5,397 matches
-
făcută de stat, nu de către piață. Chiar și elitele antreprenoriale se bazau mai mult de redistribuirea de către stat a resurselor decât pe redistribuirile piețelor. Deși se caracterizau prin utilizarea mecanismelor piețelor - dobânzi, rate ale profiturilor, curs de schimb, relații angajator-angajat, monopoluri de piață etc. -, pentru redistribuirea resurselor, statul și veniturile sale rămâneau o componentă-cheie a mecanismului. În vreme ce elitele politice (parlamentarii, membrii aleși ai autorităților locale, miniștrii, participanții la revoluția din decembrie 1989, foștii deținuți politici etc.) și cele sociale (intelectualii, artiștii
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
facilități legislative, fie prin alocarea directă a banilor publici, elitele antreprenoriale utilizau piața pentru a ajunge la aceeași alocare suplimentară de bani publici prin contracte preferențiale, scutiri de taxe și impozite, subvenționări directe sau indirecte, credite preferențiale, garanții de stat, monopoluri de piață etc. Rezultatul acestei situații create imediat după revoluție și „cristalizate” vreme de peste un deceniu și jumătate a fost defavorabil reorganizării societății după modelul societăților capitaliste dezvoltate. Vreme de 15 ani, societatea românească s-a zbătut să-și definească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest curs de revenire ajunsese la peste 30 lei/1 $. Diferența era subvenționată de la bugetul de stat. Aceasta era o decizie politică și a fost lăsată în seama unor administrații specializate, denumite „întreprinderi de comerț exterior”, care dispuneau de un monopol important - cel al relațiilor cu potențialii clienți internaționali ai produselor românești și cu principalii vânzători de produse necesare economiei românești. Merită subliniat că acest monopol se baza pe o infrastructură cu totul specială, alcătuită din informații și relații interpersonale. Tehnocrația
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
lăsată în seama unor administrații specializate, denumite „întreprinderi de comerț exterior”, care dispuneau de un monopol important - cel al relațiilor cu potențialii clienți internaționali ai produselor românești și cu principalii vânzători de produse necesare economiei românești. Merită subliniat că acest monopol se baza pe o infrastructură cu totul specială, alcătuită din informații și relații interpersonale. Tehnocrația care domina funcțiile comerciale ale producătorilor industriei comuniste era împărțită în două componente foarte diferite între ele: cea destinată pieței interne și cea destinată pieței
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
a treia direcție a evoluției pieței bunurilor destinate populației este cea a raporturilor dintre alimente și bunurile nealimentare, produse industriale ale industriei socialiste. Așa cum era de așteptat, tranziția comunistă a acordat administrativ - și a putut controla cu ușurință realizarea lui - monopolul comerțului cu bunuri nealimentare comerțului socialist. Produse sub strict control politico-administrativ, bunurile industriale puteau fi distribuite de asemenea sub strict control politico-administrativ. Ceea ce nu a putut controla statul socialist și clasa politică comunistă a fost în primul rând consumul alimentar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
considerată o primă victorie importantă a noului capitalism asupra socialismului opresiv. Populația a primit dintr-odată dreptul de a deține valute convertibile, chiar dacă utilizarea lor era încă puternic restricționată de controlul pe care statul îl deținea în acest domeniu. Acest monopol a afectat multă vreme agenții economici, dar a avut un impact minor asupra populației, care a început să-și transfere rapid economiile din monedă națională în valută convertibilă. Hiperinflația care a izbucnit în 1991 a accelerat acest proces, a cărui
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
private față de o firmă de stat în cazul în care această impunere va conduce la naționalizarea acelei firme - căci, politic, statul este orientat spre susținerea sectorului privat în dauna sectorului de stat. Cum statul român își menținuse, prin intermediul regiilor autonome, monopolul și proprietatea asupra unor produse considerate strategice - cum ar fi energia sau combustibilii etc. -, era limpede pentru tehnocrații industriali că statul nu va impune plata datoriilor către ceea ce producea el însuși din motive politice, căci ar fi refăcut repede proprietatea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în cooperare cu Ministerul de Finanțe și se afla sub influența decisivă a sistemului bancar și financiar. Influența lor asupra pieței era minimă, chiar mai scăzută decât în timpul comunismului. Conducătorii producției industriale nu mai controlau, în timpul tranziției, piața nici prin monopolul asupra aprovizionării, monopol pe care l-au deținut în timpul comunismului, dar pe care l-au pierdut imediat după revoluție. În timpul comunismului, economia - adică populația și industria -, trebuiau să cumpere ceea ce elita tehnocrației industriale era în stare să producă. Începând cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Ministerul de Finanțe și se afla sub influența