee în expansiune, in: Transilvania, serie nouă, XXI, 3-4, 1992, pp. 6-10 (număr european monografic). Text tradus în limba maghiară în revista Korunk, 6/1992 (Cluj); reprodus în versiunea română a redacției
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ideea europeană și literatura europeană 1. Idei simple despre Europa, in: Secolul 20, Europele în Europa, număr monografic, 10 12/1999, 1-3/2000. 2. Europa: o idee în expansiune, in: Transilvania, serie nouă, XXI, 3-4, 1992, pp. 6-10 (număr european monografic). Text tradus în limba maghiară în revista Korunk, 6/1992 (Cluj); reprodus în versiunea română a redacției și în Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk (Cluj, 1994), pp. 55-59. 1. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
conceptului de Europa și «European». Câteva considerații istoriografice, in: Istoria ca lectură a lumii. profesorului Alexandru Zub, la împlinirea vârstei de 60 de ani. Volum coordonat de Gabriel Bădărău, Leonid Boicu și Lucian Năstasă (Iași, 1994), pp. 145-153. IV. Numere monografice recente de reviste 1. Naționalism și europeism, in: Alternativa. Supliment politic, Cotidianul, II, 11, 5 noiembrie 1993. 2. Europa actuală: criză și misiune, in: Transilvania, XXI, serie nouă, 3-4/1992. 3. Cumpăna. Antologia revistei de cultură Korunk, I, Cluj, 1994
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Sunt lucrări de medalistica românească, {\cîte 14} care acreditează ideea că Saraga, nume ce apare pe o serie de medalii realizate la Iași, este al unui gravor, deci creator de medalii (artist medalier). Documentele de arhivă, cât și o lucrare monografica a lui Ion Massof {\cîte 15} vor clarifica statutul familiei Saraga în raport cu creația medalistica ieșeana. Studiul medaliilor și al documentelor de arhivă ne-au ajutat să stabilim și poziția lui Nicolae Sternberg în această problemă. În aprilie 1912, Elias Saraga
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ilustram medalia în figurile 59 av și 59rv cu imagini scanate după planșa 2 din studiul catalog de medalistica tematica semnat de doamnele Katiusa Pârvan și Mariana Neguțu, pe care il recomandăm călduros celor interesați{\cîte 74}. Într-o opera monografica de prestigiu dedicată lui Al. I. Cuza {\cîte 75} este reprodusa o medalie care nu are nici un element comun cu cea descrisă mai sus. Efigia, reprezentările și legendele definesc o altă realizare ce se încadrează tematic în grupă medaliilor care
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Iași va fi încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, si va fi ridicată pe noi trepte valorice la București, în perioada interbelică. Alături de contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
încununată cu primirea în cel mai înalt for științific al țării, Academia Română, în anul 1919, si va fi ridicată pe noi trepte valorice la București, în perioada interbelică. Alături de contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Academia Română, în anul 1919, si va fi ridicată pe noi trepte valorice la București, în perioada interbelică. Alături de contribuțiile absolut originale în domeniul sociologiei (școală sociologică monografica și metodă monografica, pe baza cărora a organizat, între anii 1925 - 1948, cercetarea monografica a satelor din România), cunoașterea obiceiurilor și patrimoniului cultural al satelor, legiferarea, ca prioritate mondială, a cercetării sociologice, propagandă culturală în mediul rural și bogată activitate publicistica, Dimitrie Gusti a înființat în capitală, împreună cu Victor Ion Popa și H. H.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
puternic marcată de ani si bărbia sprijinită în mâna stângă, de pe avers, precum și mâinile cu baghetă dirijorala, care ies din ramul de laur și care domină întreg reversul. PERSONALITĂȚI DIN DOMENIUL ȘTIINȚELOR AGRICOLE ION IONESCU DE LA BRAD În lucrarea monografica din anul 2002, dedicată învățământului superior agronomic ieșean, profesorul universitar consultant Constantin Vasilica, unul dintre autorii coordonatori ai acesteia, afirmă că Ion Ionescu de la Brad a ținut „primul curs academic de agricultură ce s-a predat în țara noastră”, la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
va consacră pe plan mondial, în 1892, revine în orașul studiilor liceale la Catedră de Igienă a Facultății de Medicină. Aici, în strânsă colaborare cu Clinică de Boli Infecțioase, orientează cercetările pe linia medicinei experimentale (și nu preponderent statistice și monografice, cum erau orientate școlile de igienă din București și Cluj). Contribuțiile sale importante au condus la măsurile necesare eradicării malariei în România, ele vizând însă și alte boli contagioase, precum difteria malignă, scarlatina, tifosul exantematic, variolă ș.a. A contribuit, susținut
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
BIOLOGIE ȘI MEDICINĂ, EFORTURI APRECIATE DE COMUNITATEA ȘTIINȚIFICĂ INTERNAȚIONALĂ, PRIN ACORDAREA ÎN 1974 A PREMIULUI NOBEL, CEEA CE CONFERĂ UN PRESTIGIU STRĂLUCIT ȘTIINȚEI ȘI CULTURII ROMÂNEȘTI”. (fig. 133). În consens cu finalul textului de pe placă respectivă, adăugăm câteva precizări din lucrarea monografica a lui Radu Iftimovici, George Emil Palade, primul român laureat al Premiului Nobel. „Palade e un produs al școlii românești. A fost format de Rainer și de Grigore Ț. Popa. Când s-a stabilit în America, era deja un om
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a scris mult și se va mai scrie. În rândurile de față ne propunem doar să poposim asupra unor amintiri legate de minunata personalitate Victor Ion Popa și Dodești, mai cu seamă. Ca urmare a punerii în practică a metodei monografice de cercetare sociologică condusă de profesorul Dimitrie Gusti s-a fixat și pentru satul Dodești o echipă de studenți, începând cu anul 1935, care avea să fie condusă de Victor Ion Popa în calitate de inspector al Fundațiilor culturale regale, ajutat de