decisivă a sistemului bancar și financiar. Influența lor asupra pieței era minimă, chiar mai scăzută decât în timpul comunismului. Conducătorii producției industriale nu mai controlau, în timpul tranziției, piața nici prin monopolul asupra aprovizionării, monopol pe care l-au deținut în timpul comunismului, dar pe care l-au pierdut imediat după revoluție. În timpul comunismului, economia - adică populația și industria -, trebuiau să cumpere ceea ce elita tehnocrației industriale era în stare să producă. Începând cu 1990 însă, atât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acest domeniu fiind în mult mai mare măsură dominat de elitele cosmopolite ale Capitalei. În România, orașul capitală joacă un rol cu totul special, comportându-se, practic, ca o altă societate, pentru că această comunitate conține vârfurile politicii, vârfurile administrației și monopolul asupra relațiilor internaționale, fie ele economice, culturale sau diplomatice. Opoziția tehnocrație financiară - tehnocrație industrială a fost rapid transferată în alte opoziții, latente, care își așteptau o expresie ideologică și chiar politică: Capitală - provincie, național - local, internațional - național, ba chiar și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
proprietății întregului popor, în forma proprietății cooperatiste și chiar a proprietății individuale. Un singur sector din această periferie a fost considerat strategic de regimul comunist, și lui i s-a rezervat un articol special în Constituția socialistă - comerțul exterior, declarat monopol al statului român. Or, comerțul exterior a fost unul dintre primele domenii privatizate. Privatizarea lui s-a făcut cu atât mai ușor cu cât nu avea imaginea - în ochii unei opinii publice aflate încă în plină economie socialistă și puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
acestei noi clase sociale, în tranziție. Al doilea mecanism important a constat în a le asigura posibilitatea directă de a încasa taxe de la populație și agenți economici, fie prin intermediul unor acte legislative de-a dreptul „feudale”, fie prin intermediul asigurării unor monopoluri pe piață. Primul caz poate fi cel mai bine ilustrat prin intermediul așa-numitului „timbru literar”, o taxă pe care orice cumpărător pe piață al unei cărți o plătește unei asociații non-guvernamentale și non-profit, bănuită că ar trebui să supraviețuiască din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se intereseze serios de piața internă a țării. Un exemplu care poate fi considerat clasic este cel al producției de alimente, iar dintre alimente, cel al producției de pâine, principalul aliment românesc. În comunism, producția de pâine a fost, firesc, monopol de stat. Introducerea economiei de piață începând cu 1990 a transferat rapid producția de pâine dinspre sectorul de stat către sectorul privat, într-o formă sui generis a economiei de piață, dar nu a economiei capitaliste. Rezultatul a fost că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost nevoită să acționeze cel mai dur împotriva lor. După ce, în primii doi ani de zile, guvernul PSD s-a străduit să ofere scutiri de taxe și datorii, subvenții ale prețurilor, contracte guvernamentale prioritare, acces preferențial la privatizare și chiar monopoluri, începând cu 2002, este nevoit să atace însăși infrastructura capitalului național. Legiferează obligativitatea separării afacerilor de politică, acceptă un calendar al renunțării la subvenții, consacră principiul privatizării prin investitor strategic european, declanșează campania anticorupție, realizează macrostabilizarea, susține creșterea monedei naționale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
instituțiilor de partid (cf. Ludz, 1976a). Pentru acești autori, cea de-a doua fază se caracteriza prin restabilirea parțială a legalității, printr-un exercițiu limitat al terorii. Criticii teoriilor „modernizării” li se reproșează faptul de a fi considerat posibilă menținerea monopolului politic al partidului comunist În condițiile unui proces accelerat de diferențiere socială. Speranța reformista a unor autori precum Konrad-Szelenyi sau Ludz, care considerau marxismul capabil să-și conserve rolul Într-o societate condusă științific, atribuind un rol determinant contraelitei instituționalizate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
puterii a cunoscut astfel mai multe tipuri de transformări: a. În raport cu menținerea unui stat centralizat (Rusia, România, Bulgaria...), cu prețul unui anumit număr de restructurări și epurări; b. În raport cu statutul fostelor partide comuniste, numai În cazul școlilor de partid - pierderea monopolului puterii politice a constrâns foștii membri să-și redefinescă propriul statut (consilieri, funcționari permanenți sau voluntari În asociații culturale); c. În raport cu piața școlară și cu universitățile: acolo unde nu existase o piață universitară În sensul propriu al noțiunii, șansele de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Academia de Studii Economice. Facultățile de Sociologie, Înființate În 1966 În două dintre universitățile din țară, au fost Închise, iar Învățământul sociologic a fost redus la o formă de specializare postuniversitara la această academie. Astfel, Academia „Ștefan Gheorghiu” deținea monopolul pentru pregătirea În trei domenii - jurnalism, comerț exterior și sociologie. Parteihochschule Karl Marx, „Universitatea noastră socialistă” Școli de partid funcționaseră În zona de ocupație sovietică din Germania Încă din toamnă lui 1945. O școală centrală de partid, sub denumirea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