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
perioade, dar mai ales pentru etnogeneza poporului român. Nu s-a mulțumit cu atât: cercetarea trecutului satului l-au pus în posesia unor documente, printre care și unul de la Ștefan cel Mare, datând din anul 1495. A făcut numeroase însemnări monografice cu privire la satul Dodești, rămase fiului său Sorin Popa. Mereu în căutare, de la motivele ornamentale, de la culorile de pe oale a trecut la etnografie, mânat de dorința de a descoperi costumul național local. Analizând scoarțele vechi, culorile naturale folosite, cusăturile de pe ștergarele
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93468]
-
cu dramaturgul Victor Ion Popa și soția sa - actrița Maria Mohor, pe care i-au găzduit cu o nobilă deschidere sufletească (foto 6). Prin anii 1935-1937, omul de cultură Victor Ion Popa, se afla în echipa de organizare a campaniilor monografice, alături de inițiator - renumitul sociolog Dimitrie Gusti, de H. H. Stahl, Traian Herseni, de B. Iordan ș.a. V.I. Popa a obținut aprobarea și răspunderea de a conduce personal desfășurarea unei cercetări sociologice la Dodești, începută în vara anului 1935 și terminată
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
și Vasile Baciu începe în casa preotului și continuă la învățător care reușește,parțial,să-i împace pe împricinați. Hora este “ab initio”, centrul din care pornesc două căi ale narațiunii, care evoluează paralel și se interferează, generând imaginea completă,monografică a vieții satului românesc.Cel de-al doilea drum, ne dezvăluie un real roman în roman, acela al intelectualității întruchipate,întâi de toate de preot și învățător cu părțile pozitive și lipsurile lor inerente. Zaharia Herdelea, tipul micul funcționar, aidoma
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
său, soarta, ar fi, astfel, un dat, un înscris sacru de la care omul nu se poate abate nici în momentele de răscruce ale vieții, precum alegerea soțului (soției) și felul morții. Aceeași vastă problematică a destinului revine în alte contribuții monografice, consacrate unor chestiuni folclorice specifice, dar unde ideea de destin survine obligatoriu. Valer Butură, în Cultura spirituală românească, definește cultura spirituală prin raportare la cultura materială și ajunge la concluzia că există între cele două o strânsă interdependență. Un exemplu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sintactică.............................................. 137 7. Pasivizarea verbelor de percepție. Efecte ale pasivizării.................................. 138 8. Concluzii................................................................................................................ 143 ÎNCHEIERE......................................................................................................................... 144 ANEXĂ............................................................................................................................... 150 BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 153 INTRODUCERE 1. Precizări metodologice Lucrarea Modalități de exprimare a percepțiilor fizice. Verbele de percepție în limba română este o cercetare monografică a clasei verbelor de percepție din limba română. Tema propusă a fost studiată, după cunoștința noastră, în puține lucrări de lingvistică românească. Cele câteva referințe din bibliografie prezintă aspecte particulare importante vizând semantica câtorva unități din clasa lexico-gramaticală a verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a treia a capitolului ne vom îndrepta atenția către polisemia verbală, oprindu-ne în mod special la verbul cel mai bogat semantic dintre verbele de percepție - a vedea. Ilustrând modul în care este definit verbul în câteva dicționare sau lucrări monografice, vom semnala anumite dificultăți de analiză a structurii semantice a verbelor de percepție. În ultima secțiune a capitolului vom prezenta tipurile de transferuri semantice suferite de verbele de percepție prototipice. Analiza polisemiei verbelor de percepție pornește de la sensurile lexemelor specificate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prin dificultatea delimitării discrete a sensurilor, cu atât mai mult cu cât nu toate dicționarele trimit la contexte specifice de utilizare a acestora, care ar ușura procesul de categorizare (vezi supra, 2.2). Remarcăm aceeași problemă și în cazul analizelor monografice, care, abordând polisemia unui item dintre verbele de percepție, îi atribuie acestuia un număr diferit de sensuri 58. O altă explicație pentru acest aspect poate fi comasarea mai multor sensuri într-unul singur, dat fiind că verbele de percepție desemnează
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Pornind de la aceste modele, semnalăm și câteva probleme, inconsecvențe sau contradicții prezente în analizele care au în vedere structura polisemantică a verbului de percepție a vedea. 3.1.2.1. Analiza Alm-Arvius (1993) Un punct de pornire îl constituie studiul monografic asupra verbului see 'a vedea' propus de Alm-Arvius (1993). Sensul primar al verbului see apare la autoare descompus în următoarele trăsături semantice: (10) [1] individual(s) [2] perceive(s) (a) 'pick(s) up'61 (b) 'make(s) out' [3] external
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
capitolul următor, verbul specific percepției vizuale - a vedea - înregistrează cele mai numeroase extinderi către domeniul semantic intelectual și mental. 4. Concluzii În prima parte a acestui capitol am încercat să observăm, pe baza unor modele lexicografice și a unor lucrări monografice dedicate temei analizate, cum sunt definite verbele de percepție și care sunt problemele pe care le întâmpinăm în descrierea structurii lor semantice. Pe baza unor teorii consacrate, am sugerat că o descriere cât mai exactă a structurii semantice trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]