la reconversie și/sau privatizare. Contrar celor petrecute În mai multe țări foste socialiste după 1989, În Germania de Est Învățământul superior particular nu a beneficiat totuși de această conjunctură. În pofida faptului că nu există În Germania o situație de monopol al statului În Învățământul superior, numărul de așezăminte particulare este foarte restrâns. Un statut special revine instituțiilor universitare și tehnice (Hochschulen, Fachhochschulen), care se bucură de drepturi speciale În cadrul concordatului dintre Stat și Biserica: el privește domeniul specific al Învățământului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fosta RDG ar fi fost mai căutați. Și Joachim L. credea că Ostberater erau cu mult mai puțin răspândiți decât se spunea. Foarte puțini experți reușiseră să-și păstreze vechile contacte și să rămână activi, deoarece nu mai existau condițiile monopolului de stat ca Înainte. Nu cunoaștea decât puține cazuri de „foști” care erau prezenți În domeniul pregătirii continue În Bielorusia, persoane cu o bună pregătire lingvistică. Dar situația lor era În general foarte dificilă, datorită politicii RFG, care depusese o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
oarecum locul Fundației Ford). Noile rețele de excelență ocupă o poziție dominantă În câmpul instituțiilor școlare și ne-școlare de pregătire a elitelor, fără a fi un substitut al vechiului sistem al școlilor de partid: nu sunt În poziție de monopol sau de control al altor instituții și nu este vorba În nici un caz de filiere obligatorii În pregătirea noilor elite. Nu există un criteriu de loialitate politică aparentă În recrutarea membrilor acestor instituții, chiar dacă Împărtășirea anumitor principii comune «societății civile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
devenit, pe de o parte, prea dependența de piață și redusă la trei sau patru domenii de cercetare remunerate (sărăcie, relații interetnice, dezvoltare locală). Pe de altă parte, sociologia s-a implicat prea puternic În politică, cu apariția unui adevărat monopol În interiorul disciplinei, atât În gestionarea fondurilor Băncii Mondiale pentru cercetare, cât și În Învățământ și controlul instanțelor de consacrare academică (Comisia Națională a Diplomelor, Comisia de Abilitare). Această recunoaștere, În mod esențial politică, contrastează cu cvasi-dispariția revistelor științifice de sociologie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
partid se traducea prin alegerea președinților Uniunii În comitetele centrale, alți scriitori fiind deputați În parlament sau membrii ai altor organizații de reprezentare politică națională („fronturi” sau „blocuri” democratice sau populare). Caracterul corporativ al Uniunii de tip sovietic se datora monopolului pe care ea Îl avea asupra drepturilor de autor, a drepturilor juridice și a drepturilor materiale, chiar și În cazul celor care nu erau membri ai Uniunii. Această a permis unei Întreprinderi inițial caritabile să se transforme Într-o mare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
internațională, ducând și la destrămarea clubului austriac. Reînființat după război, În 1947, Clubul german s-a scindat doi ani mai tarziu, din inițiativa unui grup minoritar al scriitorilor din Vest care și-au acuzat colegii din Est că pretind la monopolul rezistenței antifasciste. Scindarea a fost determinată de resentimentele acumulate Între minoritatea scriitorilor reîntorși din exil și majoritatea celor care rămăseseră pe perioada războiului În Germania nazistă. Istoria avea să se repete după 1989, dar În sens invers: scriitorii-disidenți, membri ai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și simplu a PEN din Est, fiecare dintre membrii săi putând face ulterior, individual, cereri de admitere În centrul din Vest. Asemenea condiții au fost considerate Însă inacceptabile și umilitoare de către cei din Est, care le contesta celor din Vest monopolul disidentei: Ștefan Heym și Gerhard Zwerenz, vechi dizidenți membrii ai PEN-Est și deputați aleși În Bundestag pe listele PDS fără a aparține partidului, care apără compatibilitatea Între statutul de scriitor și angajarea politică de stânga, inclusiv că fost comunist. Ștefan
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un exil În mare parte anticomunist, cu istoria PCR poate fi dezvoltată, În măsura În care exluderea din exil a unor grupuri pe criterii politice, etnice ori „culturale” poate aminteșe supărător de politică epurărilor postbelice succesive prin care partidul comunist și-a asigurat monopolul puterii. Exilul este abordat În mod curent din două perspective interdependențe, politică și intelectuală. Tema exilului s-a impus ca obiect de cercetare În conjunctură ulterioară schimbărilor intervenite după 1989, precum alte teme asemănătoare, elitele, emigrația, disidenta. Există un oarecare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]